Luni, 11 12 2017

Astăzi, la împlinirea unui an de mandat, deputatul Petru Movilă a depus nu mai puţin de 109 amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2018. Amendamentele depuse au vizat în principal sistemul medical, după cum urmează:

  • respectarea promisiunii Guvernului PSD - ALDE referitoare la achiziţia unei ambulanţe pentru fiecare comună din judeţul Iaşi
  • alocarea de fonduri pentru dotarea Clinicii de arşi din cadrul Spitalului Sf. Spiridon din Iaşi şi alocarea de fonduri pentru achiziţionarea de aparatură medicală
  • suplimentarea fondurilor pentru finalizarea şoselei de centură care a primit în 2018 doar 2 milioane lei
  • fonduri pentru elaborarea studiilor de fezabilitate şi a construcţiei a 3 pasarele pietonale la Valea Lupului
  • dublarea sumei alocate pentru unităţile de învăţământ special şi a centrelor județene de resurse și asistență educațională
  • dublarea sumei alocate pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale în condiţiile în care judeţul Iaşi a primit cele mai puţine fonduri din întreaga Regiune de Nord-Est
  • bani pentru construcţia locuinţelor pentru tineri în zona Grădinari

Pe lângă acestea, alături de ceilalţi parlamentari de Iaşi, deputatul Petru Movilă va susţine în comisiile de specialitate şi amendamentul pentru actualizarea studiilor de fezabilitate necesare pentru construcţia autostrăzii Iaşi – Tg. Mureş. „Proiectul de lege pe care l-am depus la începutul anului, susţinut de aproape 70 dintre colegii mei din Parlament, îşi găseşte sprijinul în acest amendament. Voi fi prezent la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor pentru a susţine necesitatea actualizării studiilor de fezabilitate. Faptul că 16 din cei 17 parlamentari de Iaşi au semnat pentru acest demers arată că, în sfârşit, am înţeles faptul că doar uniţi putem lupta pentru proiectele judeţului nostru”, a declarat deputatul Petru Movilă.

Trei curse ale companiei aeriene Blue Air – care ar fi trebuit să decoleze, astăzi, de la Londra spre Bucureşti, Iaşi şi Bacău – au fost anulate din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, care au dus la închiderea aeroportului Luton de lângă Londra.

Compania nu ştie exact când va fi redeschis aeroportul respectiv şi nici când ar putea să fie reprogramate cursele către România.

Centrul Angliei este sub avertizare de vreme rea, iar mai multe curse aeriene au rămas la sol şi unele trenuri au fost anulate în urma căderilor masive de zăpadă înregistrate în unele zone din Marea Britanie.

De altfel, o cursă aeriană Tarom care urma să decoleze de la Bucureşti cu destinaţia Londra a fost amânată cu aproximativ trei ore din cauza zăpezii de pe Aeroportul Heathrow, unde ar trebui să ajungă.(Rador/FOTO arhiva hotinfo)

Iașul e mai avansat în industria IT și are mână de lucru mai calificată n Multinaționalele n-ar migra spre Chișinău, cred oamenii de afaceri. Universitățile ieșene ar atrage și mai mulți studenți decât până acum, dar o parte din tinerii din Iași ar putea alege să se mute la Chișinău. Marile companii românești ar găsi o piață nouă peste Prut, inclusiv cele ieșene, mai ales pe infrastructură. Prin unire, moldovenii ar întoarce definitiv spatele Rusiei, cred experții, Iașul având din nou de câștigat n Integrarea Moldovei ar putea costa 150 miliarde de euro în următorii 15 ani.

Apropierea Centenarului, oamenii politici români vorbesc tot mai des despre posibilitatea unirii cu Republica Moldova. Dincolo de sloganuri, de exercițiile de imagine și de calculul electoral, ce-ar însemna unirea?

La o primă vedere, poziționarea Iașului ar reprezenta un mare avantaj. Oamenii instruiți din R. Moldova ar putea avea acces, mult mai ușor, pe piața muncii din Iași. Produsele basarabene, mai ales cele agro-alimentare, ar pătrunde în forță și ar pune presiune pe prețurile celor de proveniență locală. De câștigat ar avea și companiile ieșene, atât din industrie cât și din agricultură, care ar porni expansiunea peste Prut: terenurile și forța de muncă ieftine sunt cele mai importante argumente.

 

Import masiv de IT-iști

Între județul Iași și Chișinău sunt deja relații strânse de business. Inclusiv în domeniul IT. Astfel încât unirea n-ar face decât să potențeze ambele zone. „Pentru Iași nu ar fi o amenințare, impactul ar fi minor. Efectul va fi de colaborare, dar acest lucru se întâmplă deja, lucrăm cu firme din Chișinău. Cei de acolo ar căpăta libertate de mișcare, trecere liberă, și, probabil, majoritatea ar veni la Iași. Sunt foarte buni specialiști, dar acum sunt puține firme acolo”, a declarat Dorin Cristea, proprietarul RomSoft, companie specializată în dezvoltare de software.

Acesta consideră că, pe termen lung, efectele ar fi benefice pentru Iași în ceea ce privește atragerea resursei umane de calitate. „În ipoteza unui astfel de scenariu, miza ar fi să-i atragem pe cei plecați spre Rusia. Și, apoi, să vină cei din Ucraina la Chișinău, le-ar veni mai ușor. Dar, în final, tot la noi ar ajunge, probabil”, a completat Dorin Cristea.

ApaVital vrea să trec pe sub Prut

Și companiile ieșene ar putea trece Prutul pentru dezvoltarea de noi afaceri. De câțiva ani, șefii furnizorului ieșean de apă potabilă încearcă să intre pe piața din Republica Moldova, însă mai multe chichițe birocratice au amânat până acum momentul. „Noi încercăm acum să le dăm apă produsă la Iași, dar cu serviciul operat de ei. În ipoteza unirii, am fi tot noi operatorul. Ca exemplu, acum apa e mai scumpă în Ungheniul din Republica Moldova decât la noi. În bani de-ai noștri, la ei e 5 lei/mc, iar la noi sub 4 lei/mc”, a spus Ion Toma, managerul ApaVital.

Acesta a adăugat că unirea ar simplifica lucrurile și afacerile ar putea decurge firesc. „De fapt, știți că în perioada interbelică, județul Iași se întindea și peste Prut, până spre Călărași (Lăpușna). Am putea furniza apă potabilă în multe localități de peste Prut, dar i-am putea ajuta și cu epurarea. S-ar putea face multe care să ne avantajeze și pe noi și pe ei, cred că am avea toți de câștigat”, a declarat Toma. Așadar, proiectul subtraversării Prutului prin conducte plecate de la Iași există, însă acum este blocat.

 

Liberalizarea piețelor

Și mai simplu ar sta lucrurile în ceea ce privește produsele agro-alimentare de dincolo de Prut. Și acum, vinurile, băuturile spirtoase, dulciurile din Republica Moldova au pătruns în marile magazine ieșene. Unirea ar însemna practic o liberalizare a pieței, eliminarea completă a taxelor vamale, o creștere a concurenței cu accent pe calitate la prețuri cât mai bune.

Într-o astfel de ipoteză, produsele agro-alimentare vor pătrunde mult mai facil pe piața ieșeană. Dar vor rezista doar cele de calitate superioară care să se conformeze standardelor consumatorilor”, a afirmat Monica Pandelea, director adjunct, Direcția pentru Agricultură Iași. Comerțul ar urma să crească și în sens invers, produse ale companiilor ieșene să ajungă mai simplu în magazinele din Chișinău.

 

Hectarul agricol, la jumătate de preț

Totodată, agricultorii ieșeni vor putea investi în achiziția de terenuri agricole, dar și în dezvoltarea de ferme pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În plus, firmele care comercializează utilaje agricole își vor putea deschide mult mai simplu reprezentanțe zonale. Prețul unui hectar de teren agricol în R. Moldova variază între 500 și 2.000 de euro, în funcție de amplasament, infrastructură, calitatea solului. Spre comparație, și păstrând aceleași criterii, un hectar de teren agricol în județul Iași se vinde cu prețuri cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

 

Tinerii ieșeni ar pleca la studii în Chișinău

O intensificare a schimburilor se va produce și în sistemul superior de învățământ. „Noi ne considerăm uniți cu moldovenii. Am insistat foarte mult să creștem cifra de școlarizare. Astfel, pe 300 de locuri la licență am avut înscriși la admitere 500 de tineri basarabeni. Acum, pe licență, master și doctorat avem peste 500 de studenți moldoveni. Și numărul lor va continua să crească”, a explicat Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.

Alături de locurile disponibile la UTI, în anul de studii 2017 – 2018, locuri pentru etnicii români de peste granițe (tineri din Republica Moldova și bucovineni din Ucraina) au mai avut și Universitatea „Al.I. Cuza” – 150, Universitatea de Științe Agricole – 50 și Universitatea de Arte - 30. Alți 180 de basarabeni se pregătesc în secțiile deschise de „Cuza” la Bălți.

O eventuală unire nu știu în ce măsură ne-ar avantaja. Pentru că va apărea și fenomenul invers, tineri de aici care să meargă la studii în Chișinău. Acum numărul celor din România la universități din Republica Moldova cred că e redus”, a spus Dan Cașcaval.



Pasageri de la Chișinău și Bălți
Cei doar 150 de kilometri distanță față de Chișinău nu reprezintă o amenințare pentru bazinul cu potențiali călători ai Aeroportului Iași. „Eu cred că Aeroportul Chișinău nu ne va influența negativ. Ba chiar am mai putea aduce pasageri de la Chișinău la Iași”, a declarat Alexandru Anghel, director interimar Aeroportul Iași. Eliminarea timpului petrecut acum la vamă, care poate însemna și câteva ore de așteptare, ar putea atrage toată partea de nord vest a Basarabiei, adică o crește a bazinului cu măcar 20 – 30%.

 

România vrea, Moldova ba

Unirea s-ar putea realiza, practic, doar dacă cetățenii celor două state, România și R. Moldova, consimt asta, prin intermediul a două referendumuri, câte unul pentru fiecare. Un sondaj de opinie realizat în luna mai 2016 a arătat că pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24%, iar 56% ar fi împotrivă. Sondajul a fost realizat timp de cinci săptămână pe un eșantion de 12.322 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 1%. Persoanele care au răspuns la întrebările din sondaj au fost selectate din 382 de localități. Acesta a fost realizat de Lake Research Partners, o companie din statele Unite ale Americii, în parteneriat cu IMAS, la comanda Partidul Democrat din Moldova. Alte trei sondaje, unul realizat în 2015 și două în 2016, dădeau alte procente ale moldovenilor care doresc unirea, acestea fiind de 21, 28 și 34%. În România, sondajele realizate în ultimii ani au arătat că procentul unioniștilor variază între 70 și 80%.

Pod rutier la Ungheni și gazoduct până în Capitală
De câțiva ani se discută despre construcția unui pod rutier la Ungheni. Acesta va avea 1,14 kilometri și va înjumătăți distanța dintre Iași și Ungheniul moldovenesc de la 45 la doar 22 de kilometri. A fost realizat studiul de fezabilitate, faza următoare fiind licitația pentru proiectare și execuție. Podul ar asigura încă un punct de trecere facilă a frontierei, apropiind și mai mult, simbolic, cele două maluri ale Prutului. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. În plus, ar permite prelungirea viitoarei autostrăzi Târgu Mureș – Iași – Ungheni până spre Chișinău.

 

Încă 100 milioane de euro
Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost o altă investiție comună, momentan împotmolită. Porțiunea până la Ungheni a fost realizată între 2013 și 2014. Pentru extinderea până la Chișinău ar mai fi necesare 100 de milioane de euro.
La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din R. Moldova a anunţat că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău. Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova. Finanțarea ar urma să fie asigurată din două împrumuturi (câte 41 milioane de euro de la BERD și BEI) și alte 10 milioane de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Costuri: 10 miliarde euro pe an

Chiar dacă nu există calcule exacte, câteva estimări asupra costului unei eventuale uniri s-au făcut. 150–200 miliarde de euro pentru următorii 15-20 de ani ar fi nota de plată. Bani care ar urma să vină din investiții ale statului român în Basarabia, fonduri private, dar și alocări europene nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți în infrastructura rutieră, de utilități, în sănătate, educație, ajutoare sociale. Totodată, nivelul minim al salariilor bugetarilor și cel al pensiilor va trebui ridicat la cel din România.

Iașul e mai avansat în industria IT și are mână de lucru mai calificată n Multinaționalele n-ar migra spre Chișinău, cred oamenii de afaceri. Universitățile ieșene ar atrage și mai mulți studenți decât până acum, dar o parte din tinerii din Iași ar putea alege să se mute la Chișinău. Marile companii românești ar găsi o piață nouă peste Prut, inclusiv cele ieșene, mai ales pe infrastructură. Prin unire, moldovenii ar întoarce definitiv spatele Rusiei, cred experții, Iașul având din nou de câștigat n Integrarea Moldovei ar putea costa 150 miliarde de euro în următorii 15 ani.

Apropierea Centenarului, oamenii politici români vorbesc tot mai des despre posibilitatea unirii cu Republica Moldova. Dincolo de sloganuri, de exercițiile de imagine și de calculul electoral, ce-ar însemna unirea?

La o primă vedere, poziționarea Iașului ar reprezenta un mare avantaj. Oamenii instruiți din R. Moldova ar putea avea acces, mult mai ușor, pe piața muncii din Iași. Produsele basarabene, mai ales cele agro-alimentare, ar pătrunde în forță și ar pune presiune pe prețurile celor de proveniență locală. De câștigat ar avea și companiile ieșene, atât din industrie cât și din agricultură, care ar porni expansiunea peste Prut: terenurile și forța de muncă ieftine sunt cele mai importante argumente.

 

Import masiv de IT-iști

Între județul Iași și Chișinău sunt deja relații strânse de business. Inclusiv în domeniul IT. Astfel încât unirea n-ar face decât să potențeze ambele zone. „Pentru Iași nu ar fi o amenințare, impactul ar fi minor. Efectul va fi de colaborare, dar acest lucru se întâmplă deja, lucrăm cu firme din Chișinău. Cei de acolo ar căpăta libertate de mișcare, trecere liberă, și, probabil, majoritatea ar veni la Iași. Sunt foarte buni specialiști, dar acum sunt puține firme acolo”, a declarat Dorin Cristea, proprietarul RomSoft, companie specializată în dezvoltare de software.

Acesta consideră că, pe termen lung, efectele ar fi benefice pentru Iași în ceea ce privește atragerea resursei umane de calitate. „În ipoteza unui astfel de scenariu, miza ar fi să-i atragem pe cei plecați spre Rusia. Și, apoi, să vină cei din Ucraina la Chișinău, le-ar veni mai ușor. Dar, în final, tot la noi ar ajunge, probabil”, a completat Dorin Cristea.

ApaVital vrea să trec pe sub Prut

Și companiile ieșene ar putea trece Prutul pentru dezvoltarea de noi afaceri. De câțiva ani, șefii furnizorului ieșean de apă potabilă încearcă să intre pe piața din Republica Moldova, însă mai multe chichițe birocratice au amânat până acum momentul. „Noi încercăm acum să le dăm apă produsă la Iași, dar cu serviciul operat de ei. În ipoteza unirii, am fi tot noi operatorul. Ca exemplu, acum apa e mai scumpă în Ungheniul din Republica Moldova decât la noi. În bani de-ai noștri, la ei e 5 lei/mc, iar la noi sub 4 lei/mc”, a spus Ion Toma, managerul ApaVital.

Acesta a adăugat că unirea ar simplifica lucrurile și afacerile ar putea decurge firesc. „De fapt, știți că în perioada interbelică, județul Iași se întindea și peste Prut, până spre Călărași (Lăpușna). Am putea furniza apă potabilă în multe localități de peste Prut, dar i-am putea ajuta și cu epurarea. S-ar putea face multe care să ne avantajeze și pe noi și pe ei, cred că am avea toți de câștigat”, a declarat Toma. Așadar, proiectul subtraversării Prutului prin conducte plecate de la Iași există, însă acum este blocat.

 

Liberalizarea piețelor

Și mai simplu ar sta lucrurile în ceea ce privește produsele agro-alimentare de dincolo de Prut. Și acum, vinurile, băuturile spirtoase, dulciurile din Republica Moldova au pătruns în marile magazine ieșene. Unirea ar însemna practic o liberalizare a pieței, eliminarea completă a taxelor vamale, o creștere a concurenței cu accent pe calitate la prețuri cât mai bune.

Într-o astfel de ipoteză, produsele agro-alimentare vor pătrunde mult mai facil pe piața ieșeană. Dar vor rezista doar cele de calitate superioară care să se conformeze standardelor consumatorilor”, a afirmat Monica Pandelea, director adjunct, Direcția pentru Agricultură Iași. Comerțul ar urma să crească și în sens invers, produse ale companiilor ieșene să ajungă mai simplu în magazinele din Chișinău.

 

Hectarul agricol, la jumătate de preț

Totodată, agricultorii ieșeni vor putea investi în achiziția de terenuri agricole, dar și în dezvoltarea de ferme pe teritoriul actual al Republicii Moldova. În plus, firmele care comercializează utilaje agricole își vor putea deschide mult mai simplu reprezentanțe zonale. Prețul unui hectar de teren agricol în R. Moldova variază între 500 și 2.000 de euro, în funcție de amplasament, infrastructură, calitatea solului. Spre comparație, și păstrând aceleași criterii, un hectar de teren agricol în județul Iași se vinde cu prețuri cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro.

 

Tinerii ieșeni ar pleca la studii în Chișinău

O intensificare a schimburilor se va produce și în sistemul superior de învățământ. „Noi ne considerăm uniți cu moldovenii. Am insistat foarte mult să creștem cifra de școlarizare. Astfel, pe 300 de locuri la licență am avut înscriși la admitere 500 de tineri basarabeni. Acum, pe licență, master și doctorat avem peste 500 de studenți moldoveni. Și numărul lor va continua să crească”, a explicat Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.

Alături de locurile disponibile la UTI, în anul de studii 2017 – 2018, locuri pentru etnicii români de peste granițe (tineri din Republica Moldova și bucovineni din Ucraina) au mai avut și Universitatea „Al.I. Cuza” – 150, Universitatea de Științe Agricole – 50 și Universitatea de Arte - 30. Alți 180 de basarabeni se pregătesc în secțiile deschise de „Cuza” la Bălți.

O eventuală unire nu știu în ce măsură ne-ar avantaja. Pentru că va apărea și fenomenul invers, tineri de aici care să meargă la studii în Chișinău. Acum numărul celor din România la universități din Republica Moldova cred că e redus”, a spus Dan Cașcaval.



Pasageri de la Chișinău și Bălți
Cei doar 150 de kilometri distanță față de Chișinău nu reprezintă o amenințare pentru bazinul cu potențiali călători ai Aeroportului Iași. „Eu cred că Aeroportul Chișinău nu ne va influența negativ. Ba chiar am mai putea aduce pasageri de la Chișinău la Iași”, a declarat Alexandru Anghel, director interimar Aeroportul Iași. Eliminarea timpului petrecut acum la vamă, care poate însemna și câteva ore de așteptare, ar putea atrage toată partea de nord vest a Basarabiei, adică o crește a bazinului cu măcar 20 – 30%.

 

România vrea, Moldova ba

Unirea s-ar putea realiza, practic, doar dacă cetățenii celor două state, România și R. Moldova, consimt asta, prin intermediul a două referendumuri, câte unul pentru fiecare. Un sondaj de opinie realizat în luna mai 2016 a arătat că pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24%, iar 56% ar fi împotrivă. Sondajul a fost realizat timp de cinci săptămână pe un eșantion de 12.322 de persoane și are o marjă de eroare de +/- 1%. Persoanele care au răspuns la întrebările din sondaj au fost selectate din 382 de localități. Acesta a fost realizat de Lake Research Partners, o companie din statele Unite ale Americii, în parteneriat cu IMAS, la comanda Partidul Democrat din Moldova. Alte trei sondaje, unul realizat în 2015 și două în 2016, dădeau alte procente ale moldovenilor care doresc unirea, acestea fiind de 21, 28 și 34%. În România, sondajele realizate în ultimii ani au arătat că procentul unioniștilor variază între 70 și 80%.

Pod rutier la Ungheni și gazoduct până în Capitală
De câțiva ani se discută despre construcția unui pod rutier la Ungheni. Acesta va avea 1,14 kilometri și va înjumătăți distanța dintre Iași și Ungheniul moldovenesc de la 45 la doar 22 de kilometri. A fost realizat studiul de fezabilitate, faza următoare fiind licitația pentru proiectare și execuție. Podul ar asigura încă un punct de trecere facilă a frontierei, apropiind și mai mult, simbolic, cele două maluri ale Prutului. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene. În plus, ar permite prelungirea viitoarei autostrăzi Târgu Mureș – Iași – Ungheni până spre Chișinău.

 

Încă 100 milioane de euro
Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost o altă investiție comună, momentan împotmolită. Porțiunea până la Ungheni a fost realizată între 2013 și 2014. Pentru extinderea până la Chișinău ar mai fi necesare 100 de milioane de euro.
La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii din R. Moldova a anunţat că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău. Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova. Finanțarea ar urma să fie asigurată din două împrumuturi (câte 41 milioane de euro de la BERD și BEI) și alte 10 milioane de euro nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Costuri: 10 miliarde euro pe an

Chiar dacă nu există calcule exacte, câteva estimări asupra costului unei eventuale uniri s-au făcut. 150–200 miliarde de euro pentru următorii 15-20 de ani ar fi nota de plată. Bani care ar urma să vină din investiții ale statului român în Basarabia, fonduri private, dar și alocări europene nerambursabile. Banii ar urma să fie cheltuiți în infrastructura rutieră, de utilități, în sănătate, educație, ajutoare sociale. Totodată, nivelul minim al salariilor bugetarilor și cel al pensiilor va trebui ridicat la cel din România.

Starea polițistului rănit marți în timpul unei misiuni în Rădăuți este în continuare critică, a declarat vineri, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Neurochirurgie „Nicolae Oblu” din Iași, Marius Dabija.

Potrivit medicului neurochirurg, polițistul sucevean se află în continuare la Terapie Intensivă, unde este ținut în comă indusă, prognosticul fiind în continuare rezervat.

„Pacientul este stabil, intubat, ventilat. Rămâne în aceeași stare critică. Nu a apărut nicio modificare nici în bine, nici în rău. El este stabil hemodinamic și este susținut de aparate”, a spus Marius Dabija.

Polițistul de la Serviciul de Acțiuni Speciale Suceava a fost grav rănit, marți dimineață, după ce a fost atacat cu o sabie în timpul unei percheziții ce se desfășura la Rădăuți, potrivit IGPR.

Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Suceava au desfășurat o acțiune pentru destructurarea unei grupări infracționale, fiind efectuate opt percheziții domiciliare.

La una dintre locuințele percheziționate, în Rădăuți, una dintre persoanele vizate l-a atacat și rănit, cu o sabie, pe agentul șef adjunct de poliție Dan Ciprian Sfichi, din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale Suceava, „rănindu-l foarte grav la cap și braț”, conform IPJ Suceava.

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași își exprimă profundul regret la trecerea în neființă a Majestății Sale Regele Mihai I, exemplu de loialitate și patriotism, simbol al dârzeniei și demnității în fața vicisitudinilor sorții.

Omagiile dumneavoastră pot fi exprimate în scris, timp de 40 de zile, în cartea de condoleanțe deschisă în memoria Majestății Sale Regele Mihai I al României, începând de luni, 11 decembrie 2017, ora 10.00, în Sala Voievozilor de la Palatul Culturii, pe care Regele Mihai a vizitat-o în data de 3 mai 1997.

Reper inconfundabil al României contemporane, ultimul monarh al României va rămâne de-a pururi în inima poporului său. (Radio Iaşi/ Comunicat Palatul Culturii Iaşi( FOTO libertatea.ro)

Universitatea de Medicină şi Farmacie ‘Grigore T. Popa’ Iaşi sărbătoreşte, joi şi vineri, 138 de ani de la înfiinţare cu invitaţi speciali, conferinţe extraordinare şi lansări de carte.

‘Anul acesta, majoritatea manifestărilor vor sta sub semnul Centenarului Marii Uniri – a cărui proiecţie are loc prin intermediul unui program complex, coordonat de Primăria Iaşi. În plus, vom continua seria Conferinţelor Universităţii de Medicină şi Farmacie ‘Grigore T. Popa’ cu un sociolog de marcă – profesorul Vasile Dîncu, care va susţine o prelegere despre reprezentarea socială a medicului. Un alt eveniment important este lansarea unei noi serii a ‘Însemnărilor ieşene’, o revistă cu valoare de simbol pentru universitatea noastră’, a punctat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iaşi, prin intermediul unui comunicat de presă.

Deschiderea oficială a Zilelor UMF va debuta joi, 7 decembrie, de la ora 10,00, în Aula ‘George Emil Palade’, cu o prezentare a proiectelor UMF Iaşi din cadrul Programului Centenar al Primăriei Municipiului Iaşi urmată de o conferinţă specială despre implicarea Iaşului în Primul Război Mondial susţinută de prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, cercetător principal la Institutul de Istorie ‘A.D. Xenopol’ din Iaşi.

Programul Centenar al Primăriei municipiului Iaşi este un program cu 30 de direcţii tematice, 180 de evenimente şi acţiuni, 80 de proiecte, precum şi 9 proiecte de infrastructură urbană.

‘Uraganul devastator care a fost Primul război mondial a luat cu suflul său întreaga Facultate de Medicină a Universităţii Mihăilene, studenţi şi profesori laolaltă. Care a fost rolul medicilor în Marele Război? Eram puşi să culegem roadele tranşeelor. Să scoatem din trupurile sfâşiate de grenade şi obuze, din carnea amestecată cu ţărâna şi glodul şanţurilor, altă viaţă, bună pentru alte şanţuri. Am făcut să tacă în noi rostul unei vieţi întregi închinate grijii de a păzi pe alţii de boli şi am ajutat la cel mai crunt măcel al atâtor mii de vieţi tinere, din care numai noi ştim câte şi cum au ieşit. Am ajutat idealul naţional ca medici, ca ostaşi şi ca români’ – povesteşte dr. Mihai Ştefănescu-Galaţi, primul profesor de urologie de la Iaşi şi decan al Facultăţii de Medicină (între 1926-1929), în cartea ‘Amintiri din Marele Război’.

‘Despre astfel de istorii crunte trăite de medicii ieşeni, despre situaţia medicinei şi a spitalelor, misiunile încredinţate şi implicarea lumii medicale ieşene la realizarea idealului naţional, ne vom aduce aminte joi, 7 decembrie, în Aula ‘George Emil Palade’ – în prezenţa rectorului UMF Iaşi, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, a primarului Iaşului, Mihai Chirica şi a celorlalţi rectori ai universităţilor de stat din Iaşi. Rolul povestitorului îl va juca dr. Richard Constantinescu, de la disciplina de Istorie a Medicinei, care este şi editorul a două cărţi apărute la Editura ‘Grigore T. Popa’, semnate de Mihai Ştefănescu Galaţi – ‘Amintiri din Marele Război’ şi ‘Răniţi şi raniţe. Chirurgia Marelui Război’, se arată în comunicat.

Începând cu ora 12,00, la Muzeul de Istorie a Medicinei va fi omagiată memoria dr. Jean Clunet (1878-1917), membru important al Misiunii medicale franceze din România, la centenarul trecerii sale în eternitate, printr-o expoziţie documentară, în parteneriat cu Institutul Francez din Iaşi. De la ora 12.30 va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură – ‘Culorile Marelui Război’, a tinerei artiste Alexandra-Cecilia Ruja.

Un subiect sensibil şi de actualitate – ‘Imaginea medicului în societatea contemporană. Reprezentări sociale şi provocări actuale’, este subiectul prelegerii extraordinare susţinute de sociologul Vasile Dîncu – invitat la ‘Conferinţele Universităţii de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa’. Conferinţa se va desfăşura vineri, 8 decembrie, de la ora 10.00, în Aula ‘George Emil Palade’ a UMF Iaşi şi este adresată tuturor persoanelor interesate.

Un punct aparte în programul dedicat Zilelor Universităţii îl reprezintă şi lansarea seriei noi a faimoasei reviste ‘Însemnări ieşene’, înfiinţată în urmă cu 81 de ani de către patronul spiritual al UMF Iaşi – Grigore T. Popa, alături de Mihail Sadoveanu şi de George Topîrceanu. Acest eveniment va avea loc vineri, 8 decembrie, de la ora 12,00, în Aula ‘George Emil Palade’ a UMF Iaşi.

Programul Zilelor UMF Iaşi din acest an se va încheia vineri, 8 decembrie, la ora 18,00, în Sala Mare a Teatrului Naţional Iaşi, cu un spectacol extraordinar susţinut de artiştii Operei Naţionale Iaşi, la care vor participa toate cadrele didactice ale Universităţii de Medicină şi Farmacie ‘Grigore T. Popa’ Iaşi. La finalul galei de operă va avea loc, ca în fiecare an, premierea profesorilor emeriţi şi onorifici ai UMF Iaşi.

Pe parcursul acestei săptămâni au mai fost programate şi alte manifestări reunite sub genericul ‘Zilele UMF. Zilele Educaţiei Medicale’, organizate de societăţile studenţeşti din cadrul Universităţii. Ca în fiecare an, nu putea lipsi un eveniment care a devenit deja o tradiţie, fiind vorba de ‘Balul iernii’, spectacol caritabil organizat de studenţii UMF – în folosul Casei de copii de la Bogdăneşti. Balul caritabil va avea loc joi, 7 decembrie, de la ora 18,00, în Aula Bibliotecii Universitare Iaşi.

 

(Agerpres/ FOTO jurnaluliesean.ro)

Cel mai pesimist termen pentru inaugurarea secţiei de arşi de la Iaşi fusese luna octombrie 2017. Termenul a fost depăşit şi acum nu se ştie când va fi dat în folosinţă acest spaţiu crucial pentru salvarea celor aflaţi în stare critică. Banii provin dintr-un credit de la Banca Mondială, iar autorităţile române doar urmau să organizeze licitaţia. Ministrul Bodog a afirmat acum două luni că „am pornit procedura pentru dotarea cu aparatură a centrului din Iaşi”, dar managerul Bârliba nu ştie nimic despre acest lucru.

 

Dotări în valoare de 17 milioane de lei mai sunt necesare pentru ca victimele unui accident precum a fost cel de la clubul Colectiv să nu mai moară cu zile în spaţii unde colcăie microbii. Clădirea este gata, sterilizată, încuiată, asigurată, cu tot cu aer condiţionat filtrat, montat şi funcţional, precum şi circuit de apă sterilă. Mai trebuie instrumentar, mese de operaţie, aparatură, paturi speciale, medici şi asistente medicale. Clinica ar urma să aibă 15 paturi, dintre care 5 pentru „mari arşi”. Ar prelua orice rănit de acest gen din toată regiunea Moldovei, fără a mai fi necesar transportul până la Bucureşti sau riscul infecţiilor din spitalele de acolo despre care presa centrală a tot scris în ultimii ani.

 

Reparaţii cu anii

Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon”. Aceasta este denumirea din acte a clinicii care are sediu şi dotări importante, dar nu este încă deschisă. Sediul este în fosta clădire a Clinicii de Dermatologie, care a fost închisă parţial în 1993. Dermatologia a fost mutată în Tătăraşi, iar în 2003 toată clădirea a fost închisă, pentru că bucăţi din tencuială se prăbuşeau peste pietoni. În anul 2012, la un an după ce a început mutarea în cadrul spitalului a Clinicii de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi de la Spitalul de Urgenţe, dezafectat prin crearea Institutului de Oncologie, a început şi reparaţia clădirii. În 2016 se ajunsese cu reparaţiile la 65%, dar, în urma tragediei de la Colectiv şi a deceselor a numeroşi pacienţi arşi din cauza infecţiilor intraspitaliceşti, Ministerul Sănătăţii a urgentat lucrările şi acestea au fost finalizate în câteva luni. „Practic, clădirea în care se va muta Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi este finalizată în totalitate. Cu tot cu instalaţii de apă sterilă, cu tot cu aparatură de climatizare şi de filtrare a aerului”, spune managerul Spitalului, Ioan Bârliba.

 

Mai mult decât un termen pesimist

În luna mai, managerul Bârliba ne-a explicat că Ministerul Sănătăţii face în regim de urgenţă licitaţia pentru dotarea a trei centre de arşi din ţară – Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Exista un acord cu Banca Mondială pentru un împrumut, totul intrând în linie dreaptă. „Optimist, în septembrie va fi inaugurată clinica. Pesimist, undeva la începutul lunii octombrie. Şi, din acel moment, nu vom mai trimite arşii pe suprafaţă de mai mult de 15-20% la Bucureşti, ei vor fi trataţi aici”, ne spunea Bârliba.

Este luna decembrie şi termenul pesimist a fost depăşit cu aproape două luni. Şi licitaţia nu a fost încă organizată. „Ce am spus atunci, asta era. Acum, nu pot spune decât că ne trebuie aceleaşi lucruri: dotări, personal. Este vorba despre aceeaşi sumă de 17 milioane de lei ca şi atunci”, spune acum managerul Bârliba. A fost singurul care a dat răspunsuri legate de situaţia secţiei.

 

Medici şcoliţi în străinătate

Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi va avea 35 de paturi. Dintre acestea, 20 sunt paturi de chirurgie plastică şi reparatorie şi 15 sunt pentru pacienţi arşi. Dintre paturile pentru arşi, 5 sunt pentru “mari arşi” şi 10 pentru arşi (30% din suprafaţa corpului). Pentru pacienţii “mari arşi” (arsuri de peste 50% din suprafaţa corpului) clinica va avea rezerve de 27 de metri pătraţi fiecare. Fiecare rezervă are propriul sistem de filtrare a aerului, cu propria instalaţie de climatizare. Pentru secţia de arşi, există echipament de stocare a apei sterile, echipament medical special, paturi speciale, săli de operaţie cu dotare specifică. În această secţie vor lucra 4 medici, ajutaţi de personal mediu. Toţi ar urma să fie pregătiţi la Bucureşti, în Franţa şi în Germania. Populaţia celor 8 judeţe ale Moldovei este cărora li se adresează clinica este de 4,284 milioane de locuitori. În prezent, funcţionează provizoriu, în condiţii improprii, la Oftalmologie şi la ORL. Orice caz de ars pe mai mult de 20% din suprafaţa corpului este trimis imediat la Bucureşti.

 

În momentul de faţă lucrăm la studiile de fezabilitate pentru centrele noi de arşi. În Bucureşti vor fi două centre noi: unul la spitalul Grigore Alexandrescu şi unul la spitalul Bagdasar. În ţară, vor fi centre la Timişoara, Târgu Mureş şi Iaşi. Iaşi şi Timişoara au o situaţie mai bună. În Timişoara sunt deja câteva boxe de arşi, care vor fi dotate. Parţial, am pornit procedura pentru dotarea cu aparatură a centrelor din Iaşi şi Timişoara, pe program de Bancă Mondială. Sperăm ca până la sfârşitul anului, primele echipamente să fie deja prezente acolo.(...) Începând cu anul viitor, în funcţie de studiile de fezabilitate şi proiectare, îmi doresc să încep construcţia celorlalte centre de arşi mari”

Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, 16 octombrie 2017

Cel mai pesimist termen pentru inaugurarea secţiei de arşi de la Iaşi fusese luna octombrie 2017. Termenul a fost depăşit şi acum nu se ştie când va fi dat în folosinţă acest spaţiu crucial pentru salvarea celor aflaţi în stare critică. Banii provin dintr-un credit de la Banca Mondială, iar autorităţile române doar urmau să organizeze licitaţia. Ministrul Bodog a afirmat acum două luni că „am pornit procedura pentru dotarea cu aparatură a centrului din Iaşi”, dar managerul Bârliba nu ştie nimic despre acest lucru.

 

Dotări în valoare de 17 milioane de lei mai sunt necesare pentru ca victimele unui accident precum a fost cel de la clubul Colectiv să nu mai moară cu zile în spaţii unde colcăie microbii. Clădirea este gata, sterilizată, încuiată, asigurată, cu tot cu aer condiţionat filtrat, montat şi funcţional, precum şi circuit de apă sterilă. Mai trebuie instrumentar, mese de operaţie, aparatură, paturi speciale, medici şi asistente medicale. Clinica ar urma să aibă 15 paturi, dintre care 5 pentru „mari arşi”. Ar prelua orice rănit de acest gen din toată regiunea Moldovei, fără a mai fi necesar transportul până la Bucureşti sau riscul infecţiilor din spitalele de acolo despre care presa centrală a tot scris în ultimii ani.

 

Reparaţii cu anii

Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon”. Aceasta este denumirea din acte a clinicii care are sediu şi dotări importante, dar nu este încă deschisă. Sediul este în fosta clădire a Clinicii de Dermatologie, care a fost închisă parţial în 1993. Dermatologia a fost mutată în Tătăraşi, iar în 2003 toată clădirea a fost închisă, pentru că bucăţi din tencuială se prăbuşeau peste pietoni. În anul 2012, la un an după ce a început mutarea în cadrul spitalului a Clinicii de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi de la Spitalul de Urgenţe, dezafectat prin crearea Institutului de Oncologie, a început şi reparaţia clădirii. În 2016 se ajunsese cu reparaţiile la 65%, dar, în urma tragediei de la Colectiv şi a deceselor a numeroşi pacienţi arşi din cauza infecţiilor intraspitaliceşti, Ministerul Sănătăţii a urgentat lucrările şi acestea au fost finalizate în câteva luni. „Practic, clădirea în care se va muta Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi este finalizată în totalitate. Cu tot cu instalaţii de apă sterilă, cu tot cu aparatură de climatizare şi de filtrare a aerului”, spune managerul Spitalului, Ioan Bârliba.

 

Mai mult decât un termen pesimist

În luna mai, managerul Bârliba ne-a explicat că Ministerul Sănătăţii face în regim de urgenţă licitaţia pentru dotarea a trei centre de arşi din ţară – Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Exista un acord cu Banca Mondială pentru un împrumut, totul intrând în linie dreaptă. „Optimist, în septembrie va fi inaugurată clinica. Pesimist, undeva la începutul lunii octombrie. Şi, din acel moment, nu vom mai trimite arşii pe suprafaţă de mai mult de 15-20% la Bucureşti, ei vor fi trataţi aici”, ne spunea Bârliba.

Este luna decembrie şi termenul pesimist a fost depăşit cu aproape două luni. Şi licitaţia nu a fost încă organizată. „Ce am spus atunci, asta era. Acum, nu pot spune decât că ne trebuie aceleaşi lucruri: dotări, personal. Este vorba despre aceeaşi sumă de 17 milioane de lei ca şi atunci”, spune acum managerul Bârliba. A fost singurul care a dat răspunsuri legate de situaţia secţiei.

 

Medici şcoliţi în străinătate

Clinica de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi va avea 35 de paturi. Dintre acestea, 20 sunt paturi de chirurgie plastică şi reparatorie şi 15 sunt pentru pacienţi arşi. Dintre paturile pentru arşi, 5 sunt pentru “mari arşi” şi 10 pentru arşi (30% din suprafaţa corpului). Pentru pacienţii “mari arşi” (arsuri de peste 50% din suprafaţa corpului) clinica va avea rezerve de 27 de metri pătraţi fiecare. Fiecare rezervă are propriul sistem de filtrare a aerului, cu propria instalaţie de climatizare. Pentru secţia de arşi, există echipament de stocare a apei sterile, echipament medical special, paturi speciale, săli de operaţie cu dotare specifică. În această secţie vor lucra 4 medici, ajutaţi de personal mediu. Toţi ar urma să fie pregătiţi la Bucureşti, în Franţa şi în Germania. Populaţia celor 8 judeţe ale Moldovei este cărora li se adresează clinica este de 4,284 milioane de locuitori. În prezent, funcţionează provizoriu, în condiţii improprii, la Oftalmologie şi la ORL. Orice caz de ars pe mai mult de 20% din suprafaţa corpului este trimis imediat la Bucureşti.

 

În momentul de faţă lucrăm la studiile de fezabilitate pentru centrele noi de arşi. În Bucureşti vor fi două centre noi: unul la spitalul Grigore Alexandrescu şi unul la spitalul Bagdasar. În ţară, vor fi centre la Timişoara, Târgu Mureş şi Iaşi. Iaşi şi Timişoara au o situaţie mai bună. În Timişoara sunt deja câteva boxe de arşi, care vor fi dotate. Parţial, am pornit procedura pentru dotarea cu aparatură a centrelor din Iaşi şi Timişoara, pe program de Bancă Mondială. Sperăm ca până la sfârşitul anului, primele echipamente să fie deja prezente acolo.(...) Începând cu anul viitor, în funcţie de studiile de fezabilitate şi proiectare, îmi doresc să încep construcţia celorlalte centre de arşi mari”

Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, 16 octombrie 2017

Deputatul Camelia Gavrilă revine argumentat  asupra importanței Autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, o simbolică autostradă a unirii.

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, subliniază  importanța faptelor concrete în înfăptuirea unității naționale – ca proces continuu prin care valorile și idealurile trecutului sunt preluate și actualizate în timpurile moderne,în prezentul nostru. Acesta ar trebui să fie un laitmotiv al Zilei Naționale a României și un demers comun prin care să dovedim responsabilitate, guvernare rațională și echitabilă, implicare, dincolo de doctrine, ideologii și programe politice care pot avea nuanțe firești sau accente diferite.  

 Afirmam în apropierea zilei de 1 Decembrie, la aceeași tribună, faptul că ,, astăzi, mai mult ca oricând, România are nevoie de unitate națională, de o unitate a partidelor politice în realizarea proiectelor de țară, de o unitate a celor peste 3 milioane de români din diaspora, dar și a celor ce trăiesc în țară.

 În acest sens, deputat PSD de Iași Camelia Gavrilă subliniază importanța autostrăzii Iași-Târgu Mureș ce reprezintă un proiect de țară mult susținut și așteptat de locuitorii Moldovei, de investitori, de românii din Republica Moldova, dar și de toți actorii implicați în proiecte civice, politice, economice sau culturale. Dezbateri, declarații politice, interviuri, interpelări, articole de presă, nenumarate demersuri s-au consumat periodic, repetitiv. Și, totuși, nu consemnăm nici o finalitate până astăzi, încercările și presiunile nu s-au concretizat decât în studii de fezabilitate, în idei și opinii, în programe politice sau memorii de susținere care sunt utile dacă sunt constructive și îmbunătățesc procesul fără a-l încetini, fără a amâna sau eventual elimina sensurile într-un dialog steril.

Deputatul ieșean  prezintă în Plenul Parlamentului o scurtă retrospectivă a  inițiativelor și activităților realizate pentru această autostradă începute în luna mai 2007, atunci când a fost publicat anunțul pentru licitația „Elaborare Studiu de Prefezabilitate pentru autostrada Târgu Mureș – Iași – Sculeni“. În anul 2009, CNADNR (actuala CNAIR - Companie Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) scoate la licitație realizarea studiului de fezabilitate pentru autostradă, împărțită în trei loturi. În iulie 2012, specialiștii din Ministerul Transporturilor au elaborat indicatorii tehnico-economici pentru proiectul Tg. Mureș - Iași la un cost de 8,9 miliarde de euro, cu mult peste cele 6,4 miliarde de euro menționate în primul studiu de fezabiliate. În iunie 2014, CNADNR a scos la licitație realizarea studiului de fezabiliate pe cele trei sectoare ale autostrăzii: Tg. Mureş - Ditrău, Ditrău - Tg. Neamţ şi Tg. Neamţ - Iaşi - Ungheni, iar  în februarie 2015 au fost deschise ofertele de reactualizare a unor studii de fezabilitate. Peste 10 ani de studii de fezabilitate, dezbateri aprinse, poziții ale demnitarilor români și ale parlamentarilor deopotrivă  nu au reușit să  îndeplinească scopul clar cerut de cetățeni, de logica economică și socială, de societatea civilă, o autostradă care să unească ținuturi, economii, oameni și locuri

Astăzi, la 10 ani după aderarea României la Uniunea Europeană, autostrada Iași - Târgu Mureș ar putea uni una dintre regiunile modeste și sărace, mai puțin dezvoltate, cu centrul de dezvoltare și civilizație europeană, ar apropia regiuni culturale diferite, constituind o punte de legătură între Republica Moldova, regiunea de Nord- Est a Moldovei, orașe importante, pe de o parte, și Transilvania, Occidentul Europei, modelul de dezvoltare europeană pe care l-am asumat cu toții, pe de altă parte.

            În preambulul dezbaterilor asupra proiectului de buget pentru anul 2018, revin cu insistență asupra temei și invit la receptivitate, la abordare echilibrată și rațională, la o previziune financiară clară pentru bugetul din anul 2018 pe speța propusă atenției Parlamentului și astăzi, încă o dată, ca pledoarie și argumentație pentru o abordare corectă și echitabilă. Asemenea unui antreprenor, România anului 2018 trebuie să își prioritizeze domeniile cheie, să asigure o educație și un sistem medical de calitate, firești pentru secolul XXI, fără a elimina, însă, segmentul investițional, privirea spre viitor, măsurile necesare pentru dezvoltarea echilibrată a țării.

Anul 2018 trebuie să fie un an de start pentru acest proiect, an în care se poate face trecerea de la vorbe și promisiuni, la fapte concrete și corecte, un an care să se raporteze la trecutul național de acum un secol, la efervescența și dăruirea umană din acele timpuri. Acest efort trebuie să fie unul susținut prin acțiunile politice, prin actul concret de guvernare al decidenților, prin implicarea societății civile, prin armonizarea eforturilor, dincolo de proiectele fiecărei regiuni, dincolo de inevitabile subiectivități și proiecte locale.  

            În concluzie, este evident că noi, parlamentarii ieșeni, în calitate de promotori ai proiectelor și opțiunilor circumscripțiilor pe care le reprezentăm în Parlamentul României, suntem datori să abordăm acest subiect și să îl plasăm prioritar pe ordinea de zi a Guvernului.  În atmosfera de emulație, dar și de analiză și reflecție responsabilă, generate de o nouă aniversare a sărbătorii naționale,  adresez un apel spre unitate parlamentarilor din regiunea Moldovei, reprezentanților Guvernului, în sensul că o țară nu trebuie să se dezvolte inegal, fragmentar, având încă zone cu un real decalaj financiar, economic și  social.

Pagina 1 din 113

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top