Sambata, 22 09 2018
Deputatul PNL Dumitru Oprea afirmă, într-o declarație de presă, că toate calculele cinice ale șefilor PSD-ALDE se vor prăbuși în fața unui adevăr evident: „România, ca membră NATO și UE, și-a luat o serie de angajamente pe care nu poate să le încalce.
Rata mortalităţii în Uniunea Europeană a fost, în anul 2015, de 1.036 de decese la 100.000 de locuitori, statele membre cu cea mai ridicată rată a mortalităţii fiind Bulgaria (1.660 de decese la 100.000 de locuitori), urmată de România (1.530 de decese la 100.000 de locuitori) şi Ungaria (1.500 de decese la 100.000 de locuitori), arată datele publicate miercuri de Eurostat.

România va sprijini o eventuală majorare modică a contribuţiei naţionale la bugetul UE, astfel încât să fie menţinute alocări adecvate pentru politicile Uniunii, în special pentru politica de coeziune şi cea agricolă comună, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a participat, ieri, la reuniunea informală a Consiliului European de la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, pentru România, viitorul cadru bugetar al UE post 2020, care a fost discutat la reuniunea informală a Consiliului European, prezintă o importanţă aparte, fiind unul dintre principalele dosare pe care ţara noastră le va gestiona pe durata mandatului preşedinţiei Consiliului UE.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa menţinerii unităţii statelor membre spre obţinerea unui consens, subliniind faptul că România va acţiona, în calitate de preşedinţie a Consiliului UE, pentru facilitarea unui acord politic privind bugetul Uniunii Europene după 2020’, se precizează în comunicat.

Şeful statului a susţinut că procesul de negociere trebuie să conducă la un buget al Uniunii ‘ambiţios, modern şi care să permită avansarea proiectului european şi să răspundă aşteptărilor tuturor cetăţenilor UE’.

De asemenea, el a evidenţiat necesitatea unui buget suficient, care să susţină în continuare finanţarea adecvată a politicilor care au condus la creştere şi dezvoltare.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea creşterii convergenţei ca principală prioritate, cu menţinerea alocărilor substanţiale pentru politicile tradiţionale ale UE, care şi-au demonstrat valoarea adăugată şi beneficiile pentru statele membre. În acest sens, preşedintele României s-a pronunţat pentru finanţarea adecvată a Politicii de Coeziune în vederea reducerii decalajelor dintre statele membre şi regiuni, dar şi pentru reformarea acesteia pentru a răspunde cât mai bine nevoilor actuale ale statelor membre UE’, arată Administraţia Prezidenţială.

În ceea ce priveşte finanţarea noilor priorităţi se arată că Uniunea Europeană trebuie echipată mai bine cu mijloace financiare care să permită un răspuns adecvat la noile provocări (securitate şi apărare, migraţie, cercetare), respectiv adaptarea la noile realităţi la nivel global, însă acest lucru nu trebuie să se facă în detrimentul politicilor şi fondurilor care au susţinut substanţial procesul de creştere şi de recuperare a decalajelor de dezvoltare în interiorul Uniunii.

Pe de altă parte, preşedintele Iohannis a subliniat că ţara noastră susţine propunerea Parlamentului European privind noua distribuţie a mandatelor în legislatura 2019 – 2024, prin care România recuperează mandatul pierdut în legislatura actuală, urmând ca delegaţia de europarlamentari români să fie compusă din 33 de membri.

‘Distribuţia propusă de Parlamentul European este obiectivă, echitabilă şi respectă principiul conform căruia niciun stat nu pierde locuri’, se precizează în comunicat.

Potrivit sursei citate, şefii de stat şi de guvern au agreat propunerea Parlamentului European privind noua distribuire a locurilor în perspectiva părăsirii Uniunii de către Marea Britanie.

În privinţa candidaţilor ‘cap de listă’ ai partidelor politice europene (Spitzenkandidaten), preşedintele Klaus Iohannis a arătat că experienţa din 2014 a fost una pozitivă şi ar trebui dezvoltată în continuare, subliniind că practica trebuie să respecte echilibrul inter-instituţional şi să stimuleze buna cooperare între instituţiile Uniunii Europene, pentru promovarea unei agende comune pro-europene, adaptată intereselor cetăţenilor.

Totodată, preşedintele Iohannis a exprimat sprijinul pentru desfăşurarea consultărilor cetăţeneşti, pentru creşterea gradului de conştientizare la nivelul cetăţenilor europeni asupra subiectelor de actualitate de pe agenda europeană.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că pentru ţara noastră, în calitate de viitoare deţinătoare a preşedinţiei Consiliului UE, este importantă creşterea gradului de conştientizare la nivelul cetăţenilor europeni asupra subiectelor de actualitate de pe agenda europeană’, se arată în comunicat.

În marja Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis a avut, conform Administraţiei Prezidenţiale, o întâlnire bilaterală cu prim-ministrul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki, în care au fost abordate chestiuni legate de agenda europeană, cooperarea în domeniul securităţii şi Iniţiativa celor Trei Mari. (Agerpres/ FOTO ampress.ro)

În urma dezvăluirilor de astăzi din REPORTER DE IAȘI, deputatul PNL Marius Bodea reacționează și cere lămuriri din partea primarului Mihai Chirica, privind riscul pierderii finanțării pentru Spitalul Regional din Iași. Marius Bodea reia informațiile din articolul publicat de REPORTER DE IASI și îi cere lui Mihai Chirica să-și asume niște răspunsuri clare, atât timp cât Spitalul Regional a fost preluat de primarul Iașului ca un proiect personal, iar de construirea acestuia depind cei 5 milioane de locuitori din toată Moldova.

Iată mai jos întrebările adresate de Marius Bodea lui Mihai Chirica:

„Spitalul Regional de Urgenţă (SRU) este unul dintre principalele obiective sociale din Moldova, cu impact asupra a minimum 5 milioane de oameni. În condiţiile în care în spaţiul public s-a pus în discuţie, explicit, riscul ca acest obiectiv de investiţii să nu mai fie finanţat de către Uniunea Europeană pentru că amplasamentul din zona Moara de Vânt, votat în plenul Consiliului Local, nu respectă prevederile Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), consider că dl. Mihai Chirica are obligația  să ofere ieşenilor răspunsuri la următoarele întrebări :

  1. Primăria Municipiului Iaşi a fost înştiinţată de riscul dezangajării sumelor pentru realizarea Spitalului Regional de Urgenţă din cauza amplasamentului din zona Moara de Vânt care nu respectă condiţiile de accesibilitate?
  2. Care este explicaţia pentru care, în prima variantă a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (februrarie 2016), realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, amplasamentul Spitalului Regional de Urgenţă era prevăzut în zona Era, iar în varianta actualizată a acestui document, din septembrie 2017, amplasamentul SRU este la Moara de Vânt? Cum a fost realizată această modificare de către Primăria Municipiului Iaşi, în condiţiile în care PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului?
  3. Care sunt explicaţiile publice ale primarului Chirica cu privire tranzacţiile imobiliare ale familiei viceprimarului Harabagiu cu terenurile din Moara de Vânt, fix de lângă amplasamentului actual al Spitalului Regional de Urgenţă?
  4. Cunoaște dimensiunea uriașă a tranzacționării terenurilor private din jurul amplasamentului SRU, a valorilor speculative foarte mari a terenurilor în cauză, stimulate exclusiv prin insistența și garanțiile acordate de domnia sa privind amplasarea acestui obiectiv în zona Moara de Vânt? 
  5. Dacă se va confirma că finanţarea Spitalului de Urgenţă va fi dezangajată de către Comisia Europeană, îşi asumă primarul Chirica răspunderea şi demisionează, în condiţiile în care a ales singur această propunere, în ciuda opoziţiei specialiştilor din domeniul medical, alternativelor oferite de Opoziţie şi experţilor care au întocmit Planul de Mobilitate Urbană?

Îl rog pe dl. Primar Chirica să răspundă la aceste întrebări pentru că nu poate minimaliza un subiect atât de important, iar în ultimele luni şi-a asumat, de fiecare dată, rolul de „părinte” al acestui proiect.”

Comisia Europeană, nemulțumită de amplasamentele spitalelor din Iași și din Cluj, a căror accesibilitate este sub standardul cerut. Informații oficiale, obținute în exclusivitate, invocă două motive de sistare a proiectului: modificarea de către Primăria Iași, cu de la sine putere, a Planului de Mobilitate Durabilă și întârzierea nepermisă, la nivelul AM-POR, a scoaterii în dezbatere a Ghidului Solicitantului. Bruxelles-ul arată cu degetul spre Ministerul Sănătății că a acceptat schimbarea amplasamentului de la ERA (cum era în PMUD) la Moara de Vânt. O corespondență oficială susține că forul european va dezangaja sumele necesare la sfârșitul acestui an. Proiectul de la Iași, de 100 milioane de euro, va fi lăsat să moară.

 

De câteva zile, în mediul politic și în administrația locală, o știre ca un fior rece pe șira spinării trece de la om la om: Spitalul Regional de Urgențe (SRU) nu se mai face. Cauza: amplasamentul propus, cel din Moara de Vânt, nu este accesibil.

 

Botez: „Și eu am auzit zvonul”

 

Surse din Autoritatea de Management a POR și din minister susțin că riscul există și pentru celelalte două, de la Cluj și Craiova. Mai mult, există informația că sumele rezervate celor trei spitale ar urma să fie dezangajate la sfârșitul acestui an. Adică, UE să nu mai finanțeze construcția lor.

Nu am ajuns cu discuția la accesibilitate”, a afirmat, neconvingător, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta coordonează departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Cristian Grasu, e optimist: „Suntem în grafic”

Am auzit și eu zvonul ăsta acum o săptămână, mi-a zis cineva din Iași. Dar noi nu am primit nimic oficial”, a afirmat viceprimarul Radu Botez.

Vehement a fost deputatul PNL Marius Bodea: „Amplasamentul pentru SRU la Moara de Vânt este unul prost, lipsit de logică, în condiţiile în care principala caracteristică a unui astfel de amplasament trebuie să fie accesibilitatea”.


Tramvai Centru – Era - SRU
Unul dintre firele discuției pleacă de la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Acesta a fost realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. S-au realizat astfel de planuri pentru toate cele 7 orașe - poli de creștere, printre care și Iașul, la care s-a adăugat Bucureștiul. Finațarea celor 8 planuri a costat 6 milioane de euro și a fost asigurată din fonduri UE nerambursabile.

Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici (...), elaborate pentru a îndeplini necesităţile de mobilitate a oamenilor şi companiilor din oraş şi din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieţii, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului”, se arată în prefața documentului.

Potrivit PMUD din februarie 2016 (varianta poate fi găsită pe www.zmi.ro) la pagina 207 se vorbește despre posibilitatea construirii Spitalului Regional de Urgențe în zona Era. La pagina 227, se spune inclusiv despre posibilitatea realizării unei linii de tramvai, cu numărul 7, care „să asigure curse directe din centrul orașului către Rond Dacia și către centrul comercial Era Round/Spitalul regional (dacă va fi construit în această zonă)”.

Problema amplasamentului la Moara de Vânt este că se bazează pe promisiunea că se vor face drumuri, dar realist Șoseaua de Centură nu va trece pe-acolo mai devreme de 10 ani, iar Comisia Europeană vrea șosele care există în prezent, nu vorbe goale.

Au modificat fără a avea dreptul

În schimb, în versiunea actualizată a PMUD (septembrie 2017), care se găsește pe www.primaria-iasi.ro, se amintește, la pagina 245, că SRU va fi construit în Moara de Vânt. Dar PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. Cu alte cuvinte, modificarea amplasamentului Spitalului Regional de Urgențe în PMUD a fost făcută din pix de cei din Primărie, fără acordul autorilor planului și fără a avea acest drept. Proiectul SRU nu are asigurată accesibilitatea necesară în vederea aprobării de Comisia Europeană.
Aceste informații trebuie coroborate cu cea potrivit căreia Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) nu a publicat Ghidul Solicitantului pentru proiectele aferente spitalelor regionale. Nu există nici măcar un draft pentru consultarea publică. Toate aceste indicii duc la premisa ca sumele aferente construirii spitalelor să fie dezangajate. Informațiile vehiculate sunt ca urmare a ultimei întâlniri de la Bruxelles.

 

Bodea: „Șmecherii imobiliare”

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că proiectul SRU de la Iași „este în grafic”. Acesta a adăugat: „Eu fac ședințe pe circuitele funcționale, din punct de vedere medical. În ceea ce privește construcția, de asta răspund consultanții Băncii Europene de Investiții”, a spus Grasu.
Despre controversa amplasării SRU în Moara de Vânt se știe. Până la stabilirea acestei zone, liberalii au militat pentru Valea Ursului (comuna Miroslava). „
Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în zona Moara de Vânt este o problemă majoră pentru că autorităţile nu pot asigura căi de acces dinspre toate judeţele Moldovei. Varianta amplasamentului din Valea Ursu­lui beneficia deja de căi de acces, atât dinspre judeţele din nordul Moldovei, cât şi dins­pre cele din sud. Până acum, singurele certitudini sunt şmecheriile imobiliare care s-au petrecut în zona în care ar urma să se construiască viitorul Spital Regional de Urgenţă”, a afirmat Marius Bodea, deputat PNL.

 

Viceprimar: „Am fost lăudați”

Reprezentanții Primăriei Iași nu înțeleg de ce sunt aceste controverse legate de accesibilitate. „Am fost lăudați pentru poziționarea în apropierea Aeroportului și a viitoarei șosele de centură. În plus, studiem o posibilitate de rută Sărărie – Rosetti. Accesul Rosetti – SRU e foarte clar. Apoi, Consiliul Județean ar trebui să atenueze un pic curbele de pe ruta Lețcani – Rosetti. E un drum betonat la care ar trebui un pic lucrat. Mai avem și alte variante în studiu pentru a exista un acces cât mai bun spre SRU”, a declarat Radu Botez, viceprimar.

 

Ce s-a făcut până acum

Până acum, au fost făcuți câțiva pași în direcția edificării SRU. Primăria a emis, la începutul lunii septembrie 2017, un certificat de urbanism necesar proiectului. Iar pe 24 octombrie, a fost semnat protocolul privind transmiterea terenului (12 hectare) de la Municipiul Iași la Ministerul Sănătății. Totodată, în decembrie, a fost publicat Planul Urbanistic Zonal pentru SRU. Conform calendarului, dacă acesta va mai fi respectat, în octombrie 2018 ar trebui prezentat studiul de fezabilitate pentru ca lucrările efective să demareze în 2019. Termenul de execuție anunțat prevedea 2023 ca an de finalizare a investiției.

Mix de finanțare: UE, Guvern, Primărie, credit

Costul construirii SRU a fost estimat la 100 milioane de euro. Din acești bani, jumătate ar trebui să vină din partea Comisiei Europene. Guvernul ar contribui cu 40 milioane de euro, iar Primăria cu 10 milioane de euro. Dotările cu aparatură medicală, paturi și celelalte fac obiectului unei alte investiții pentru care s-a stabilit ca sursă de finanțare un credit de la Banca Mondială cifrat la câteva zeci de milioane de euro.

Și la Cluj alegerea amplasamentului e contestată

Aceeași controversă a amplasamentului și a accesibilității este și la Cluj. Terenul pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe Cluj este situat în comuna Florești, un fel de comună Miroslava a județului din Ardeal. Pe forumuri, pe Facebook și pe paginile web ale ziarelor locale, mulți clujeni au criticat decizia de a folosi acel amplasament din cauza traficului aglomerat din zonă.

Bănuiesc că în orele de vârf, pacienții vor fi transportați doar cu elicoptere ... Teleportați”, a scris un cetățean pe www.stiridecluj.ro.
Clujul a fost primul județ care a clarificat situația juridică a terenului pe care va fi amplasat spitalul, o suprafață de aproximativ 14 hectare. Astfel, în luna iulie a anului trecut, primarul comunei Florești a eliberat certificatul de urbanism și a fost predat amplasamentul.

Investiția implică și alte proiecte adiacente, sper ca Ministerul Transporturilor să-și aplece urechile spre noi și să contribuie la racordarea terenului la DN1 și cu o perspectivă în ceea ce privește șoseaua de centură pe latura de Sud, pentru extinderea la 4 benzi, adică 2 benzi pe sens”, a declarat Horia Șulea, primarul din Florești.

În planul urbanistic zonal pentru SRU există mai multe îmbunătăţiri aduse infrastructurii actuale. „Totul este ca acestea să fie realizate până în 2023, altfel ambulanţele vor rămâne blocate în ambuteiaje prin Floreşti. Spitalul Regional de Urgenţă pare să fie salvarea pentru traficul din Floreşti. Sau elementul care îl va ucide definitiv”, au notat cei de la www.linia9.ro.

Comisia Europeană, nemulțumită de amplasamentele spitalelor din Iași și din Cluj, a căror accesibilitate este sub standardul cerut. Informații oficiale, obținute în exclusivitate, invocă două motive de sistare a proiectului: modificarea de către Primăria Iași, cu de la sine putere, a Planului de Mobilitate Durabilă și întârzierea nepermisă, la nivelul AM-POR, a scoaterii în dezbatere a Ghidului Solicitantului. Bruxelles-ul arată cu degetul spre Ministerul Sănătății că a acceptat schimbarea amplasamentului de la ERA (cum era în PMUD) la Moara de Vânt. O corespondență oficială susține că forul european va dezangaja sumele necesare la sfârșitul acestui an. Proiectul de la Iași, de 100 milioane de euro, va fi lăsat să moară.

 

De câteva zile, în mediul politic și în administrația locală, o știre ca un fior rece pe șira spinării trece de la om la om: Spitalul Regional de Urgențe (SRU) nu se mai face. Cauza: amplasamentul propus, cel din Moara de Vânt, nu este accesibil.

 

Botez: „Și eu am auzit zvonul”

 

Surse din Autoritatea de Management a POR și din minister susțin că riscul există și pentru celelalte două, de la Cluj și Craiova. Mai mult, există informația că sumele rezervate celor trei spitale ar urma să fie dezangajate la sfârșitul acestui an. Adică, UE să nu mai finanțeze construcția lor.

Nu am ajuns cu discuția la accesibilitate”, a afirmat, neconvingător, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta coordonează departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Cristian Grasu, e optimist: „Suntem în grafic”

Am auzit și eu zvonul ăsta acum o săptămână, mi-a zis cineva din Iași. Dar noi nu am primit nimic oficial”, a afirmat viceprimarul Radu Botez.

Vehement a fost deputatul PNL Marius Bodea: „Amplasamentul pentru SRU la Moara de Vânt este unul prost, lipsit de logică, în condiţiile în care principala caracteristică a unui astfel de amplasament trebuie să fie accesibilitatea”.


Tramvai Centru – Era - SRU
Unul dintre firele discuției pleacă de la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Acesta a fost realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. S-au realizat astfel de planuri pentru toate cele 7 orașe - poli de creștere, printre care și Iașul, la care s-a adăugat Bucureștiul. Finațarea celor 8 planuri a costat 6 milioane de euro și a fost asigurată din fonduri UE nerambursabile.

Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici (...), elaborate pentru a îndeplini necesităţile de mobilitate a oamenilor şi companiilor din oraş şi din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieţii, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului”, se arată în prefața documentului.

Potrivit PMUD din februarie 2016 (varianta poate fi găsită pe www.zmi.ro) la pagina 207 se vorbește despre posibilitatea construirii Spitalului Regional de Urgențe în zona Era. La pagina 227, se spune inclusiv despre posibilitatea realizării unei linii de tramvai, cu numărul 7, care „să asigure curse directe din centrul orașului către Rond Dacia și către centrul comercial Era Round/Spitalul regional (dacă va fi construit în această zonă)”.

 

Au modificat fără a avea dreptul

În schimb, în versiunea actualizată a PMUD (septembrie 2017), care se găsește pe www.primaria-iasi.ro, se amintește, la pagina 245, că SRU va fi construit în Moara de Vânt. Dar PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. Cu alte cuvinte, modificarea amplasamentului Spitalului Regional de Urgențe în PMUD a fost făcută din pix de cei din Primărie, fără acordul autorilor planului și fără a avea acest drept. Proiectul SRU nu are asigurată accesibilitatea necesară în vederea aprobării de Comisia Europeană.
Aceste informații trebuie coroborate cu cea potrivit căreia Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) nu a publicat Ghidul Solicitantului pentru proiectele aferente spitalelor regionale. Nu există nici măcar un draft pentru consultarea publică. Toate aceste indicii duc la premisa ca sumele aferente construirii spitalelor să fie dezangajate. Informațiile vehiculate sunt ca urmare a ultimei întâlniri de la Bruxelles.

 

Bodea: „Șmecherii imobiliare”

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că proiectul SRU de la Iași „este în grafic”. Acesta a adăugat: „Eu fac ședințe pe circuitele funcționale, din punct de vedere medical. În ceea ce privește construcția, de asta răspund consultanții Băncii Europene de Investiții”, a spus Grasu.
Despre controversa amplasării SRU în Moara de Vânt se știe. Până la stabilirea acestei zone, liberalii au militat pentru Valea Ursului (comuna Miroslava). „
Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în zona Moara de Vânt este o problemă majoră pentru că autorităţile nu pot asigura căi de acces dinspre toate judeţele Moldovei. Varianta amplasamentului din Valea Ursu­lui beneficia deja de căi de acces, atât dinspre judeţele din nordul Moldovei, cât şi dins­pre cele din sud. Până acum, singurele certitudini sunt şmecheriile imobiliare care s-au petrecut în zona în care ar urma să se construiască viitorul Spital Regional de Urgenţă”, a afirmat Marius Bodea, deputat PNL.

 

Viceprimar: „Am fost lăudați”

Reprezentanții Primăriei Iași nu înțeleg de ce sunt aceste controverse legate de accesibilitate. „Am fost lăudați pentru poziționarea în apropierea Aeroportului și a viitoarei șosele de centură. În plus, studiem o posibilitate de rută Sărărie – Rosetti. Accesul Rosetti – SRU e foarte clar. Apoi, Consiliul Județean ar trebui să atenueze un pic curbele de pe ruta Lețcani – Rosetti. E un drum betonat la care ar trebui un pic lucrat. Mai avem și alte variante în studiu pentru a exista un acces cât mai bun spre SRU”, a declarat Radu Botez, viceprimar.

 

Ce s-a făcut până acum

Până acum, au fost făcuți câțiva pași în direcția edificării SRU. Primăria a emis, la începutul lunii septembrie 2017, un certificat de urbanism necesar proiectului. Iar pe 24 octombrie, a fost semnat protocolul privind transmiterea terenului (12 hectare) de la Municipiul Iași la Ministerul Sănătății. Totodată, în decembrie, a fost publicat Planul Urbanistic Zonal pentru SRU. Conform calendarului, dacă acesta va mai fi respectat, în octombrie 2018 ar trebui prezentat studiul de fezabilitate pentru ca lucrările efective să demareze în 2019. Termenul de execuție anunțat prevedea 2023 ca an de finalizare a investiției.

Mix de finanțare: UE, Guvern, Primărie, credit

Costul construirii SRU a fost estimat la 100 milioane de euro. Din acești bani, jumătate ar trebui să vină din partea Comisiei Europene. Guvernul ar contribui cu 40 milioane de euro, iar Primăria cu 10 milioane de euro. Dotările cu aparatură medicală, paturi și celelalte fac obiectului unei alte investiții pentru care s-a stabilit ca sursă de finanțare un credit de la Banca Mondială cifrat la câteva zeci de milioane de euro.

Și la Cluj alegerea amplasamentului e contestată

Aceeași controversă a amplasamentului și a accesibilității este și la Cluj. Terenul pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe Cluj este situat în comuna Florești, un fel de comună Miroslava a județului din Ardeal. Pe forumuri, pe Facebook și pe paginile web ale ziarelor locale, mulți clujeni au criticat decizia de a folosi acel amplasament din cauza traficului aglomerat din zonă.

Bănuiesc că în orele de vârf, pacienții vor fi transportați doar cu elicoptere ... Teleportați”, a scris un cetățean pe www.stiridecluj.ro.
Clujul a fost primul județ care a clarificat situația juridică a terenului pe care va fi amplasat spitalul, o suprafață de aproximativ 14 hectare. Astfel, în luna iulie a anului trecut, primarul comunei Florești a eliberat certificatul de urbanism și a fost predat amplasamentul.

Investiția implică și alte proiecte adiacente, sper ca Ministerul Transporturilor să-și aplece urechile spre noi și să contribuie la racordarea terenului la DN1 și cu o perspectivă în ceea ce privește șoseaua de centură pe latura de Sud, pentru extinderea la 4 benzi, adică 2 benzi pe sens”, a declarat Horia Șulea, primarul din Florești.

În planul urbanistic zonal pentru SRU există mai multe îmbunătăţiri aduse infrastructurii actuale. „Totul este ca acestea să fie realizate până în 2023, altfel ambulanţele vor rămâne blocate în ambuteiaje prin Floreşti. Spitalul Regional de Urgenţă pare să fie salvarea pentru traficul din Floreşti. Sau elementul care îl va ucide definitiv”, au notat cei de la www.linia9.ro.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis miercuri că serviciul de rezervări de automobile cu şofer Uber este un serviciu de transport care trebuie reglementat ca atare, informează AFP.

În decizia sa, CJUE a subliniat că un serviciu al cărui scop este ‘să conecteze, prin intermediul unei aplicaţii smartphone şi pentru remunerare, şoferi non-profesionişti utilizând propriul lor vehicul şi persoane care vor să facă călătorii trebuie clasificat ca un serviciu în domeniul transportului în legislaţia UE’. În plus, CJUE a precizat că, ‘în conformitate cu legislaţia actuală, este la latitudinea statelor membre să reglementeze condiţiile în conformitate cu care astfel de servicii vor fi oferite’ .

Înainte de anunţarea verdictului, Uber s-a declarat încrezător că acesta nu va avea impact asupra modului în care firma operează în Europa. ‘Orice decizie nu va modifica faptul că în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană operăm deja în conformitate cu legislaţia din domeniul transportului’, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

În România, Uber este prezent de trei ani şi are peste 450.000 de utilizatori, din care 350.000 în Bucureşti. România este a doua piaţă ca mărime în regiunea central şi est europeană, după Polonia, şi a cincea din Uniunea Europeană.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat, marţi, un proiect de hotărâre care vizează modificarea regulamentului de taximetrie.

 

(Agerpres/FOTO arhivă news.ro)

Comisia Europeană recomandă trecerea imediată la faza a doua a negocierilor cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, transmit agențiile internaționale de presă, citând un comunicat oficial de la Bruxelles.

Executivul comunitar, care conduce negocierile pentru Brexit în numele celor 27 de state ale Uniunii, a apreciat astăzi că au fost înregistrate ”progrese suficiente” cu privire la termenii ”divorțului” de Marea Britanie, deschizând calea pentru faza a doua a negocierilor referitoare la viitorul relației dintre UE și Londra.

Revine din acest moment Consiliului European, care se va reuni la Bruxelles în zilele de 14-15 decembrie, să valideze constatarea Comisiei, se precizează în comunicatul executivului european.

”Comisia tocmai a decis oficial să recomande Consiliului European că s-au înregistrat progrese suficiente în ce privește termenii stricți ai divorțului”, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-o conferință de presă comună cu premierul britanic Theresa May.

Cei doi au avut o scurtă întrevedere în cursul dimineții la sediul executivului comunitar.

”Sunt mulțumit de acordul corect la care am ajuns”, a mai spus Juncker.

”Dacă cele 27 de state membre acceptă evaluarea noastră, noi — Comisia Europeană și negociatorul șef Michel Barnier — suntem pregătiți să începem imediat lucrările fazei a doua a negocierilor”, a declarat Jean-Claude Juncker.

”Cetățenii Uniunii care trăiesc în Regatul Unit și cetățenii britanici instalați în UE-27 își vor păstra aceleași drepturi odată ce Marea Britanie va părăsi UE”, a dat asigurări Comisia.

Theresa May a precizat, la rândul său, că nu va exista o frontieră fizică — care ar presupune puncte de control și controale vamale — între provincia britanică Irlanda de Nord și Republica Irlanda, subiectul cel mai spinos al negocierilor din ultimele zile, și că Acordul din Vinerea Mare, referitor la procesul de pace din Irlanda de Nord, va fi menținut. De asemenea, cetățenii UE din Marea Britanie ”vor putea să continue să trăiască (în această țară) ca și până acum”, a declarat Theresa May.

Progresele cerute de UE au vizat trei dosare prioritare: frontiera între Republica Irlanda și provincia britanică Irlanda de Nord, reglementarea financiară a ”divorțului” și drepturile cetățenilor expatriați.

 

(Agerpres/ FOTO politicoeurope.ro)

 

Bulgaria, care va prelua președința Consiliul Uniunii Europene de la 1 ianuarie, va insista pentru o apropiere mai mare a țărilor din Balcanii de Vest de blocul comunitar, relatează agenția Reuters, preluată ce Agerpres.ro.

Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Bosnia și Kosovo aspiră toate să adere la Uniunea Europeană.

Cu toate că UE se confruntă cu multe provocări, inclusiv Brexitul și reforma zonei euro, comisarul european pentru politica de vecinătate și negocierile de extindere, Johannes Hahn, afirma în această săptămână că există ''o mai mare dorință'' acum de a lua în considerare o viitoare extindere a UE.
 
Ministrul responsabil cu președinția bulgară a UE, Liliana Pavlova, a afirmat că o cooperare mai strânsă cu țările din Balcanii de Vest, inclusiv pe probleme de migrație și securitate, este esențială pentru pacea și stabilitatea Uniunii Europene.

 

''Pacea, liniștea, stabilitatea și viitorul Europei trec prin Balcanii de Vest. Proiectul european nu va fi complet fără ei'', a declarat Liliana Pavlova într-un interviu pentru Reuters.
 
Citește și: Ce șanse mai are Turcia să intre în UE

 

''Integrarea lor este un proces firesc, care a pălit puțin, dar este un proces ce trebuie să continue și acum este timpul, dacă nu dorim să ratăm momentul'', a declarat Liliana Pavlova, membră a partidului GERB (centru-dreapta), formațiunea premierului Boiko Borisov.

 

Bulgaria, care a aderat la UE în 2007, odată cu România, nu poate promite o aderare mai rapidă pentru vecinii săi din Balcanii de Vest, a precizat Liliana Pavlova. ''Nu dorim desigur să le dăm speranțe false. Dar, dacă îi susținem cu proiecte, cu investiții, atunci ei simt că fac parte din familia europeană. Aceasta este în realitate perspectiva europeană despre care noi vorbim'', a mai spus ministrul bulgar.

 

Bulgaria va găzdui un summit UE-Balcanii de Vest pe 17 mai, despre care Liliana Pavlova speră va duce la acorduri concrete pentru a impulsiona domenii precum transporturile, energia și conexiunile digitale între Balcanii de Vest și UE.

Liderii Uniunii Europene au adoptat un document cu privire la politicile sociale, prin care s-au angajat să respecte un set de 20 de principii şi drepturi, între care dreptul la remuneraţie echitabilă, cel la asistenţă medicală sau la un venit minim.

Proclamaţia privind pilonul european al drepturilor sociale a fost adoptată la Summitul social al Uniuni Europene din oraşul suedez Göteborg.

Prezent la această reuniune, preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru educaţie ca mijloc de înlesnire a accesului pe piaţa muncii.

Accentul în cadrul discuțiilor la Summitul social de la Göteborg a fost pus pe o serie de teme precum asigurarea de locuri de muncă echitabile, creștere incluzivă, oportunități egale și responsabilitate comună, dar și existența unor piețe ale muncii europene funcționale, protecție eficientă și sustenabilă și promovarea dialogului social. Președintele Klaus Iohannis a susținut în cadrul sesiunii tematice la care a participat că educația este esențială pentru îmbunătățirea accesului tuturor persoanelor, indiferent de gen, pe piața muncii, dar și pentru ca cetățenii să fie pregătiți să îndeplinească noile cerințe de pe piață.

Klaus IohannisEste important să asigurăm oportunități egale, atât în ceea ce privește accesul la educație, cât și în crearea unui cadru educațional care să respecte principiile egalității de gen, în educație, prin conținut și metode de predare. În același timp, ar trebui să ne concentrăm mai mult pe măsurile menite să asigure dobândirea de competențe transversale.

Președintele Klaus Iohannis s-a referit și la necesitatea consolidării integrării pe piața muncii a grupurilor vulnerabile, cu rolul de a reduce nivelul sărăciei și inegalității, dar și de a sprijini creșterea economică și incluziunea socială. (Rador/ FOTO rador.ro)

Pagina 1 din 6

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top