Se consideră şantajat
Acesta a chemat la bară Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) şi Penitenciarul Iaşi, după ce susţine că a formulat, din aprilie 2013, nu mai puţin de 40 de cereri în care ar fi solicitat comisiei de selecţionare şi repartizare la muncă din închisoarea ieşeană să-i aprobe participarea la „activităţile lucrative”. Deţinutul menţionează, în acţiunea depusă, că a reclamat iniţial aceste aspecte judecătorului de supraveghere din penitenciar, dar plângerea i-a fost respinsă, cu toate că ar fi îndeplinit toate condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de acest drept. „Ba mai mult mă consider şantajat în sensul că accesul la muncă îmi este condiţionat de retragerea sau renunţarea la afacerile judiciare”, susţine Mironescu în plângere.
Procesul deschis de interlop nu a avut nici măcar un termen, magistraţii anulând cererea de chemare în judecată a acestuia, „cu drept de cerere de reexaminare în 15 zile de la comunicare”.
Mironescu, pe vremea când nu se simţea nedreptăţit în puşcărie (Foto: Adevărul)
Zile reduse din pedeapsă
Dacă, în cele din urmă, Penitenciarul Iaşi ar aproba cererile lui Puiu Mironescu de a munci în spatele gratiilor, acesta ar beneficia de o serie de avantaje. În primul rând, deţinutului i-ar fi scăzute zile din pedeapsă. Potrivit legii, în cazul în care un deţinut prestează muncă remunerată, se consideră 5 zile executate pentru 4 zile de muncă, iar în situaţia în care munca nu este plătită 4 zile executate pentru 3 zile de muncă.
Totodată, unii deţinuţi care muncesc pot fi remuneraţi şi beneficia, uneori, şi de recompense, printre care se numără şi pachete sau acordarea de vizite suplimentare. „Selecţionarea şi repartizarea persoanelor private de libertate la muncă se efectuează în raport de regimul de executare, vârsta, riscul pentru siguranţa penitenciarului, aptitudini şi capacitatea de muncă, natura activităţii, cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată, precum şi de timpul avut la dispoziţie pentru cunoaşterea suficientă a acestora. (...) Selecţionarea la activităţi lucrative se face în funcţie de nevoile unităţii, la cererea beneficiarilor, ţinând cont de criteriile de selecţionare”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului Iaşi, la solicitarea REPORTER DE IAŞI.
10 cereri pentru a fi selecţionat
Însă, se interzice folosirea la activităţile „cu caracter gospodăresc” a unor deţinuţi, printre aceştia numărându-se şi cei care sunt „cunoscuţi ca aparţinând lumii interlope, potrivit datelor consemnate în documentele aflate la dosarul individual sau furnizate de organele abilitate ori personalul unităţii”.
Reprezentanţii închisorii ieşene au mai arătat că, până în noiembrie 2016, au fost analizaţi în comisia de muncă 1.677 de deţinuţi, iar selecţionaţi şi repartizaţi la diverse activităţi au fost 878. Aceştia au muncit în construcţii, au montat şi demontat umeraşe, au plantat pomi şi spaţii verzi, au făcut curăţenie sau mozaic artistic pe şablon sau au confecţionat mobilier şi rame. Referitor la situaţia lui Puiu Mironescu, Penitenciarul Iaşi precizat că acesta a făcut, din 2014 până la sfârşitul anului trecut, 10 cereri pentru a fi selecţionat la muncă.
Bogdan Mararu, ţinta lui Mironescu
36 de procese
Procesul în care Mironescu se plânge că nu îi este respectat dreptul la muncă nu este primul în care apare ca reclamant. Pe rolul Curţii de Apel Iaşi au fost depuse opt contestaţii la executare, două fiind respinse după ce s-a constatat caracterul fictiv al cererilor, alte patru fiind retrase, iar două având termen în ianuarie 2017. Pe rolul aceleiaşi instanţe se află şi o cerere de întrerupere a executării pedepsei, care îl priveşte tot pe interlopul nemţean. La Judecătoria Iaşi, Mironescu apare ca parte în nu mai puţin de 26 de procese, majoritatea având ca obiect contestaţie împotriva hotărârii judecătorului delegat sau contestaţii în anulare sau revizuiri în cazul deciziilor prin care i-au fost respinse plângerile de instanţă. Majoritatea acţiunilor au fost respinse. Interlopul a reclamat, printre altele, faptul că nu are suficient spaţiu în camera de detenţie sau că nu i-a fost aprobat dreptul la vizită intimă.
Condamnat pentru iniţiere de grup infracţional
Membru marcant al lumii interlope din zona Moldovei, Puiu Mironescu a plătit, în ianuarie 2013, două persoane pentru a pune o bombă artizanală sub maşina fraţilor Mararu, alţi interlopi, cu care intrase în conflict. În acest caz, a fost condamnat definitiv în februarie 2016, la 15 ani de închisoare.