Numărul cetăţenilor ucraineni care îşi stabilesc domiciliul în comuna Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani creşte considerabil şi pe fondul tensiunilor de la graniţa dintre Ucraina şi Rusia.

Cine spune că în România nu mai este nimic de furat, se înșală.  La Holboca, de exemplu, ar mai fi de furat niște pământ. Iar primarul se face că nu știe nimic despre subiect.

Un candidat la o primărie din Vaslui a lăsat toată comuna fără apă în încercarea sa de a-l discredita pe actualul edil. Politicianul golea noaptea bazinele de alimentare cu apă a localității, dând vina a doua zi pe incapacitatea primarului.

Fragmente dintr-un meteorit au căzut sâmbătă, într-o comună din județul Iași, anunță profesorul Silviu Gurlui de la Universitatea „Al. I. Cuza”. Căderea obiectului ceresc a creat un zgomot puternic, asemănător unei explozii mari. Corpurile de meteorit sunt analizate de cercetători.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni a deschis un dosar penal pe numele lui Viorel Cataramă pentru săvârşirea infracţiunii de zădărnicire a combaterii bolilor, după ce omul de afaceri a mers într-o comună din judeţul Ialomiţa pentru a se infecta cu noul coronavirus, transmite Agerpres.

O femeie din Suceava, care voia să plece în Germania de pe aeroportul din Cluj, s-a ales cu dosar penal după ce și-a schimbat reședința din orașul aflat în carantină într-o comună fără astfel de restricții.

15 judeţe au fost măturate de furtuni şi ploi torenţiale. Într-o comună din Prahova, o tragedie greu de redat în cuvinte a lovit familia unei femei de 26 de ani! Cei 4 copii ai ei, printre care un bebeluş de 9 luni, au fost luaţi de o viitură.

Autoritățile anunță, cu surle și trâmbițe, că educația este prioritate națională, dar nu fac nimic pentru investiții în nevoi elementare ale unităților de învățământ de la țară. Viorel Chiriac are școală nouă, dar copiii sunt trimiși la niște latrine infecte, în care ți-e groază să intri. Toaletele din școală sunt închise cu cheia, femeia de serviciu deschizându-le doar la insistența REPORTER DE IAȘI. Directorul școlii afirmă că a fost o situație specială doar în ziua aceea, dar copiii îl contrazic: „Credeți că noi mințim? Nu avem voie să intrăm în toaletele noi”. O altă școală din sat e amenajată într-o casă bătrânească, cu camere de 9 mp, încălzite cu godine de tablă. În alt sat, o școală e în faza de proiect de 12 ani. Primarul cere bani de la Guvern: „Sunt niște etape pe care nu le putem depăși”.

La Școala Profesională din Dagâța, unde învață 335 de elevi, copiii sunt obligați să folosească pe post de toaletă un spațiu insalubru din curtea unității de învățământ, în condițiile în care în școală sunt 10 toalete în total, la parter și la etaj.

Autoritățile anunță, cu surle și trâmbițe, că educația este prioritate națională, dar nu fac nimic pentru investiții în nevoi elementare ale unităților de învățământ de la țară. Viorel Chiriac are școală nouă, dar copiii sunt trimiși la niște latrine infecte, în care ți-e groază să intri. Toaletele din școală sunt închise cu cheia, femeia de serviciu deschizându-le doar la insistența REPORTER DE IAȘI. Directorul școlii afirmă că a fost o situație specială doar în ziua aceea, dar copiii îl contrazic: „Credeți că noi mințim? Nu avem voie să intrăm în toaletele noi”. O altă școală din sat e amenajată într-o casă bătrânească, cu camere de 9 mp, încălzite cu godine de tablă. În alt sat, o școală e în faza de proiect de 12 ani. Primarul cere bani de la Guvern: „Sunt niște etape pe care nu le putem depăși”.

La Școala Profesională din Dagâța, unde învață 335 de elevi, copiii sunt obligați să folosească pe post de toaletă un spațiu insalubru din curtea unității de învățământ, în condițiile în care în școală sunt 10 toalete în total, la parter și la etaj.

Viaţa tihnită şi confortabilă sperată de cei care şi-au construit case în comuna învecinată Iaşului s-a transformat în coşmar. Gunoiul nu a fost ridicat cu lunile, drumurile sunt vai de capul lor, iar aducţiunea la reţeaua de gaze este un proiect îndepărtat.

Sunt locuitori ai Iaşului, „la o azvârlitură de băţ” de centrul oraşului reşedinţă de judeţ, dar nu au condiţiile minime ale unui trai decent. Cu maşina nu fac mai mult de cinci minute până în Târgu Cucu, mult mai puţin decât un ieşean din cartierele CUG sau Dacia, şi, totuşi, locuitorii din Aroneanu nu au drumuri asfaltate, gaz, canalizare şi, poate cel mai grav, un serviciu de salubritate.

Duceau deşeurile, cu maşina, în oraş

Încă din vara lui 2017, operatorul Salubris a ridicat din ce în ce mai rar gunoiul din Aroneanu, ajungându-se ca, din octombrie şi până în decembrie, să nu mai treacă aproape deloc prin comună. În aceste condiţii, locuitorii, chiar dacă plăteau taxa de salubritate de 8 lei de persoană, lunar, au fost nevoiţi să-şi ducă singuri gunoiul la pubele din municipiul Iaşi.

Primarul liberal Benoni Moruzi susţine că problemele cu salubritatea ar fi cauzate de locuitori, care aruncă prea mult gunoi. „Dintotdeauna s-a reclamat cantitatea mare de gunoi pe care o colecta operatorul, raportat la numărul de utilizatori ai serviciului. Acest aspect a atins cote alarmante în vara anului 2017, când s-a ajuns ca într-o singură săptămână să se colecteze cantitatea de 12 tone/săptămână, respectiv 48 tone în patru săptămâni. Acesta a fost şi motivul pentru care operatorul nu termina de ridicat gunoiul menajer într-o zi, fiind nevoit să revină şi a doua zi“, spune Moruzi.

Lăsaţi cu gunoiul în curte

Problemele intervenite între comuna Aroneanu şi Salubris, după cum spune Moruzi, au fost ca urmare a facturilor foarte mari emise, care au depăşit contractul asumat de părţi (aproximativ 400.000 de lei, faţă de valoarea contractată de 130.000 de lei). Primăria a refuzat să mai efectueze plăţile, Salubris nu a mai ridicat gunoiul timp de câteva luni, iar singurii care au avut de suferit au fost locuitorii. „Asumarea unor plăţi în afara condiţiilor contractuale ar constitui un abuz, motiv pentru care facturile emise au fost returnate şi neînregistrate în contabilitate“, zice Moruzi.

Cu gunoiul ridicat sporadic din luna septembrie şi până în prezent, oamenii din Aroneanu au ajuns la disperare, mulţi ameninţând pe pagina de Facebook a comunei că vor aduce gunoiul şi îl vor lăsa în faţa Primăriei.

„Greaţă şi ruşine... Nici nu ştiu în ce ordine. Asfalt nu, gaz nu, canalizare nu, acum nici gunoi? Într-o comună adiacentă Iaşului?! Să stăm ca şobolanii între munţi de gunoaie? Vă mai bateţi mult joc de noi pe banii noştri?“, a scris George Maftei. Şi Sebi are o reacţie dură: „Aş dori să ştiu pentru ce plătesc taxa de salubritate? Ca să mi se ridice gunoiul o dată pe săptămână, o dată la două săptămâni sau o dată pe lună?“

Un alt contract, aceleaşi probleme

În luna decembrie 2017, Primăria Aroneanu a selectat, prin serviciul electronic de achiziţii publice, firma SC Edil Industry SRL ca să se ocupe de salubritatea în comună. Preţul perceput de această firmă este de 71 de lei/mc.

Ridicarea gunoiului se va face o dată pe lună, dar edilul se încurcă în date. „Cât gunoi se produce într-o gospodărie? Aproximativ 10 kilograme de gunoi la două zile. Un tomberon dat de noi are 240 de litri. Este suficient pentru o săptămână... chiar pentru o lună. Şi... oricum, gunoiul se va ridica la două săptămâni“, se fâstâceşte Moruzi, care visează la un contract încheiat în cadrul sistemului integrat, proiect derulat de Consiliul Judeţean: „Urmează să se finalizeze contractul de salubrizare integrat la nivelul întregului judeţ, ocazie cu care tariful va fi unic în toată zona rurală. Contractul de salubrizare cu Edil are clauză de încetare data la care devine funcţional proiectul prin cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi.“

Gaz, poate peste câţiva ani

O altă mare problemă pentru locuitorii din Aroneanu este lipsa gazului.

„Ar fi două soluţii. Una valabilă din 2007-2009, cu înţepare undeva în bulevardul Metalurgiei şi de acolo să venim cu gazul. Din păcate, ne costă undeva la un milion de euro să aducem reţeaua până la intrarea în sat. A doua variantă este să ne conectăm la gazoductul care leagă Iaşul de Ungheni. Aşteptăm avizul de la Transgaz pentru a demara conectarea la gazoduct“, afirmă Moruzi.

Asta înseamnă cel puţin cinci ani de aşteptare, dacă nu mai mult, din momentul conectării, mai ales că partea moldoveană nu mai pare interesată să ia gaz din România, iar Vestmoldtransgaz a sistat lucrările.

Unul dintre satele din Aroneanu, Şorogari, ar putea avea gaz chiar de anul acesta, însă nu este meritul primarului, ci al unui unui investitor imobiliar, care doreşte să tragă o conductă de gaz, pe cheltuiala sa. Surse apropiate omului de afaceri susţin că acesta i-ar fi propus lui Moruzi să susţină 40% din investiţie pentru a aduce gaz în toată comuna, însă acesta ar fi refuzat.

„Nu am primit nicio ofertă concretă“, se scuză edilul.

Primarul Moruzi spune, dar nu face

Asfalt... la Sfântu’ Aşteaptă

Locuitorii au slabe speranţe şi pentru punerea la punct a străzilor principale din comună, în condiţiile în care singura stradă asfaltată este cea de la intrarea dinspre Iaşi până la Rediu Aldei. În rest, toate drumurile din Aroneanu sunt pietruite sau din pământ. Şi lucrurile vor mai dura aşa cel puţin câţiva ani deoarece primarul Moruzi intenţionează să rezolve întâi problema canalizării, iar după aceea să asfalteze drumurile. „Au fost obţinute certificatele de racordare pentru staţiile de pompare a apelor uzate 1 şi 2. Urmează semnarea contractelor de furnizare a energiei electrice, iar după montarea contoarelor se vor efectua probe în vederea predării lucrării către ApaVital“, zice primarul.

Comparativ cu alte comune din zona metropolitană, Aroneanu stă cel mai rău