Cazul Vărzari: Poliţia Locală a rămas spectator
Mihaela Vărzari a scăpat basma curată după ce a fost amendată de Poliţia Locală pentru o extindere a unui apartament. Construcţie în toată regula, cu fundaţie, BCA, structură, acoperiş. Când a fost verificată de Poliţia Locală, în 2012, a fost amendată cu 10.000 de lei şi cu obligaţia de a desfiinţa lucrarea. Nu a făcut-o, iar la procesul deschis la Judecătorie, Poliţia Locală a câştigat, în primă instanţă. La recursul de la Tribunal, judecătorii au considerat că instituţia nu se poate îndrepta împotriva Mihaelei Vărzari, care s-a apărat spunând că ea a fost amendată de către Serviciul Control Urbanism şi Afişaj Stradal şi este chemată în instanţă de către Poliţia Locală, o altă instituţie. Deşi exista posibilitatea unui recurs în 15 zile, Poliţia Locală nu a mai făcut acest demers. „La cum este formulată încheierea de şedinţă din acest caz, există posibilitatea ca juriştii instituţiilor să fi realizat că nu există şanse de câştig şi să fi renunţat pur şi simplu la acest proces”, ne-a explicat un jurist ieşean.
Pe o piaţă unde cererea este mai mare decât oferta, cu un aparat funcţionăresc din administraţie corupt, miza imobiliară din Iaşi este foarte mare
Extrem de grav: acţiunile perimate
„Perimarea acţiunii se produce pentru că reclamantul, deci persoana care are interes să susţină acel demers în instanţă, nu aduce actele care să demonstreze ce invocă, nu se ocupă de procesul pe care l-a pornit. Înseamnă că reclamantul a bifat o obligaţie, s-a dus în instanţă să deschidă un proces şi nu s-a mai ocupat de el. Ulterior, judecătorul constată că nu a depus hârtii în termen de 6 luni sau un an, în funcţie de natura procesului, şi dispune perimarea acţiunii. Adică stingerea procesului, din cauza părţii reclamate”, ne-a explicat un avocat ieşean. Perimarea acţiunii nu exclude redeschiderea aceluiaşi proces, de la zero. Poliţia Locală Iaşi se poate lăuda cu numeroase procese în care judecătorul a închis procesul din cauza lipsei de reacţie a instituţiei. În acest mod s-au stins procese cu Asociaţia de Proprietari Olimp (2014), SC Elcorad SRL (2017), Violeta Rotaru (2018), Angela Primus (2016), Felicia Breban (2016), Radian Brătianu (2016). Până şi procesul cu Vixens SRL, firmă de videochat care a ridicat o construcţie în afara limitelor autorizaţiei din Moara de Vânt, a fost pierdut tot prin perimarea acţiunii, în februarie 2018.
Caz-şcoală de nepăsare: acet bloc ilegal din Tătăraşi, aparţinând soţilor Ioan şi Cătălina Margareta Dura. Pentru că nu a depus o cerere de reluare a dosarului de desfiinţare a lucrărilor, Poliţia Locală a blocat dosarul în instanţă de luni de zile
Lipsa calităţii procesuale
În numeroase dosare pierdute de Poliţia Locală Iaşi, cei reclamaţi au invocat că nu Poliţia Locală trebuia să aplice amenda, ci Serviciul de Urbanism din cadrul Primăriei, primarul sau preşedintele Consiliului Judeţean, după caz. „Această problemă prin care am pierdut procese a fost rezolvată între timp, şeful instituţiei noastre a primit o delegare din partea Primăriei prin care instituţia poate merge în instanţă în aceste cazuri”, ne-a spus Daniel Ungureanu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale.
Judecătorii au explicat, în concluziile mai multor dosare, că, în conformitate cu legea, procesul trebuie deschis de autoritatea care a aplicat contravenţia, respectiv Serviciul de Urbanism, care are acest drept, nicidecum instituţia care a constatat-o, adică Poliţia Locală. În acest fel au fost pierdute procese cu Marlena Grigoraş (2015), Ionel Colac (2014), Ilie Holban (2014), Asociaţia de Proprietari a Cartierului I.C. Brătianu (demolare gard din jurul cartierului, 2016), Andrei Constantin Soare (2016), Ioan Bandol (2016), Gheorghiţă Stănescu (2016), Olimpia Buraga (2016), Leon Palaghia (2017).
O firmă a vândut apartamentele şi a scăpat
O firmă din Iaşi care a ridicat un bloc în afara limitelor autorizaţiei a fost dată în judecată şi a rămas, până la urmă, şi cu banii, şi cu imobilul în picioare. Pentru că Poliţia Locală a pierdut procesul prin aceeaşi manevră a lipsei calităţii procesuale. Art Residence SRL a precizat, prin avocaţii săi, că acţiunea din instanţă nu trebuia deschisă de către Poliţia Locală – agentul constatator al contravenţiei, ci de către Urbanismul Primăriei sau de către primar, cei care ar fi avut drept să aplice amenda. La vremea procesului, Primăria Iaşi nu avea încă emisă acea delegare care dă dreptul şefului Poliţiei Locale să meargă la procese în numele primarului şi Primăriei. Judecătorii le-au dat dreptate avocaţilor firmei. Mai mult, societatea comercială a adus dovezi, la procesul din primă instanţă, că a vândut apartamentele, că la momentul controlului nu mai era proprietar. De cealaltă parte, Poliţia Locală a adus dovezi că apartamentele făcute în blocul din dosar ar fi fost de fapt înstrăinate unei firme care are acelaşi acţionariat ca Art Residence. Societatea comercială ar fi vândut apartamentele până în octombrie 2012, iar controlul Poliţiei Locale ar fi fost la începutul lui 2013, când era deja alt proprietar. Judecătorul a considerat că tranzacţia imobiliară nu este fictivă, ci reală, şi procesul a fost pierdut, până la urmă, de către Poliţia Locală.
În jurul Poliţiei Locale din Iaşi există multe suspiciuni, alimentate şi de comportamentul de „lachei” din dosarul Amanta al fostului primar Gheorghe Nichita
Extrem de grav: proces pierdut pentru că nu au plătit taxa de timbru
Poate cel mai grav mod în care Poliţia Locală a pierdut un proces pentru o demolare s-a produs în 2015. Instituţia s-a judecat cu Constantin Zup şi a pierdut pentru că nu a achitat o taxă de timbru. În primă instanţă, Poliţia Locală pierduse acţiunea tot pentru lipsa calităţii procesuale – nu avea cum să deschidă un proces, acesta trebuia iniţiat de Urbanism sau de către Primărie. La apel, judecătorul a stabilit o taxă judiciară de timbru de 20 de lei şi încă o taxă, tot de 20 de lei, aferentă cererii adresate primei instanţe. Poliţia Locală nu a achitat aceste taxe de 40 de lei, în total, drept pentru care judecătorul a respins apelul formulat de instituţie ca netimbrat. „Este un caz foarte grav pentru că judecătorul care a stabilit acea taxă de timbru la prima înfăţişare a dat, cu siguranţă, un termen de câteva zile pentru achitarea timbrului judiciar. Faptul că în toate acele zile nu s-a dus nimeni să plătească taxa arată că voiau să piardă procesul sau nu le-a păsat. Este o dovadă puternică împotriva lor, cum sunt şi cele cu acţiunile perimate”, ne-a spus un avocat ieşean.
