Miercuri, 18 07 2018
Închisoarea copiilor crescuți fără dragoste părintească

Închisoarea copiilor crescuți fără dragoste părintească

Destin trist pentru câteva zeci de minori care au comis infracţiuni, sistemul încercând să-i reabiliteze. Nu a împlinit încă 15 ani, dar are în spate un cazier serios, mai ceva decât mulţi puşcăriaşi cu state vechi. Îl cheamă Gabriel şi este unul dintre cei 22 de copii de la Centrul de ocrotire a minorilor care au comis fapte penale, dar care nu răspund penal pentru că nu au împlinit încă vârsta de 14 ani. Aceştia stau în Complexul de Servicii Sociale (CSS) Târgu Frumos, instituţie din cadrul Protecţiei Copilului.

 

„Infracţiunile comise de aceşti copii sunt de obicei, furturi, distrugeri, vagabondaj sau consum de substanţe interzise“, spune Gabriela Baltag, directorul CSS Târgu Frumos. Şi Gabriel a comis toate aceste infracţiuni, în mod repetat. Povestea sa este demnă de un scenariu de film şi ascunde drama unui copil a cărui „vină“ este aceea de a fi crescut fără afecţiunea şi sprijinul părinţilor. Gabriel spune că a început să fure de mic şi nu regretă faptele comise. „Aveam11 ani când bunica a decis să ne mutăm din Mogoşeşti în Iaşi. A cumpărat o garsonieră în zona Nicolina. Acolo am cunoscut nişte băieţi mai mari, care mi-au spus că sunt metode uşoare de a face bani“, povesteşte Gabriel.

 

De la îngheţată la tâlhării

Prima infracţiune a comis-o la vârsta de 11 ani, când a furat îngheţată. „Am furat frigiderul cu totul. Mi-a fost frică la început, dar am văzut că e destul de uşor. Pe urmă am început să furăm băutură. O beam, ne îmbătam şi era distractiv. De pe la 12 ani am început să spargem boxele de la subsolurile blocurilor. De acolo furam tot ce găseam. Mâncarea o mâncam, iar restul, cauciucuri, biciclete, măşti de gaz sau ce altceva găseam, vindeam. De la 13 ani, am început să comit tâlhării. O dată, am furat geanta unei femei şi am găsit 4.000 de lei. Cred că am vreo patru-cinci tâlhării făcute“, zice tânărul.

Primul contact cu etnobotanicele l-a avut tot la vârsta de 11 ani. A început să fugă din ce în ce mai des de acasă şi să stea cu alţi tineri mai mari, într-o casă de pe malul Bahluiului. „Ăştia mai mari, cu care furam, îmi dădeau etnobotanice în schimbul produselor furate. De la etnobotanice uneori râdeam, altă dată plângeam, tremuram. Erau aşa, nişte senzaţii. Vedeam tot felul de chestii... Eram în lumea mea. Am încercat o dată cannabis şi am căzut din picioare“, spune tânărul.

 

Poţi crede că e o ipostază cu elevi dintr-o şcoală, dar e vorba de patru fraţi infractori

 

Fără tată, mama în Italia

Gabriel a luat-o pe căi greşite şi din cauza lipsei părinteşti, dar şi a unui control mai strict. „Pe tata nu l-am cunoscut niciodată. Nu ştiu cine este. Mama a plecat în Italia imediat după ce m-a născut. Nu am văzut-o până acum decât în poze. Pe mine m-a crescut bunica“, explică Gabriel.

De când este plecată la muncă în Italia, mama lui Gabriel îi trimite periodic bani.

„Mai vorbesc din când în când cu mama la telefon.Ultima dată am vorbit în urmă cu vreo jumătate de an. Banii pe care ni-i trimite nu ne ajung, iar bunica are pensie mică“, e explicaţia dată de Gabriel pentru faptele comise.

Bunica a fost cea care a avut grijă de Gabriel, în măsura în care a putut. Fiind minor, Gabriel era dus atunci când comitea infracţiunea la Centrul de Plasament în Regim de Urgenţă (CPRU), de unde bunica avea grijă să vină să-l ia. „Bunica venea şi mă scotea. Ea încearcă să aibă grijă de mine. Mi-a spus mama că vine anul acesta să mă ia în Italia“, zice Gabriel, care adaugă că nu i-a plăcut şcoala şi că a rămas un an repetent.

 

„Golan, pe străzi!“

Deşi vrea să o creadă pe mama sa că va veni să-l ia cu ea, Gabriel nu este foarte optimist, fiind convins, în adâncul sufletului său, că va ajunge „un golan“. „Nu ştiu ce o să se întâmple cu mine. Cred că o să ajung un golan, pe străzi! Fără familie, fără casă.O să fur din nou, ca să mă pot întreţine. O să mă droghez! Aşa văd eu viaţa mea. Nu-mi place ideea asta, dar nu văd altă soluţie mai simplă. Mi-ar plăcea să mă fac inginer, dar nu ştiu dacă o să ajung eu vreodată să fac facultate“, zice tânărul, convins că în foarte scurt timp va fi un client al puşcăriilor: „Ştiu că dacă fur după ce împlinesc 18 ani o să ajung la puşcărie...“

 

Şi Gabriel este pesimist în legătură cu viitorul său

 

Infractor la 8 ani

Cel mai mic copil din Centru este Ionuţ. Are 9 ani, iar anul trecut, împreună cu alţi trei fraţi de-ai lui, aflaţi şi ei în Centru, au furat miere de albine şi au distrus 24 de stupi. „Fraţii mei m-au luat cu ei. Au zis să mergem să mâncăm miere de albine. Eu am mers şi ne-au prins. Am distrus 24 de stupi până am strâns un borcan de miere“, silabiseşte Ionuţ.

Băiatul provine dintr-o familie cu nouă copii din satul Mitoc, comuna Şipote. Părinţii au fost despărţiţi o perioadă deoarece bărbatul consuma frecvent băuturi alcoolice şi îşi bătea soţia şi copiii. „Ne punea să mâncăm grăunţe. Aveam150 de oi. Le vindea şi lua vin“, zice Daniel, fratele cel mare al lui Ionuţ, în vârstă de 14 ani. El a ajuns în Centru pentru că a furat porumbei de la un vecin. „Îmi plăceau porumbeii. M-am dus noaptea şi am furat patru. Unul l-a mâncat pisica, iar ceilalţi trei au zburat. Atunci, m-am dus şi am mai furat şase“, îşi prezintă acesta fapta.

Fraţii îşi doresc să revină cât mai repede acasă. „Am înţeles că nu e bine ce am făcut. Vrem să ne întoarcem acasă. Promitem că o să fim cuminţi, să nu mai facem pozne şi să mergem la şcoală“, spune Daniel, care consideră că şi-au învăţat lecţia primită.

 

De ce fug din Centru

De obicei, când vor să meargă undeva, copiii din Centru solicită un bilet de învoire şi sunt lăsaţi să plece. De multe ori, însă, aceştia preferă să fugă, fără a fi nevoiţi să explice unde sau de ce pleacă. „Centrul nu este o închisoare! Avem paznici, avem camere de luat vederi, dar, chiar şi aşa, mai fug din Centru. Lipsesc câteva zile, după care se întorc singuri sau îi aduce Poliţia. Chiar în acest moment am primit un telefon că un băiat care a fugit din Centru zilele trecute este la CPRU şi trebuie să mergem să-l luăm“, spune directorul Gabriela Baltag.

Psihologul Centrului consideră că aceşti tineri aleg să fugă deoarece nu sunt obişnuiţi cu anumite reguli. „Motivele pentru care aceşti copii ajung să comită fapte penale sunt situaţia din familie, lipsa educaţiei şi a supravegherii. Nu sunt obişnuiţi cu anumite reguli şi, când ajung aici, constată că nu pot face chiar ce vor ei, aşa cum se întâmpla acasă. De aceea aleg să fugă, dar pe urmă îşi dau seama că nu au ce mânca şi unde dormi şi revin în Centru“, explică psihologul Claudia Arion.

Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Logheaza-te pentru a adauga un comentariu

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top