Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 21 martie, e fatală: CET SA, firmă declarată falimentară, este deținătoarea de drept a celei mai mari părți din sistemul de termoficare al orașului: cazane, instalații, clădiri, rețea de distribuție. Sistemul centralizat de termoficare se află acum în mâinile lichidatorului CET, Corneliu Mititelu. CET are datorii de 603 milioane de lei, bunurile rămase sunt evaluate la 200 milioane de lei, iar legea obligă la vânzarea bunurilor și virarea banilor către creditori. Mititelu poate lăsa 25.000 de apartamente și zeci de școli și instituții publice fără agent termic. Consecințele sunt mult mai grave: trebuie înapoiate finanțările europene de peste 50 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de termoficare, pentru că acesta nu mai aparține orașului. Alte zeci de milioane de euro trebuie achitate către Ministerul Dezvoltării și BERD, tot pentru finanțările din anii anteriori. Și Veolia, operatorul serviciului de termoficare, poate cere daune de milioane de euro, pentru că i s-a garantat un contract pe 20 de ani. Deși știe de această situație limită, primarul Mihai Chirica n-a făcut niciun anunț public și n-a răspuns întrebărilor puse de REPORTER.
Sentință de coșmar. Primăria a pierdut, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), un proces de o importanță capitală: centralele CET I și CET II împreună cu instalațiile aferente rămân în proprietatea unei societăți aflate în faliment, CET SA Iași. Scenariile în urma pierderii acestui proces sunt de-a dreptul apocaliptice pentru Primărie.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 21 martie, e fatală: CET SA, firmă declarată falimentară, este deținătoarea de drept a celei mai mari părți din sistemul de termoficare al orașului: cazane, instalații, clădiri, rețea de distribuție. Sistemul centralizat de termoficare se află acum în mâinile lichidatorului CET, Corneliu Mititelu. CET are datorii de 603 milioane de lei, bunurile rămase sunt evaluate la 200 milioane de lei, iar legea obligă la vânzarea bunurilor și virarea banilor către creditori. Mititelu poate lăsa 25.000 de apartamente și zeci de școli și instituții publice fără agent termic. Consecințele sunt mult mai grave: trebuie înapoiate finanțările europene de peste 50 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de termoficare, pentru că acesta nu mai aparține orașului. Alte zeci de milioane de euro trebuie achitate către Ministerul Dezvoltării și BERD, tot pentru finanțările din anii anteriori. Și Veolia, operatorul serviciului de termoficare, poate cere daune de milioane de euro, pentru că i s-a garantat un contract pe 20 de ani. Deși știe de această situație limită, primarul Mihai Chirica n-a făcut niciun anunț public și n-a răspuns întrebărilor puse de REPORTER.
Sentință de coșmar. Primăria a pierdut, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), un proces de o importanță capitală: centralele CET I și CET II împreună cu instalațiile aferente rămân în proprietatea unei societăți aflate în faliment, CET SA Iași. Scenariile în urma pierderii acestui proces sunt de-a dreptul apocaliptice pentru Primărie.
Fostul ministru de Finanţe, Darius Vâlcov, "creierul" din spatele programului de guvernare al PSD, este consilier la Guvern, a susţinut sâmbătă, în cadrul unei conferinţe de presă, vicepremierul Paul Stănescu, ministru al Dezvoltării Regionale.
Li s-au dat bani pentru creșe noi, deși n-au fonduri să le susțină activitatea. Edilii mai multor comune din judeţul Iaşi se declară nemulţumiţi de faptul că Ministerul Dezvoltării le-a aprobat proiecte care aveau nevoie de mai puţini bani. Aceştia ar fi preferat să primească sume pentru asfaltări de drumuri. Primarii din Horleşti şi Voineşti spun chiar că această tendinţă a fost impusă de la vârful judeţului.
Judeţul Iaşi va primi în următorii trei ani, de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa a doua, suma de 831,2 milioane lei, adică 185 de milioane de euro.
Li s-au dat bani pentru creșe noi, deși n-au fonduri să le susțină activitatea. Edilii mai multor comune din judeţul Iaşi se declară nemulţumiţi de faptul că Ministerul Dezvoltării le-a aprobat proiecte care aveau nevoie de mai puţini bani. Aceştia ar fi preferat să primească sume pentru asfaltări de drumuri. Primarii din Horleşti şi Voineşti spun chiar că această tendinţă a fost impusă de la vârful judeţului.
Judeţul Iaşi va primi în următorii trei ani, de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa a doua, suma de 831,2 milioane lei, adică 185 de milioane de euro.
Un proces intentat în acestă lună de Primărie ar putea prelungi agonia unui monument istoric până în 2020. Ministerul Dezvoltării a respins contestaţia depusă de municipalitatea ieşeană în cazul finanţării Palatului Braunstein din fonduri europene. Anterior, finanţarea de 5 milioane de euro fusese scoasă de pe listă şi de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. Ca ultimă soluţie, Primăria s-a adresat instanţei, cerându-i, cu tupeu, să oblige Ministerul să plătească cei 5 milioane de euro din fonduri proprii.
Reabilitarea Palatului Braunstein a fost pasată de municipalitatea ieşeană pe masa judecătorilor. Asta după ce şansa de a primi bani europeni pentru reabilitarea clădirii a fost spulberată de birocraţi la începutul lunii august. Ministerul Dezvoltării a respins contestaţia depusă de Primărie, care mai spera în a primi 22 de milioane de lei în cadrul unui proiect depus anul trecut. Municipalitatea cere acum magistraţilor să constate că proiectul este eligibil, iar dacă nu va mai prinde o felie din banii europeni în timp util, solicită ca Ministerul să suporte toate cheltuielile de reabilitare şi consolidare. Cum procesul poate dura şi doi-trei ani, Palatul are toate şansele să se dărâme în lipsa unei finanţări complete.
Un proces intentat în acestă lună de Primărie ar putea prelungi agonia unui monument istoric până în 2020. Ministerul Dezvoltării a respins contestaţia depusă de municipalitatea ieşeană în cazul finanţării Palatului Braunstein din fonduri europene. Anterior, finanţarea de 5 milioane de euro fusese scoasă de pe listă şi de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. Ca ultimă soluţie, Primăria s-a adresat instanţei, cerându-i, cu tupeu, să oblige Ministerul să plătească cei 5 milioane de euro din fonduri proprii.
Reabilitarea Palatului Braunstein a fost pasată de municipalitatea ieşeană pe masa judecătorilor. Asta după ce şansa de a primi bani europeni pentru reabilitarea clădirii a fost spulberată de birocraţi la începutul lunii august. Ministerul Dezvoltării a respins contestaţia depusă de Primărie, care mai spera în a primi 22 de milioane de lei în cadrul unui proiect depus anul trecut. Municipalitatea cere acum magistraţilor să constate că proiectul este eligibil, iar dacă nu va mai prinde o felie din banii europeni în timp util, solicită ca Ministerul să suporte toate cheltuielile de reabilitare şi consolidare. Cum procesul poate dura şi doi-trei ani, Palatul are toate şansele să se dărâme în lipsa unei finanţări complete.
5 ANI DE INCOMPETENȚĂ: cifrele, proiectele şi erorile au sărit ca din joben în cazul unui monument istoric cu o vechime de peste 100 de ani, din centrul oraşului. Pericol de catastrofă în centrul Iaşului: specialiştii spun că Palatul Braunstein trebuie reparat de urgenţă pentru că are structura afectată. De cinci ani, proprietarul imobilului nu reuşeşte să-l renoveze. Lipsa de competenţă a municipalităţii în această situaţie dramatică a fost demonstrată mai ales la începutul acestui an când a fost respins un proiect de 22 milioane lei pentru consolidarea palatului. Cu toate acestea, Primăria mai speră la aceşti bani depunând o contestaţie. „Avem bani pregătiţi pentru reparaţii dacă nu putem face acest proiect pe fonduri europene”, spune, în replică, primarul Mihai Chirica. La concurenţă cu birocraţia, fiecare zi de întârziere înseamnă degradare şi risc tot mai mare de prăbuşire.
Coşmarul poate deveni realitate în cazul unui cutremur care să zguduie mai serios Iaşul. Una dintre clădirile importante riscă să cadă, pur şi simplu, din cauza stării de degradare în care a ajuns. Iar un cutremur important se poate produce oricând. Nu ţine cont de acte, declaraţii şi finanţări. Cu găuri în acoperiş despre care specialiştii spun că au permis intrarea apei către structura clădirii, Palatul Braustein ar putea dispărea. În acest timp, Primăria plimbă hârtii, cu speranţa că va putea întoarce decizia într-un proiect respins deja. Şi timpul trece. „Acum o lună au fost depuse hârtiile la Ministerul Dezvoltării, încă nu a venit nici un răspuns”, transmit cei din Primărie. Primarul Mihai Chirica susţine că are un plan B: bani din fondurile proprii ale municipalităţii.
5 ANI DE INCOMPETENȚĂ: cifrele, proiectele şi erorile au sărit ca din joben în cazul unui monument istoric cu o vechime de peste 100 de ani, din centrul oraşului. Pericol de catastrofă în centrul Iaşului: specialiştii spun că Palatul Braunstein trebuie reparat de urgenţă pentru că are structura afectată. De cinci ani, proprietarul imobilului nu reuşeşte să-l renoveze. Lipsa de competenţă a municipalităţii în această situaţie dramatică a fost demonstrată mai ales la începutul acestui an când a fost respins un proiect de 22 milioane lei pentru consolidarea palatului. Cu toate acestea, Primăria mai speră la aceşti bani depunând o contestaţie. „Avem bani pregătiţi pentru reparaţii dacă nu putem face acest proiect pe fonduri europene”, spune, în replică, primarul Mihai Chirica. La concurenţă cu birocraţia, fiecare zi de întârziere înseamnă degradare şi risc tot mai mare de prăbuşire.
Coşmarul poate deveni realitate în cazul unui cutremur care să zguduie mai serios Iaşul. Una dintre clădirile importante riscă să cadă, pur şi simplu, din cauza stării de degradare în care a ajuns. Iar un cutremur important se poate produce oricând. Nu ţine cont de acte, declaraţii şi finanţări. Cu găuri în acoperiş despre care specialiştii spun că au permis intrarea apei către structura clădirii, Palatul Braustein ar putea dispărea. În acest timp, Primăria plimbă hârtii, cu speranţa că va putea întoarce decizia într-un proiect respins deja. Şi timpul trece. „Acum o lună au fost depuse hârtiile la Ministerul Dezvoltării, încă nu a venit nici un răspuns”, transmit cei din Primărie. Primarul Mihai Chirica susţine că are un plan B: bani din fondurile proprii ale municipalităţii.
Ministerul Dezvoltării a publicat în dezbatere publică două Hotărâri de Guvern care prevăd aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru un stadion la Alexandria, judeţul Telorman. Investiţia depăşeşte 12 milioane de euro.
Investiţia în stadionul de la Alexandria este de 55,7 milioane de lei (12,2 milioane de euro), care va fi derulată prin Compania Naţională de Investiţii (CNI). Contribuţia municipalităţii din oraş va fi de doar 1,38 milioane de lei (puţin peste 300.000 de euro), se mai arată în proiectul de HG citat de economica.net.
