Joi, 14 12 2017

Suspecţii din dosarul ‘Tel Drum’ sunt aşteptaţi marţi la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a lua la cunoştinţă sechestrul impus de anchetatori în acest caz, au precizat, pentru AGERPRES, surse judiciare.

Pe 13 noiembrie, DNA anunţa că preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte săvârşite în dosarul ‘Tel Drum’ în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

În dosar mai sunt urmărite penal alte opt persoane pentru fapte similare.

DNA preciza că acest dosar s-a constituit pe baza unei sesizări a Oficiului European Antifraudă (OLAF) transmise la 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârşirii mai multor infracţiuni, între care obţinerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanţări din fonduri europene pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene.

 

(Agerpres/FOTO arhivă adevarul.ro)

Plenul Senatului a respins luni cu majoritate de voturi iniţiativa legislativă depusă în luna mai de senatoarea PNL Alina Gorghiu care prevede interdicţia de a candida pentru Camera Deputaţilor sau Senat a persoanelor care au suferit condamnări penale definitive.

„Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi ales şi persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive”, se arată în iniţiativa legislativă depusă de către Alina Gorghiu şi semnată de mai mulţi senatori şi deputaţi PNL.

Respingerea iniţiativei vine la scurt timp după ce comisia juridică a Senatului a respins un proiect similar, depus tot de fosta şefă a liberalilor, şi care prevede că persoanele condamnate definitiv să nu poată candida la funcţia de preşedinte al României.

Expunerea de motive a celor două iniţiative este identică, precizează News.ro.

Un prim argument al senatoarei PNL în favoarea demersului legislativ este decizia Curţii Constituţionale care interzice persoanelor condamnate penal să deţină calitatea de membri ai Guvernului.

„Ţara noastră este unul din puţinele state din Europa în care legislaţia nu cuprinde o restricţie clară în acest sens. De altfel, nu numai ţări de pe continentul european au restricţii legate de posibilitatea de a candida pentru orice tip de funcţie publică în urma unei condamnări definitive, ci şi state precum Canada, Israel, Australia etc. Lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale este evidentă, iar acest lucru poate aduce atingere principiului echilibrului puterilor în stat”, mai arată Gorghiu în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

În ambele cazuri, Senatul este primă cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.

În aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

Oficial European de Luptă Antifraudă (OLAF) a confirmat printr-un comunicat de presă dat luni, chiar în timpul declarației făcute de Liviu Dragnea, sesizarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în cel de-al treilea dosar al președintelui PSD, ca urmare a unei investigații proprii, prin care recomandă recuperarea integrală a 21 de milioane de euro, sumă ce reprezintă fonduri europene.

 

„Contribuția OLAF la această anchetă a fost accentuată de DNA. DNA a explicat că dosarul propriu a venit în urma a două investigații făcute de OLAF cu privire la proiecte finanțate de Fondul European de Dezvoltare Regională privind construcția de drumuri în România, care au fost finalizate în mai și septembrie 2016”, arată OLAF în comunicat.

OLAF precizează că a găsit „dovezi care sugerează existenţa unei înţelegeri între beneficiarul fondurilor, funcţionarii publici şi contractant, inclusiv falsificarea documentelor în timpul procedurii de achiziţie. Unele dintre aceste documente au fost utilizate şi în sprijinul cererii pe care beneficiarul a prezentat-o autorităţii de management, care a dus la plata a 21 de milioane euro din fondurile Uniunii Europenedovezi care sugerează un conflict de interese privind beneficiarul acestor fonduri, oficiali publici și contractor, inclusiv falsificarea de documente în timpul procedurilor de ahciziție”.

„Unele dintre aceste documente (false, n.red.) au fost trimise de beneficiar către Autoritatea de Managament, rezultând în plata a 21 de milioane de euro din fondurile UE”, mai arată OLAF.

Oficiul precizează că investigația a ajuns la concluzia ca cele 21 de milioane de euro să fie recuperate integral și, de asemenea, Direcția Națională Anticorupție să inițieze acțiunile legale cu privire la acest aspect.

„Această investigație a un exemplu perfect al cooperării positive dintre OLAF și autoritățile naționale. OLAF a făcut investigații temeinice, care sperăm să aibă un puternic afect de descurajare a corupției”, a declarat Nicholas Ilett, directorul OLAF.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat, pentru fapte comise pe vremea când conducea CJ Teleorman, de constituirea unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul. În același dosar, sunt urmăriți penal doi apropiați ai lui Dragnea, Marian Fișcuci și Petre Pitiș. Despre primul, anchetatorii spun că este „acționar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA” și îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat. Dragnea a negat aceste acuzații

 

Liviu Dragnea, care în urmă cu trei zile a împlinit 55 de ani, și-a serbat luni seară, în ziua în care s-au împlinit doi ani de la tragedia din Colectiv, ziua de naștere, într-un local din Capitală. Petrecerea ar fi fost organizată de PSD, iar la restaurant au venit mai multe nume cunoscute din cadrul Partidului Social Democrat.

 

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat luni seară că a cerut premierului, care a fost de acord, să prelungească şi pentru 2018 finanţarea de la buget pentru tratamentele supravieţuitorilor din Colectiv.

 

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a comentat, miercuri seară, faptul că șeful statului, Klaus Iohannis, nu i-a salutat pe președinții celor două camere ale Parlamentului la ceremonia organizată de Ziua Armatei în Parcul Carol, afirmând că obligația protocolară în acest sens îi revenea lui Iohannis.

 

Fostul președinte al PSD Victor Ponta a lansat încă un atac verbal la adresa actualului lider al PSD Liviu Dragnea.

 

Ponta s-a arătat foarte deranjat de acuzațiile la adresa sa, care spuneau că ar fi aprobat elimibarea unor colegi din PSD de către DNA.

 

Sunt nemulţumiri în  PSD la adresa ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu. Potrivit unor informaţii din interior, premierul Mihai Tudose, dar şi preşedintele partidului, Liviu Dragnea, până la un punct, ar fi supăraţi din cauza legii pensiilor, a cărei adoptare a fost amânată
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, va sesiza Curtea Constituţională pe dosarul Belina, cu privire la un posibil conflict între Guvern şi DNA.

 

Comitetul Executiv al PSD urmează să-i dea un răspuns premierului Mihai Tudose, care cere schimbarea unor miniştri. Trei miniştri şi-au dat deja demisia. După o ședință de circa opt ore, social-democrații au acceptat ca Sevil Shhaideh, Rovana Plumb și Răzvan Cuc să demisioneze, după ce anterior au respins demisiile.

 

Pagina 1 din 28

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top