„Nu aş vrea să-i rănesc”
Scriitorul Constantin Parascan, ajuns acum la 74 de ani, s-a recăsătorit. Soţie îi este Oana Cecilia Nistor, o ieşeancă de 33 de ani, masterandă la Managementul Serviciilor de Sănătate în domeniul Medico-Farmaceutic din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi.
Despre evenimentul programat în perioada în care şi-a sărbătorit ziua numelui, Constantin Parascan nu doreşte să ofere informaţii, declarându-se surprins că s-a aflat vestea fără voia lui. „Mă cunoaşte lumea, numele meu este ştiut de oamenii din oraş şi din ţară. Nu aş dori să se afle despre acest eveniment. În plus, eu am mai fost căsătorit, am copii, nu aş vrea să-i rănesc dacă vor auzi această veste. Este un eveniment cât se poate de discret, doar pentru noi”, a explicat Parascan care sunt motivele pentru care doreşte să păstreze secretă nunta.
Lui Parascan îi place să dea impresia de intelectual „dandy”
Divorţat în 2008
Nu ar fi prima oară când Parascan şi-ar uni destinul cu o femeie mult mai tânără decât el. În 2008, el a divorţat de Oana Lazăr, jurnalist la Studioul Teritorial Iaşi al Televiziunii Române. Judecătorul a stabilit că despărţirea a avut loc din culpă comună. Cei doi au un băiat, Matei, care în prezent studiază în Marea Britanie, tânărul fiind pasionat de cinematografie.
Relaţia dintre Oana şi Constantin a fost de durată, cei doi organizând din 1984, Concursul Naţional „Ion Creangă” de creaţie literară – Poveşti de la Bojdeuca din Ţicău şi, realizând, în colaborare cu Editura Junimea, mai multe antologii cu poveştile premiate.
Anterior, Constantin Parascan mai fusese căsătorit o dată, având două fete din prima căsnicie.
Oana Lazăr, fosta soţie a lui Parascan, este o apreciată jurnalistă
Şef de promoţie la Iaşi
Constantin Parascan s-a născut în 1944, în comuna Măgireşti, judeţul Bacău.
Între 1967 şi 1972, a fost student la Facultatea de Filologie, Secţia Română-Italiană, din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Avea să termine facultatea ca şef de promoţie, fapt pentru care autorităţile comuniste l-au îndrumat imediat către un post chiar în Iaşi. „Repartiţia am primit-o imediat după terminarea facultăţii, a fost pentru Bojdeuca Ion Creangă. Acolo a fost primul loc de muncă după studii, a fost un loc de care sunt ataşat”, spune scriitorul.
După absolvirea facultăţii a început activitatea la Bojdeuca din Ţicău. Datorită activităţii din cadrul muzeului, i se spune salvatorul Bojdeucii, pentru demersurile pe care le-a făcut constant ca să fie conservată. A condus chiar Bojdeuca, fiind numit, în 1990, şef de secţie. A părăsit funcţia în 2011, odată cu pensionarea. În anul 1990 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România.
O stradă din comuna natală este denumită Constantin Parascan
Comuniştii i-au vânat familia
Constantin Parascan a încercat să publice, în 1984, romanul „Gimnastica umbrelor”, dar volumul a fost respins de cenzura comunistă.
Acelaşi regim a fost cel care, în perioada de după Al Doilea Război Mondial, a confiscat fostul fânar al lui Alexandru Parascan, dulgherul satului, bunicul scriitorului. Pe locul fânarului avea gospodăria Costache Parascan, tatăl său, dar pământul a fost trecut în proprietatea comunei.
De altfel, chiar Constantin Parascan spune despre tatăl său că nu i-a suportat pe comunişti. „A mai rămas cu puţin pământ în jurul casei, i-a blestemat pe comunişti până când s-a stins”, spune scriitorul. După 1990, a făcut demersuri pentru a recupera de la statul român pământul confiscat. Pe terenul de la Măgireşti se găseşte acum Muzeul Răzeşilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat, unic în ţară.