Luni, 19 11 2018
Masa de prânz: un meniu costă minium 10 lei, dar poate ajunge și la 20 de lei. Birocrația și condițiile impuse de autorități nu îi fac pe patronii societăților care livrează mâncare gătită să se înghesuie prin școli și grădinițe. Aceasta deși fenomenul after-school este în continuă extindere.

Asigurarea, în sistem de catering, de mâncare pentru copiii din grădinițe și școli este o afacere la care nu foarte multe firme au acces. Mulți patroni de societăți de catering din Iași se plâng de faptul că obținerea avizelor sanitare de la Direcția Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) și Direcția de Sănătate Publică (DSP) este foarte dificilă. În plus, contractele se semnează cu asociațiile de părinți, fapt ce îngreunează și mai mult procesul. În aceste condiții, dintre cele 52 de firme de catering înregistrate la DSVSA Iași și 22 la DSP Iași, doar câteva livrează mâncare în școli și grădinițe.

Masa de prânz: un meniu costă minium 10 lei, dar poate ajunge și la 20 de lei. Birocrația și condițiile impuse de autorități nu îi fac pe patronii societăților care livrează mâncare gătită să se înghesuie prin școli și grădinițe. Aceasta deși fenomenul after-school este în continuă extindere.

Asigurarea, în sistem de catering, de mâncare pentru copiii din grădinițe și școli este o afacere la care nu foarte multe firme au acces. Mulți patroni de societăți de catering din Iași se plâng de faptul că obținerea avizelor sanitare de la Direcția Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) și Direcția de Sănătate Publică (DSP) este foarte dificilă. În plus, contractele se semnează cu asociațiile de părinți, fapt ce îngreunează și mai mult procesul. În aceste condiții, dintre cele 52 de firme de catering înregistrate la DSVSA Iași și 22 la DSP Iași, doar câteva livrează mâncare în școli și grădinițe.

Banii, cetăţenia şi distanţa mică aduc o masă de constructori pe o piaţă care îi aşteaptă cu braţele deschise. Un fenomen apărut anul trecut: cetăţeni din Republica Moldova, de pe zona de graniţă cu România, înregistrează firme de construcţii la Iaşi. Ei au găsit aici o piaţă cu venituri de două ori mai mari decât dincolo de Prut. Autorităţile nu cunosc acest fenomen, pentru că cei mai mulţi dintre muncitori au dublă cetăţenie. „Dacă vin la Iaşi, foarte bine. Avem nevoie de forţă de muncă aici”, spun proprietarii de firme din domeniu.

Vin aici pentru bani mai mulţi, pe o piaţă în creştere. Numeroşi constructori din zona de graniţă cu România, din Raionul Ungheni, s-au stabilit temporar la Iaşi şi şi-au deschis firme, de obicei la cabinetele unor avocaţi.

Banii, cetăţenia şi distanţa mică aduc o masă de constructori pe o piaţă care îi aşteaptă cu braţele deschise. Un fenomen apărut anul trecut: cetăţeni din Republica Moldova, de pe zona de graniţă cu România, înregistrează firme de construcţii la Iaşi. Ei au găsit aici o piaţă cu venituri de două ori mai mari decât dincolo de Prut. Autorităţile nu cunosc acest fenomen, pentru că cei mai mulţi dintre muncitori au dublă cetăţenie. „Dacă vin la Iaşi, foarte bine. Avem nevoie de forţă de muncă aici”, spun proprietarii de firme din domeniu.

Vin aici pentru bani mai mulţi, pe o piaţă în creştere. Numeroşi constructori din zona de graniţă cu România, din Raionul Ungheni, s-au stabilit temporar la Iaşi şi şi-au deschis firme, de obicei la cabinetele unor avocaţi.

2.000 de angajați își mută cărțile de muncă și impozitele de la Iași în comuna învecinată. Investiţia Primăriei Miroslava într-un parc industrial a ajuns deja la grad de ocupare de 100%. Sunt firme din Iaşi care îşi relochează activitatea în hale noi pe care le vor construi acolo. Preţul chiriei este considerat mic: Miroslava vânează, de fapt, pe termen lung, impozitele pe salarii şi dezvoltarea zonei. Se vorbeşte de amenajarea a încă două parcuri în următorii ani.

 

Mihai Chirica și Maricel Popa pot lua lecţii de la un primar de lângă Iaşi despre cum se aduc bani la buget. Edilul din Mirsolava, Dan Niţă, tocmai „i-a tras preşul de sub picioare”, scoţând din bugetul Iaşului între 1 şi 2 milioane de lei anual, dintr-o singură mişcare: parcul industrial de 46 de hectare care înconjoară Delphi.

2.000 de angajați își mută cărțile de muncă și impozitele de la Iași în comuna învecinată. Investiţia Primăriei Miroslava într-un parc industrial a ajuns deja la grad de ocupare de 100%. Sunt firme din Iaşi care îşi relochează activitatea în hale noi pe care le vor construi acolo. Preţul chiriei este considerat mic: Miroslava vânează, de fapt, pe termen lung, impozitele pe salarii şi dezvoltarea zonei. Se vorbeşte de amenajarea a încă două parcuri în următorii ani.

 

Mihai Chirica și Maricel Popa pot lua lecţii de la un primar de lângă Iaşi despre cum se aduc bani la buget. Edilul din Mirsolava, Dan Niţă, tocmai „i-a tras preşul de sub picioare”, scoţând din bugetul Iaşului între 1 şi 2 milioane de lei anual, dintr-o singură mişcare: parcul industrial de 46 de hectare care înconjoară Delphi.

Deputatul PNL Dumitru Oprea afirmă, în cadrul unei declaraţii de presă, că antreprenorii care şi-au pus speranţele în programul guvernamental Start-Up Nation vor ajunge să suporte un preţ mai mare decât afacerea în sine, din cauza condiţionalităţilor şi birocraţiei programului. „Eşecul acestei scheme de minimis era un final aşteptat", susţine parlamentarul ieşean, care condamnă lipsa de seriozitate a ministrului pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, precum şi „minţirea populaţiei prin amânarea plăţilor la nesfârşit".


Redăm integral declaraţia de presă:​

„În 2017, programul Start-Up Nation a reprezentat una dintre principalele arme de propagandă ale guvernării PSD-ALDE. A fost folosit pentru a atenua reacția la retorica anti-business a actualei puteri, prin faptul că oferă 40.000 de euro celor care îşi asumă rolul de antreprenori.

Eșecul acestei scheme de minimis era un final așteptat. Dincolo de perdelele de fum lansate de ministrul Laufer, realitatea este sub ochii noștri: abia 145 de firme, din cele peste 4000 selectate în program, au primit banii. Doar atât! Mulţi antreprenori, aflați la început de drum, rămân cu speranţa că, într-o zi, îşi vor vedea recuperate sumele luate cu împrumut de la bănci pentru a demara afacerea. Alţii au renunţat deja la proiecte sau încearcă să le vândă pe site-urile de anunţuri online.

De la bun început, comunicarea informațiilor despre Start-Up Nation a fost una defectuoasă, lansându-se promisiunea unui cadou de până la 40.000 de euro pentru aproape 10.000 de oameni de afaceri. Mulţi români de bună credinţă și-au pus speranțele în aceste fonduri, neștiind că investițiile pe care le-au făcut din fonduri proprii nu vor putea să fie susținute din schema de minimis sau că va trebui să suporte un preț mai mare decât afacerea în sine, din cauza condiţionalităţilor și birocrației programului. Așa încât, deziluziile nu au întârziat să apară.

Concluzia este una: un minister nu poate fi condus doar ca ministrul să aibă cu ce se lăuda în media. Lipsa de seriozitate a ministrului Ilan Laufer, mințirea populaţiei pentru contractarea unor „credite de angajament" şi amânarea plăţilor la nesfârșit pot afecta, pe termen lung, încrederea antreprenorilor debutanţi în statul român. Iar, pentru ca minciuna să fie dusă la extremă, li s-a promis că, în 2018, celor 700 de milioane prevăzute în buget li se vor adăuga, printr-o rectificare bugetară, diferenţa până la cele 2 miliarde anunțate inițial. Cine s-o mai creadă şi pe asta? 

Încheiem în acelaşi stil sorescian: Au existat numai nişte poveşti frumoase!"

Deși este condusă de un deceniu aproape în mod exclusiv de guvernări social-democrate, România ajunge după reformă fiscală votată miercuri țara UE cea mai generoasă cu angajatorii, dar și cea mai aspră față de obligațiile de plată ale angajaților.

Reducerea contribuțiilor sociale plătite de angajatorii din România de la un nivel de 22%-23% la nivelul de 2,25%, anunțat prin măsurile fiscale adoptate miercuri de Guvern, face ca România să devină țara cu cele mai mici contribuții sociale plătite de angajatori în rândul UE.

Contribuția de solidaritate de 2,25% introdusă de Guvern (un fel de taxă integrată ce reunește sub aceeași umbrelă obligații la fondurile de sănătate și de șomaj), corelată cu nivelul actual al salariului lunar mediu brut de 3.300 lei pe lună, va face ca o firmă să achite în medie la bugetul asigurărilor sociale 193 de euro pe an. Aceasta aferent unui salariu brut mediu anual de 8.608 euro.

Contribuția plătită de angajator va fi mai mică inclusiv decât cea Bulgaria, unde un angajator plătește 970 de euro pe an contribuții sociale la un salariu mediu brut de 6.256 euro. Suma vărsată în România de angajator va fi puțin peste 1% din ceea ce ar plăti acesta în Franța (contribuții sociale în medie 18.707 euro pe an).

Valorile sunt cele publicate de Institutul Molinari pe baza cifrelor furnizate de firma de consultanță Ernst Young. Valoarea procentuală cea mai mică a contribuțiilor susținute de angajator în salariul brut este însă întâlnită în Danemarca. O companie daneză plătește la asigurările sociale pentru angajatul său 306 euro în cursul unui an la un salariu brut anual de 54.901 euro. Situația în alte țări este următoarea: Ungaria contribuții sociale de 2.413 euro la un salariu mediu brut anual de 12.682 euro, Cehia - contribuții sociale la angajator de 4.000 de euro la salariu mediu brut anual de 15.763 euro, Polonia - contribuții de 2.133 euro la salariu brut mediu de 12.483 euro.

Sigur se poate obiecta că angajatorul va fi nevoit să crească salariul angajatului pentru a îi păstra acestuia plata netă, iar în final cheltuiala cu salariul va fi aceeași. În sectorul privat obligația de majorare a salariului brut lipsește, însă. Chiar crescut, salariul acordat angajatului cu 16,6% pentru menținerea netului, România va rămâne, cu excepția Bulgariei, țara UE cu cea mai ieftină forță de muncă.

Strategia Guvernului pare a fi aceea de a convinge investitorii că România oferă în continuare muncă ieftină, în pofida vocilor din ce în ce mai insistente ale economișțtilor care afirmă că trebuie să fim atractivi prin forță de muncă calificată, infrastructură dezvoltată, sistem educațional performant, productivitate înaltă. Accentul pus pe atragerea investitorilor prin forță de muncă ieftină este eronat căci în partea angajaților aceasta determină lipsă de interes în angajare, migrație către țările din vest unde salariile sunt superioare și deficit de forță de muncă calificată.

Sursa: digi24

Primăria va aplica o procedură de eșalonare la plata taxelor și impozitelor locale restante. Un proiect de hotărâre în acest sens va figura pe ordinea de zi a ședinței din luna noiembrie a Consiliului Local, el fiind publicat deja pe site-ul Primăriei.

 

Antibiotice este marele câştigător din Iaşi la capitolul deschidere pe pieţele externe. Câteva firme din Iaşi au avut curajul de a deschide puncte de lucru în străinătate. Investiţii care uneori se pot dovedi riscante, mai ales dacă au loc în spaţiul ex-sovietic sau în zone de conflict.

 

Unele firme din Iaşi au dat lovitura când au decis să aibă sucursale proprii peste hotare.

 

Pagina 1 din 5

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30    

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top