Miercuri, 16 01 2019
Staful Camerei de Comerț și Industrie a municipiului București a fost trimisă în judecată pentru fapte de corupție privind utilizarea de fonduri europene. Inculpații sunt Sorin Petre Dimitru, președintele CCIB, Gabriel Dan Mihuț , directorul general al CCIB și Laurenția Vasilescu, director economic al instituției amintite. Mai exact, este vorba despre 27 de proiecte, cu finanțare europeană. Dimitru, Mihuț și Vasilescu sunt acuzați că au dispus utilizarea banilor destinați derulării proiectelor în alte scopuri decât cele declarate.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarele: “Începând cu anul 2009, reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București au demarat derularea a 27 de proiecte, cofinanțate din bugetul Fondului Social European în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013.
În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că, în perioada 2010-2012, în contextul implementării a patru dintre acestea, inculpații Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (C.C.I.B.), Dimitriu Sorin-Petre, Mihuț Gabriel-Dan, beneficiind de sprijinul inculpatei Vasilescu Laurenția, au schimbat, fără respectarea dispozițiilor legale, destinația fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, pe care le-au utilizat pentru alte destinații ce nu erau aferente proiectelor, în funcție de anumite necesități ale C.C.I.B.
Astfel, suma totală de 2.081.953 lei a fost transferată din conturile de prefinanțare ale celor patru proiecte în contul curent al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București și a fost utilizată pentru: plata unor obligații către bugetul de stat, plăți către furnizori sau drepturi salariale ce nu erau aferente proiectelor respective, precum și pentru restituirea sumelor de bani provenite din alte proiecte.
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a restituit suma de 1.982.617 lei din cei de 2.081.953 lei utilizați în alte destinații decât cele prevăzute în proiect.
Ministerul Educației Naționale s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.015.918 lei. 
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, asupra unui imobil ce aparține Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București”.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București cu propunere de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză. 

Președintele Klaus Iohannis respinge pentru a doua oară propunerea ministrului Justiției, Tudorel Toader, de numire a procurorului Adina Florea la conducerea Direcției Naționale Anticorupție. Motivul invocat de șeful statului este că documentația nu conține dovada că Adina Florea nu a colaborat cu Securitatea.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis i-a transmis o scrisoare ministrului Justiției, Tudorel Toader, ca răspuns la solicitarea de reevaluare a propunerii de numire a Adinei Florea în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

În 27 decembrie, Tudorel Toader i-a trimis din nou președintelui propunerea de numire a Adinei Florea la șefia DNA.

Sulfina Barbu, membru în Colegiul CNSAS, a declarat luni, pentru Mediafax, că ședința din data de 21 decembrie nu a mai avut loc din lipsă de cvorum, astfel că procedura de verificare în cazul Adinei Florea, propusă pentru șefia DNA, nu a fost îndeplinită. Întrebată dacă în acest context retrimiterea propunerii privind Adina Florea la șefia DNA, pe 27 decembrie, de către ministrul Justiției către Klaus Iohannis, a fost făcută în deplină legalitate, Sulfina Barbu a răspuns: „Din punctul de vedere al verificărilor întocmite de CNSAS așa cum prevede legea 303/2004, nu este îndeplinită procedura de reverificare din partea CNSAS”.

Laura Codruța Kovesi a atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia prin care a fost revocată din funcția de procuror-șef al DNA, plângerea fiind depusă în luna decembrie a anului trecut. Ea arată în plângerea depusă la CEDO că i-au fost încălcate mai multe drepturi, potrivit Europa FM.

 "Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională. Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de <<intervenientă>> pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arată într-un răspuns al Laurei Codruța Kovesi transmis de biroul de presă al Parchetului General, potrivit Europa FM.

 Fosta șefă a DNA a arătat în plângerea la CEDO că nu a putut contesta decizia Curții Constituționale, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea deciziei Curții Constituționale. Mai multe amănunte puteți citi aici.

Fostul senator PPDD Ionel Agrigoroaei lucrează la Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” Iași. Fără bani. Acesta a fost condamnat definitiv de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) la doi ani, şase luni şi 20 de zile de închisoare cu suspendare, fiind obligat să presteze şi 80 zile de muncă în folosul comunităţii. La bibliotecă.

Condamnarea a fost pronunțată într-un dosar în care Agrigoroaei a fost acuzat că a luat de la o bancă din Iaşi un împrumut în franci elveţieni, în baza unor acte false. „Am început lucrul pe 20 decembrie anul trecut”, a afirmat Agrigoroaei.

Fostul senator PPDD Ionel Agrigoroaei lucrează la Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” Iași. Fără bani. Acesta a fost condamnat definitiv de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) la doi ani, şase luni şi 20 de zile de închisoare cu suspendare, fiind obligat să presteze şi 80 zile de muncă în folosul comunităţii. La bibliotecă.

Condamnarea a fost pronunțată într-un dosar în care Agrigoroaei a fost acuzat că a luat de la o bancă din Iaşi un împrumut în franci elveţieni, în baza unor acte false. „Am început lucrul pe 20 decembrie anul trecut”, a afirmat Agrigoroaei.

„Face evidența publicațiilor periodice”
După condamnarea definitivă, Agrigoroaei a avut de ales unde va face zilele de muncă în folosul comunității, la Direcția Locală de Evidență a Persoanelor sau la Biblioteca Județeană. A optat pentru cea de-a doua variantă.

Potrivit legii, zilele de muncă în folosul comunității nu sunt totuna cu ziua de muncă normală, a fiecărui angajat. „O zi de muncă în folosul comunității înseamnă două ore de muncă efectivă”, a declarat Agrigoroaei. Adică, la o medie zilnică de 8 ore, Agrigoroaei ar putea face cele 80 zile de muncă în folosul comunităţii în 20 de zile calendaristice.

„A fost repartizat la Serviciul Săli și Depozit, face evidența publicațiilor periodice”, a precizat Dan Doboș, directorul bibliotecii. Șeful instituției a mai adăugat că programul lui Agrigoroaei este vizat de Serviciul de Probațiune.
În același dosar, soția lui Agrigoroaei, Antonela, a fost condamnată și ea la închisoare cu suspendare (doi ani şi patru luni) și obligată să presteze 80 de zile muncă în folosul comunităţii în cadrul Spitalului Clinic de Pneumologie Iaşi sau la Căminul de Pensionari „Sf. Cuv. Parascheva” Iaşi. „Ea încă nu a început, este bolnavă”, a afirmat Agrigoroaei.

A pierdut și cele trei terenuri
Fostul senator PPDD și soția sa Antonela au fost trimiși în judecată în septembrie 2014, fiind acuzați că au luat un împrumut de 335.000 de franci elveţieni, de la o bancă din Iași, în baza unor acte false privind veniturile lor. În dosar, au fost implicați și fratele și cumnata fostului senator, dar și câțiva apropiați ai lui Agrigoroaei.

Prima sentință a ICCJ a venit în decembrie 2015, cea definitivă fiind din 2017. „S-au menținut pedepsele de la prima instanță, însă a dispărut prejudiciul. Adică, nu mai trebuie să dau bani înapoi. Era și logic, deoarece valoarea bunurilor pe care le-am gajat acoperă de două ori valoarea creditului”, a spus Agrigoroaei.

Astfel, deși încă pe numele lui, cele trei parcele, una în Nicolina și două în Sărărie, sunt la dispoziția celor care dețin creanța. „Terenul din Nicolina are 500 de metri pătrați, dar am un PUZ pe el, P+8, deschidere la două străzi, deci e valoros. La fel, cele din Sărărie, deși au tot câteva sute de metri pătrați, sunt poziționate bine”, a explicat fostul senator.

Consultant la firmele copiilor
Despre politică, Agrigoroaei a afirmat că s-a lecuit. Acum trăiește de pe urma celor 80 de stupi pe care-i are și a celor 4,5 hectare, livadă cu nuci. „Mai ofer și consultanță pentru firmele celor doi copii ai mei”, a afirmat Agrigoroaei. Supranumit „Regele faliment”, Agrigoroaei a pus pe chituci, în ultimii 20 de ani, trei business-uri de ordinul milioanelor de euro. În ciuda răsunătoarelor eșecuri, acesta a scris o carte în care îi sfătuia pe oameni cum să facă afaceri de succes.


INCREDIBILUL TRASEU POLITIC AL LUI AGRIGOROAEI

* 2008 – PDL – consilier local
* 2011 – PSD
* 2012 – PPDD – senator
* 2014 – UNPR
* 2014 – PPDD
* 2015 – UNPR
* 2016 – PMP
* 2016 – Partidul Dreptății Sociale (a lui Vanghelie)

Un fost preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate va ajunge în faţa instanţei sub acuzaţia că a luat mită nu mai puţin de 6.300.000 de euro.
Andreea Cosma, deputat PSD de Prahova, a fost condamnată marți la 4 ani de închisoare cu executare în primă instanță de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia nu este definitivă.
Demonstrație pentru corupția de la Serviciul Control Urbanism: Poliția Locală a avizat construcția, dezvoltatorul a făcut milioane de euro, iar acum, aceeași Poliție Locală cere demolarea etajelor ilegale. Anca Elena Condurache, interpusa interlopului Doru Plugaru, a ridicat două blocuri cu patru nivele pe strada Moara de Vânt, deși avea autorizație pentru case cu înălțime maximă de 6 metri. Complice la această ilegalitate crasă este Poliția Locală, care a mers la fața locului, s-a făcut că nu vede diferența dintre acte și realitate și, în martie și iulie 2017, i-a eliberat lui Condurache actele necesare intabulării blocurilor. Pe fondul dezvăluirilor din presa locală, în martie 2018, polițiștii s-au întors la blocuri, i-au dat o amendă lui Condurache și i-au cerut demolarea etajelor ilegale. Cel care i-a mai dat o șansă lui Condurache este Andrei Spânu, marioneta din sistem a dezvoltatorilor imobiliari dubioși din Iași. Spânu a plecat prin demisie din Poliția Locală și este anchetat de DNA. Corupția din Poliția Locală a făcut ca această instituție să legitimeze, și apoi să nu sancționeze ilegalitatea comisă de Plugaru-Condurache la un al treilea bloc de peste drum: are aprobare de două etaje și sunt construite cinci.

Este strigător la cer ce se petrece în Iași în domeniul imobiliar sub pulpana primarului Mihai Chirica și a Poliției Locale care îi este în subordine. Anca Elena Condurache, soția lui Dragoș Dumitroaie, interlop cunoscut sub numele de Doru Plugaru, a trântit nu unul, ci patru etaje în plus la două blocuri din Moara de Vânt, loc unde obținuse aprobare pentru ridicarea de „locuințe individuale cuplate”, adică vile. Apoi a repetat aceeași rețetă la un al treilea bloc, situat peste drum, unde a făcut trei nivele peste cele autorizate.

Demonstrație pentru corupția de la Serviciul Control Urbanism: Poliția Locală a avizat construcția, dezvoltatorul a făcut milioane de euro, iar acum, aceeași Poliție Locală cere demolarea etajelor ilegale. Anca Elena Condurache, interpusa interlopului Doru Plugaru, a ridicat două blocuri cu patru nivele pe strada Moara de Vânt, deși avea autorizație pentru case cu înălțime maximă de 6 metri. Complice la această ilegalitate crasă este Poliția Locală, care a mers la fața locului, s-a făcut că nu vede diferența dintre acte și realitate și, în martie și iulie 2017, i-a eliberat lui Condurache actele necesare intabulării blocurilor. Pe fondul dezvăluirilor din presa locală, în martie 2018, polițiștii s-au întors la blocuri, i-au dat o amendă lui Condurache și i-au cerut demolarea etajelor ilegale. Cel care i-a mai dat o șansă lui Condurache este Andrei Spânu, marioneta din sistem a dezvoltatorilor imobiliari dubioși din Iași. Spânu a plecat prin demisie din Poliția Locală și este anchetat de DNA. Corupția din Poliția Locală a făcut ca această instituție să legitimeze, și apoi să nu sancționeze ilegalitatea comisă de Plugaru-Condurache la un al treilea bloc de peste drum: are aprobare de două etaje și sunt construite cinci.

Este strigător la cer ce se petrece în Iași în domeniul imobiliar sub pulpana primarului Mihai Chirica și a Poliției Locale care îi este în subordine. Anca Elena Condurache, soția lui Dragoș Dumitroaie, interlop cunoscut sub numele de Doru Plugaru, a trântit nu unul, ci patru etaje în plus la două blocuri din Moara de Vânt, loc unde obținuse aprobare pentru ridicarea de „locuințe individuale cuplate”, adică vile. Apoi a repetat aceeași rețetă la un al treilea bloc, situat peste drum, unde a făcut trei nivele peste cele autorizate.

Cine se-aseamănă, se-adună: o firmă de construcții controlată de un  condamnat penal a prosperat în mandatele a doi primari care au fost acuzați de anchetatori de ilegalități. Oamenii de afaceri Viorel Cozma, Ioan Melinte și Ionel Stoica au primit mai multe pedepse cu închisoarea în două dosare terminate în 2004, respectiv 2012. Patronul Conest, Viorel Cozma, a fost pe punctul de a intra la pușcărie. Ioan Melinte, patronul Media Rom Grup, parte a aceluiași grup cu societatea Conest, și Ionel Stoica au fost condamnați în același dosar. Cei trei au vândut milioane de litri de motorină inferioară la preț de motorină superioară, inclusiv unor instituții ale Statului. În prezent, în ceea ce privește construcțiile, Cozma a ajuns principalul partener al Primăriei conduse de Mihai Chirica, cel care și-a cumpărat casa de la fiica lui Melinte dintr-o donație pe care nu a trecut-o în declarația de avere.

Tripleta Viorel Cozma-Ioan Melinte-Ionel Stoica, adică oamenii de afaceri care controlează firmele Conest și Media Rom Grup, au fost, toți trei, condamnați penal acum 14 ani. Fals în înscrisuri sub semnătură privată (Cozma, Melinte, Stoica, fiecare câte doi ani de închisoare cu suspendare) și înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor (Cozma – cinci ani de închisoare, Melinte și Stoica câte doi ani, pedepse grațiate condiționat) au fost infracțiunile comise de cei trei. Aceștia sunt amicii primarului de Iași, Mihai Chirica.

Primul, Cozma, prin Conest, câștigă la foc automat licitații de la Primăria lui Chirica. Sute de milioane de lei în ultimii ani, pe care apoi le umfă cu acte adiționale, mergând până la 20% din valoarea fiecărui contract.

Pagina 1 din 40

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top