Luni, 20 11 2017
Proiectul de mediu al Iașului, respins a treia oară!

Proiectul de mediu al Iașului, respins a treia oară!

Nici al treilea plan anti-poluare n-a fost bun. Primarului Mihai Chirica i s-a cerut de către minister să-l mai refacă o dată. Primăria n-a reușit, nici din cea de-a treia încercare, să facă un Plan de calitate a aerului care să respecte exigențele autorităților de mediu din țară. Comisia Europeană vrea un set de măsuri, pe cinci ani, care să conducă la scăderi la indicatorul particule în suspensie PM 10. În lipsa acestui plan, Iașul riscă amenzi de milioane de euro. Dar și dacă-l face, dar nu-l respectă, deznodământul e același: sancțiune financiară. Brașov și București au planurile aprobate pentru că au venit cu măsuri concrete. La Iași sunt niște povești.

 

Din cele 267 zile scurse de la începutul anului, în 58 au fost înregistrate depășiri ale valorilor limită la indicatorul PM 10. Legea permite anual doar 35 de depășiri. Practic, o dată la fiecare cinci zile, Iași 1, stația Agenției pentru Protecția Mediului amplasată în Podu de Piatră, a arătat că s-a trecut peste nivelul admis la PM 10, adică al concentrațiilor de particule în suspensie mai mici de 10 microni. Cu alte cuvinte, se depășește un indice important de poluare.

Din 2015, Primăria a fost obligată să facă un Plan de calitate a aerului, indicând ce măsuri va lua pentru reducerea poluării. „Le-am respins planul de trei ori. Sunt lucruri de substanță pe care nu le îndeplinesc”, a declarat Victor Bogdan Davideanu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Iași.

Dacă nu întocmește corect planul și nu reduce poluarea, Iașul riscă amenzi din partea Comisiei Europene. Subiectul este temă de dispută politică. Deputatul PNL Marius Bodea îl acuză pe primarul Mihai Chirica de incompetență. Iar conf. univ. dr. Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică, susține că experți din mediul universitar s-au oferit să ajute, gratuit, însă au fost refuzați.

 

Traficul a devenit principalul poluator din Iași. Primăriei i se cere un plan concret, nu povești, cum au fost cele scrise de firma plătită să-l redacteze

 

Scrisoare de somare

Cronologic, lucrurile par simple. Încă din 2009, Comisia Europeană a notificat România privind nerespectarea obligațiilor ce ne revin ca stat membru în privința reducerii poluării. În 2013 – 2014, Comisia a precizat clar că se referă la nerespectarea valorilor limită zilnice și anuale la indicatorul PM 10.

Iașul a fost de la bun început pe lista orașelor la care această limită a fost trecută constant. Primăria și APM au luat câteva măsuri, însă rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor. În 2015, Guvernul a emis o hotărâre cu metodologia de elaborare a Planului de calitate a aerului. Concret, setul de măsuri ca Iașul să se încadreze în parametrii legali. Primăria a făcut o licitație și a tocmit, astfel, un elaborator, o firmă care, pe baza cerințelor APM și a propunerilor concrete ale Primăriei, să scrie acest plan.

Într-un an și jumătate, APM a respins de trei ori planul venit de la Primărie. „Pe scurt, trebuie să conțină toate sursele de poluare, ce măsuri pot fi luate, dar și impactul lor, adică concret cu cât se reduce poluarea”, a explicat directorul Davideanu de la APM.

 

Ca pe fundul unei căldări

La Iași, pe indicatorul PM 10, sursele de poluare sunt multiple: traficul auto (și mai ales traficul greu), șantierele din oraș, centralele pe lemne și gaz folosite la încălzirea locuințelor, arderea necontrolată a deșeurilor în zonele limitrofe. „Inclusiv lucrările agricole care se desfășoară pe terenurile din jurul orașului sunt o sursă de poluare. Dacă se ară un teren, vântul poate aduce praful în oraș, noi stăm ca pe fundul unei căldări”, a explicat Alina Leahu, de la APM.

Clima, dar și poziționarea Iașului sunt alți factori care influențează calitatea aerului. De exemplu, în martie – aprilie 2016, specialiștii au depistat în oraș pulberi sahariene aduse de vânt. Fenomenul de inversiune termică produce efecte necunoscute ieșenilor. „În această dimineață sunt date ce arată o inversie termică deasupra Iașului ce are ca rezultat presarea poluanților la sol, adică o creștere a poluării în oraș. Aș evita pe cât posibil zonele aglomerate și sportul intens în aer liber în această prima parte a zilei”, a avertizat pe propria pagină de Facebook, marți, profesorul Gurlui. Fenomen confirmat și de Alina Leahu, de la APM: „În acest caz, poluanții stau ca sub un capac”.

Pentru toate aceste surse, Primăria trebuia să indice cauzele și, cel mai important, să-și asume un plan concret de măsuri, cu termene de reducere a poluării. Or, firma care redactează planul și Primăria nu au făcut acest lucru, ci au trimis niște compuneri pe care APM le-a respins deja de trei ori.

 

Conferențiarul Silviu Gurlui și-a oferit serviciile dar a fost refuzat

 

Impactul măsurilor trebuie cuantificat

Recent, consilierul liberal Etienne Ignat a primit un răspuns scris din partea primarului Mihai Chirica, la o interpelare pe acest subiect. „Planul de calitate a aerului trebuie completat în conținutul documentației cu prevederile specificate în legislație de către consultanță și după aceea trebuie retrimis”, se arată, dizarmonic, în răspunsul semnat de Chirica.
Cuvintele tehnice cu care i-a răspuns Executivul Primăriei liberalului Ignat ascund, în fapt, lucruri simple. De fapt, APM a cerut Primăriei să indice impactul fiecărei măsuri. Spre exemplu, înnoirea parcului auto la Compania de Transport Public prin achiziția a 100 de autobuze noi cu cât va reduce poluarea? Sau măturarea mecanizată a străzilor, adică înlocuirea armatei de angajați care ridică praful cu măturoaiele lor, cât va conta în diminuarea fenomenului?

Primarul Mihai Chirica reclamă politica Guvernului în privința importului de SH-uri, dar este acuzat că același lucru l-a făcut și el cu autobuzele Unistil


Traficul greu, cel mai mare poluator
Principala cauză a poluării rămâne la Iași traficul greu. Deși Vama a fost mutată la Tehnopolis, într-o zonă periferică a orașului, măsura n-a avut rezultatul scontat. Și asta pentru că tirurile continuă să tranziteze Iașul. Căile de acces dinspre Sculeni și Albița spre Tehnipolis înseamnă că tirurile tot tranzitează o bună parte din oraș.

Pe de altă parte, este situația aprovizionării hipermarketurilor. Operațiunea e realizată de mașini de mare tonaj care pătrund până în zonele centrale. În acest caz, singura măsură viabilă e restricționarea traficului greu. Și ca plan pe termen mediu e realizarea șoselei de centură. Până acum au fost construiți doar 13 din cei 33 de kilometri cât măsoară șoseaua ocolitoare.
Măsurile din șantiere, cu limitarea prafului, sunt considerate corecte, dar care au venit destul de târziu. Lucrările de pe șantiere trebuie monitorizate de inspectorii Primăriei și ai Gărzii de Mediu.

 

„Foarte probabil că evenimentul de la Timișoara din 17 septembrie să fie influențat de un front cu poluare atmosferică mare, în special cu particule PM (ce include carbon negru) provenite de la incendii, arderi de biomasă, trafic (în general, noxe rezultate din arderi incomplete). Funcție de altitudine, apar fenomene de absorbție și de reflexie a radiației solare care duce la încălzirea atmosferei, răcirea solului și formarea unor gradienți de temperatură puternici pe verticală. Dar, din lipsa unor măsurători detaliate, acest scenariu poate fi doar o ipoteză asupra căruia lucrez”, Conf. univ. dr. Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică a UAIC

 

Plan cincinal monitorizat de Comisie
Toate măsurile și efectele lor asupra diminuării poluării, cuprinse în plan, se întind pe un interval de cinci ani. Setul de soluții ar urma să fie monitorizat „la sânge” de Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu. Datele vor ajunge ulterior la București și, în final, la Comisia Europeană. Care peste câțiva ani va măsura progresul. Dacă acesta nu va fi conform planului, Iașul riscă amenzi de milioane de euro. Dar până atunci, Primăria trebuie să scape de riscul amenzii că n-are încă un plan.

„Incompetența primarului Chirica de a finaliza acest Plan de calitate a aerului și penibilul situației de a fi venit cu un astfel de document respins de mai multe ori de autoritățile statului este depășită doar de ipocrizia sa colosală. Mai exact, cel care este principalul responsabil de poluarea din oraș s-a apucat acum să îi certe pe ieșenii cinstiți care nu își permit să-și cumpere mașini noi. Poluarea este o problemă importantă, însă rezolvarea trebuie să vină în primul rând de la administrația locală (transport public modern, piste de biciclete, zone care acum sunt în pârloagă să fie înierbate, finalizarea Șoselei de Centură). Este strigător la cer ce face primarul Chirica: cel care nu face nimic pentru combaterea poluării, îi ceartă pe cei care îl plătesc să facă ceva pentru combaterea poluării”, Marius Bodea, deputat PNL

 

Soluții „de avarie”


Conf. univ. dr. Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică, a schițat câteva soluții, „de avarie” pentru a reduce acest fenomen.

1. Pentru diminuarea poluării în zonele aglomerate de trafic, se impune fluidizarea traficului auto în funcţie de gradul de poluare şi ajustarea timpilor de aşteptare la semafor funcţie de atingerea unor praguri de risc pentru poluanţi nocivi la sol, dar şi în altitudine.

2. Realizarea unei hărți de poluare pentru monitorizarea la orice moment a principalelor artere din Iași. Pot fi monitorizate într-o prima etapă cele 18 trasee de autobuze din Iași prin montarea unor echipamente integrate pe fiecare autobuz care să cuprindă senzorii de mediu. Echipamentele pot comunica prin rețea internă locală WIFI și cu un server ce poate stoca instantaneu poziția senzorilor și valorile de trafic (poziție, viteză, altitudine, compuși poluanți, date meteo etc).

3. Hărțile realizate de echipamentele mobile se vor corela cu datele furnizate de instalații fixe la sol montate în zone de trafic greu, cu cele de monitorizare în altitudine și cu datele furnizate de fotometrele solare și lunare. În hărțile de poluare trebuie incluși parametri meteo, la sol, dar și în altitudine pentru a avertiza populația de posibilele inversii de temperatură (fenomen ce amplifică radical poluarea la sol în oraș)

4. După realizarea acestor hărți, se pot stabili zonele fierbinți de trafic, pe ore și zile. În zonele intens populate, în zonele de agrement din vecinătatea surselor majore de poluare (piste de biciclete, de alergare) se vor monta panouri mari de avertizare a populației contra poluării (să fie informați și să fie îndrumați cum să se ferească sau ce măsuri trebuie să ia). Hărțile și sistemele de avertizare trebuie integrate într-o aplicație smartphone sau Facebook cu acces online și gratuit.

5. Fiecare mașină ar trebui să primească o etichetă de poluare ce va fi lipită pe parbriz (o anumită culoare presupune o anumită normă de poluare). Mașinile cu anumite etichete de poluare vor avea restricție de intrare în oraș până când mașină este remediată în service.

6. Politica eliminării mașinilor second nu rezolvă problema. Criteriul trebuie să fie exclusiv clasa de poluare și monitorizarea acestora exclusiv în trafic, nu tipul de mașină.

7. Populația trebuie informată și încurajată să folosească transportul în comun, să achiziționeze mașini hibride sau electrice.

Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Logheaza-te pentru a adauga un comentariu

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top