Ploieştiul este un exemplu demn de urmat, ba chiar depăşit. Consultantul investiţiei, fostul fotbalist Vivi Răchită, a povestit că arena din Ploieşti, extrem de lăudată la momentul inaugurării, a fost ridicată în circa un an, parţial cu bani de la bugetul local, parţial dintr-un împrumut al Primăriei.
Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Ploieşti. Sunt doar o parte dintre oraşele mari care se pot mândri cu stadioane noi, la cele mai ridicate standarde internaţionale. Recent a fost finalizat stadionul de la Târgu Jiu şi urmează construirea unor stadioane noi la Alexandria, Timişoara sau Arad.
Vechi de aproape 60 de ani
Cel mai mare oraş din zona Moldova, Iaşul nu beneficiază însă, de o asemenea arenă, stadionul „Emil Alexandrescu“ fiind inaugurat în 1960. După câteva modificări, stadionul are acum o capacitate de 11.481 de locuri.
În condiţiile în care Iaşul este „sărit” de fiecare dată de la bugetul central atunci când se vorbeşte despre o asemenea investiţie, o variantă ar fi construirea unui nou stadion nou, cu bani de la bugetul local. Varianta este viabilă, mai ales că amplasamentul a fost deja identificat, primarul Mihai Chirica vorbind despre zona Moara de Vânt.
Ploieşti: Cost sub Arena Naţională şi Cluj Arena
Fosta glorie a Petrolului, Valeriu Răchita, a explicat, pentru REPORTER DE IAŞI, cum o asemenea investiţie a fost posibilă la Ploieşti. „Iniţial, în 2010, am dorit să facem un stadion pe structură metalică şi costurile ar fi fost de 7 milioane de euro. După ce am discutat cu primarul şi după ce au fost consultaţi ploieştenii, s-a decis construirea unui stadion trainic şi s-a optat pentru o structură de beton. Lucrările au început în 2010 şi anul următorul stadionul a fost gata. Banii au venit în totalitate de la bugetul local, pentru o parte din bani făcându-se un credit pentru o perioadă de şapte ani. În calitate de consultant al primarului pe probleme de sport, chiar eu am făcut caietul de sarcini şi am participat la licitaţie. De construirea stadionului s-a ocupat firma Alpine Bau, cea care a construit şi Allianz Arena din München. În final, costul a fost de o mie şi ceva de euro pe metro pătrat, cu mult sub sumele construite pentru «Arena Naţională» sau «Cluj Arena»“, spune Vivi Răchită.
Răchită: „Iaşul merită un asemenea stadion“
Fundaşul care se identifică cu anii de glorie ai Petrolului consideră că un oraş de mărimea Iaşului merită să aibă un stadion modern. „Sunt convins că dacă acest lucru s-ar dori într-adevăr, ar fi posibil la Iaşi. Vorbim despre cel mai mare oraş din zona Moldovei, cu un buget pe măsură. Nu cred că ar fi o problemă construirea unui stadion de 15.000-20.000 de locuri. Ştiu stadionul din Copou, care are pistă şi este foarte vechi. Iaşul are echipă de primă ligă, a jucat recent în cupele europene. În plus, acolo ar putea juca în cupele europene şi FC Botoşani, cealaltă echipă din zona Moldovei din Liga I. Ar fi o investiţie pentru întreg oraşul, acolo putând fi organizate şi alte evenimente cultural-artistice“, adaugă Răchită.
Necesar: aproximativ 32-35 milioane de lei
Fostul manager al Petrolului Ploieşti consideră că suma necesară pentru ridicarea unui stadion modern la Iaşi ar putea fi susţinut din bugetul de investiţii. „Suma nu este foarte mare dacă ţinem cont că pentru modernizarea unei banale străzi de un kilometru se cheltuie aproximativ un milion de euro“, mai zice Răchită.
În 2017, Iaşul a avut un buget de dezvoltare de peste 207 milioane de lei. Pentru construirea unui stadion, ar fi necesari, potrivit lui Răchită, aproximativ 32-35 milioane de lei. Construirea stadionului ar putea fi eşalonată, din punctul de vedere al bugetului, pentru doi-trei ani, astfel că efortul financiar anual ar fi mult mai mic şi nici nu ar fi necesar vreun împrumut bancar.
Chirica vrea arenă de 55 milioane de euro
Primarul Mihai Chirica a inclus proiectul noului stadion pe lista celor 17 proiecte de investiţii pentru oraş. El a cerut de la Guvern 55 de milioane de euro pentru un stadion nou, cu 40.000 de locuri, gest interpretat de criticii săi drept unul populist de vreme ce se află în conflict cu Puterea de la Bucureşti drept pentru care la Iaşi ajung cu ţârâita bani din bugetul central.
„Teleormanul, un judeţ cu o populaţie mult mai mică decât a Iaşului, va avea un stadion modern la Alexandria. Iaşul este mai îndreptăţit să aibă un asemenea stadion”, a spus Mihai Chirica.
Suma de 55 de milioane de euro este exact cea oferită de Compania Naţională de Investiţii, de la buget, pentru noul stadion „Oblemenco“ din Craiova.
REPORTER DE IAŞI a solicitat purtătorului de cuvânt al Primăriei Iaşi, Sebastian Buraga, un punct de vedere legat de posibilitatea ca investiţia pentru un nou stadion să fie făcută de la bugetul local, însă nu a primit niciun răspuns.
Stadionul Letna este utilizat de naţionala Cehiei
Un exemplu: Stadionul „Letna“
Deşi Chirica îşi doreşte un stadion de 40.000 de locuri, acest lucru pare a nu se justifica la un oraş de mărimea Iaşului.
În Praga, un oraş cu o populaţie de 1,2 milioane locuitori, „Generali Arena“ sau Stadionul „Letna“, cum este cunoscut de microbişti, are o capacitate de puţin peste 19.000 de locuri şi este folosit de formaţia Sparta Praga, dar şi de echipa naţională a Cehiei.
Stadionul a fost construit în 1921 şi a avut iniţial 35.000 de locuri. De-a lungul timpului, a trecut prin mai multe modernizări şi a ajuns la capacitatea actuală după ce s-a renunţat la pistă şi toate tribunele au fost acoperite. Nici celelalte arene funcţionale din Praga nu depăşesc 20.000 de locuri.
Ploieştiul este un exemplu demn de urmat, ba chiar depăşit. Consultantul investiţiei, fostul fotbalist Vivi Răchită, a povestit că arena din Ploieşti, extrem de lăudată la momentul inaugurării, a fost ridicată în circa un an, parţial cu bani de la bugetul local, parţial dintr-un împrumut al Primăriei.
Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Ploieşti. Sunt doar o parte dintre oraşele mari care se pot mândri cu stadioane noi, la cele mai ridicate standarde internaţionale. Recent a fost finalizat stadionul de la Târgu Jiu şi urmează construirea unor stadioane noi la Alexandria, Timişoara sau Arad.
Vechi de aproape 60 de ani
Cel mai mare oraş din zona Moldova, Iaşul nu beneficiază însă, de o asemenea arenă, stadionul „Emil Alexandrescu“ fiind inaugurat în 1960. După câteva modificări, stadionul are acum o capacitate de 11.481 de locuri.
În condiţiile în care Iaşul este „sărit” de fiecare dată de la bugetul central atunci când se vorbeşte despre o asemenea investiţie, o variantă ar fi construirea unui nou stadion nou, cu bani de la bugetul local. Varianta este viabilă, mai ales că amplasamentul a fost deja identificat, primarul Mihai Chirica vorbind despre zona Moara de Vânt.
Ploieşti: Cost sub Arena Naţională şi Cluj Arena
Fosta glorie a Petrolului, Valeriu Răchita, a explicat, pentru REPORTER DE IAŞI, cum o asemenea investiţie a fost posibilă la Ploieşti. „Iniţial, în 2010, am dorit să facem un stadion pe structură metalică şi costurile ar fi fost de 7 milioane de euro. După ce am discutat cu primarul şi după ce au fost consultaţi ploieştenii, s-a decis construirea unui stadion trainic şi s-a optat pentru o structură de beton. Lucrările au început în 2010 şi anul următorul stadionul a fost gata. Banii au venit în totalitate de la bugetul local, pentru o parte din bani făcându-se un credit pentru o perioadă de şapte ani. În calitate de consultant al primarului pe probleme de sport, chiar eu am făcut caietul de sarcini şi am participat la licitaţie. De construirea stadionului s-a ocupat firma Alpine Bau, cea care a construit şi Allianz Arena din München. În final, costul a fost de o mie şi ceva de euro pe metro pătrat, cu mult sub sumele construite pentru «Arena Naţională» sau «Cluj Arena»“, spune Vivi Răchită.
Răchită: „Iaşul merită un asemenea stadion“
Fundaşul care se identifică cu anii de glorie ai Petrolului consideră că un oraş de mărimea Iaşului merită să aibă un stadion modern. „Sunt convins că dacă acest lucru s-ar dori într-adevăr, ar fi posibil la Iaşi. Vorbim despre cel mai mare oraş din zona Moldovei, cu un buget pe măsură. Nu cred că ar fi o problemă construirea unui stadion de 15.000-20.000 de locuri. Ştiu stadionul din Copou, care are pistă şi este foarte vechi. Iaşul are echipă de primă ligă, a jucat recent în cupele europene. În plus, acolo ar putea juca în cupele europene şi FC Botoşani, cealaltă echipă din zona Moldovei din Liga I. Ar fi o investiţie pentru întreg oraşul, acolo putând fi organizate şi alte evenimente cultural-artistice“, adaugă Răchită.
Necesar: aproximativ 32-35 milioane de lei
Fostul manager al Petrolului Ploieşti consideră că suma necesară pentru ridicarea unui stadion modern la Iaşi ar putea fi susţinut din bugetul de investiţii. „Suma nu este foarte mare dacă ţinem cont că pentru modernizarea unei banale străzi de un kilometru se cheltuie aproximativ un milion de euro“, mai zice Răchită.
În 2017, Iaşul a avut un buget de dezvoltare de peste 207 milioane de lei. Pentru construirea unui stadion, ar fi necesari, potrivit lui Răchită, aproximativ 32-35 milioane de lei. Construirea stadionului ar putea fi eşalonată, din punctul de vedere al bugetului, pentru doi-trei ani, astfel că efortul financiar anual ar fi mult mai mic şi nici nu ar fi necesar vreun împrumut bancar.
Chirica vrea arenă de 55 milioane de euro
Primarul Mihai Chirica a inclus proiectul noului stadion pe lista celor 17 proiecte de investiţii pentru oraş. El a cerut de la Guvern 55 de milioane de euro pentru un stadion nou, cu 40.000 de locuri, gest interpretat de criticii săi drept unul populist de vreme ce se află în conflict cu Puterea de la Bucureşti drept pentru care la Iaşi ajung cu ţârâita bani din bugetul central.
„Teleormanul, un judeţ cu o populaţie mult mai mică decât a Iaşului, va avea un stadion modern la Alexandria. Iaşul este mai îndreptăţit să aibă un asemenea stadion”, a spus Mihai Chirica.
Suma de 55 de milioane de euro este exact cea oferită de Compania Naţională de Investiţii, de la buget, pentru noul stadion „Oblemenco“ din Craiova.
REPORTER DE IAŞI a solicitat purtătorului de cuvânt al Primăriei Iaşi, Sebastian Buraga, un punct de vedere legat de posibilitatea ca investiţia pentru un nou stadion să fie făcută de la bugetul local, însă nu a primit niciun răspuns.
Stadionul Letna este utilizat de naţionala Cehiei
Un exemplu: Stadionul „Letna“
Deşi Chirica îşi doreşte un stadion de 40.000 de locuri, acest lucru pare a nu se justifica la un oraş de mărimea Iaşului.
În Praga, un oraş cu o populaţie de 1,2 milioane locuitori, „Generali Arena“ sau Stadionul „Letna“, cum este cunoscut de microbişti, are o capacitate de puţin peste 19.000 de locuri şi este folosit de formaţia Sparta Praga, dar şi de echipa naţională a Cehiei.
Stadionul a fost construit în 1921 şi a avut iniţial 35.000 de locuri. De-a lungul timpului, a trecut prin mai multe modernizări şi a ajuns la capacitatea actuală după ce s-a renunţat la pistă şi toate tribunele au fost acoperite. Nici celelalte arene funcţionale din Praga nu depăşesc 20.000 de locuri.
Primarul Mihai Chirica a semnat o dispoziție prin care începând de astăzi, 18 decembrie, în postul de arhitect-șef al orașului a fost numită, interimar, arhitectul Andreea – Raluca Mocanu.
De altfel, conducerea Primăriei Municipiului Iași a decis ca, până la ocuparea definitivă, prin concurs, a postului de arhitect-șef, funcția respectivă să fie ocupată, prin rotație, de către angajații Direcției de Arhitectură și Urbanism care au pregătirea necesară.
În condițiile în care postul nu este încă ocupat definitiv, această măsură urmărește ca toți angajații Direcției respective care au pregătirea corespunzătoare să exercite atribuțiile funcției de conducere, în vederea consolidării experienței profesionale.
Prin decizia conducerii Primăriei Municipiului Iași, noul arhitect-șef interimar va avea un plan de acțiune bine stabilit, cu indici de performanță clari.
În același timp, municipalitatea va trimite către Agenția Națională a Funcționarilor Publici documentația necesară pentru organizarea concursurilor pentru ocuparea tuturor funcțiilor vacante, printre care și cea de arhitect-șef.
Până la organizarea concursurilor, primarul îi invită pe arhitecți să își depună CV-urile la municipalitate, trimițându-le în format electronic la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it., cei selectați urmând să fie transferați în cadrul municipalității, dacă întrunesc condițiile legale.
Reamintim că primarul Mihai Chirica a făcut un apel public către toți specialiștii din urbanism (arhitecți, specialiști în amenajarea teritoriului, designeri urbani și alți specialiști în domeniu) care
își desfășoară activitatea la diferite instituții publice să vină să lucreze la Primăria Municipiului Iași.
Municipalitatea le va acorda transferul, în condițiile legii, pentru a-și putea desfășura activitatea în administrația locală.
Chiar dacă nu vor fi angajați în aceste condiții, în momentul în care Agenția Națională a Funcționarilor Publici va organiza concursurile, cei interesați vor fi notificați de municipalitate pentru a se putea înscrie la concurs.
În prezent, în cadrul Direcției de Arhitectură și Urbanism a Primăriei Municipiului Iași sunt vacante trei posturi de consilier superior și patru posturi de consilier principal.
(Primăriei Municipiului Iași/ commons.wikimedia.org)
Iaşul nu va avea PUG nici în prima jumătate a lui 2018. Documentaţia este acum la firma arhitectului Daniel Vişan, care spune că se află în etapa de delimitare clară a zonei protejate din centrul oraşului. „Zona este foarte mare. Dacă o declarăm protejată pe toată, nu se mai poate construi în centru nimic”, spune arhitectul Vişan.
Ultimul Plan Urbanistic General (PUG) valabil al Iaşului a expirat în anul 2006. Fusese realizat în 1995 şi aplicat efectiv din 1996. Ulterior, s-a mers pe „prelungiri” şi, de foarte mulţi ani, pe aprobarea de construcţii cu ajutorul unor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri).
Fără blocuri noi în centru?
PUG-ul oraşului, „Biblia urbanismului”, documentul pe care s-ar baza orice certificat, orice autorizaţie care se eliberează la Iaşi, care ar reglementa regimuri de înălţime, zone unde se poate sau nu construi, în funcţie de dezvoltarea în perspectivă, este un subiect despre care se discută ani în şir, fără efect. Există o formă finală, dar nu are toate avizele, ceea ce înseamnă că documentul nu există. În prezent, PUG-ul a ajuns la firma arhitectului Daniel Vişan, care a prezentat documentul, în octombrie, la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. Comisia a făcut recomandări care dau fiori dezvoltatorilor imobiliari: tot Centrul, Copoul, partea de case a Păcurariului să fie zonă protejată, adică fără construcţii noi. Se încearcă acum delimitarea zonei protejate ţinând cont de interesele tuturor celor implicaţi.
Un subiect de care depinde totul
Aşadar, firma arhitectului Vişan delimitează acum, pe harta oraşului, care va fi, în noul PUG, zona protejată a oraşului. Cea în care nu se va putea construi, chiar şi în imediata apropiere a monumentelor. „Se face o delimitare a siturilor arhitectonice de valoare. Avem o suprafaţă foarte mare în atenţie, care nu cuprinde doar platoul central. Este şi Copoul, de la Poliţia Judeţului, pe Sărărie, pe Păcurari, cu valea Bahluiului între Podu Roş şi Podul de Piatră. În prezent, facem o delimitare justă a zonelor unde se poate construi şi unde este interzis total. De aceea şi durează o astfel de acţiune, pentru că ar fi uşor să spui că toată zona centrală este arie protejată. Dar, ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi”, explică Daniel Vişan.
Şi monumentele izolate sunt incluse
Arhitectul spune că acelaşi aviz va include în noul PUG şi regimul de înălţime în zona unor monumente istorice, dar şi felul în care urbaniştii vor putea face legătura cu structurile noi ce vor apărea. În plus, vor fi incluse şi monumentele istorice izolate. „Avem Cetăţuia, Frumoasa, Galata, Spitalul Socola, care tot în PUG-ul Iaşului intră, cu tot cu zonele lor. Şi acolo vor fi reglementări clare de urbanism”, mai spune arhitectul.
Acesta a prezentat deja Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice o primă variantă a delimitărilor din centru, dar le-a primit înapoi cu recomnadarea „să mai lucreze”. „Comisia face o serie de recomandări atunci când un arhitect prezintă viziunea sa. Arhitectul ţine cont de recomandări, le include în PUG pentru următoarea şedinţă. Timişoara, spre exemplu, se luptă de cinci ani la comisie cu noul PUG. Şedinţele sunt lunare. Deci, noi vom ajunge în comisie în luna decembrie, cu noile propuneri”, mai explică arhitectul Vişan.
Mediu, Ape, Monumente, Ministerul Dezvoltării
Viceprimarul Radu Botez spune că PUG-ul este efectiv finalizat din noiembrie 2016, iar acum este la faza obţinerii ultimelor patru avize necesare, după ce a primit deja 29. „La Mediu şi la Ape ne-au primit documentaţia, practic au aprobat-o, doar că mai este necesar, în fiecare caz, realizarea a câte unui raport de evaluare. Aceste rapoarte de evaluare se fac obligatoriu de către firme private, nu a fost buget pentru ele. Acum avem sumele, sunt în desfăşurare procedurile de achiziţie, estimăm că le vom avea în noiembrie-decembrie acest an şi primim avizele. În afară de acestea, mai sunt avizele de la Monumente, unde PUG-ul este prezentat de arhitectul Vişan, şi de la Ministerul Dezvoltării, unde va ajunge tot la o comisie”, explică Radu Botez.
Viceprimarul Iaşului spune că, de fapt, PUG-ul Iaşului este aproape de a primi toate avizele. „Comisia de Monumente este extrem de subiectivă în interpretarea pe care o are. Au cerut delimitarea unei zone de protecţie care cuprindea tot centrul, dealurile din jur. Dar, aşa ceva nu se poate. Şi aşa Iaşul va avea un regim foarte restrictiv în privinţa construcţiilor”, mai spune Botez.
Suntem unici în “aşa nu”
Dintre marile oraşe, Iaşul este singurul care funcţionează în baza unui PUG de peste 20 de ani vechime şi cu clădiri realizate prin PUZ-uri. Braşovul are PUG valabil până în 2021, Cluj-Napoca încă 5 ani, Timişoara merge pe un PUG prelungit, dar aflat încă în perioadă de valabilitate. Craiova are PUG aprobat, la fel şi Constanţa. Bucureştiul deţine PUG valabil până în 30 decembrie 2018, după ce, în 2015, în decembrie, i-a fost prelungită valabilitatea cu încă 3 ani.
“Ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi”
Arhitect Daniel Vişan
Iaşul nu va avea PUG nici în prima jumătate a lui 2018. Documentaţia este acum la firma arhitectului Daniel Vişan, care spune că se află în etapa de delimitare clară a zonei protejate din centrul oraşului. „Zona este foarte mare. Dacă o declarăm protejată pe toată, nu se mai poate construi în centru nimic”, spune arhitectul Vişan.
Ultimul Plan Urbanistic General (PUG) valabil al Iaşului a expirat în anul 2006. Fusese realizat în 1995 şi aplicat efectiv din 1996. Ulterior, s-a mers pe „prelungiri” şi, de foarte mulţi ani, pe aprobarea de construcţii cu ajutorul unor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri).
Fără blocuri noi în centru?
PUG-ul oraşului, „Biblia urbanismului”, documentul pe care s-ar baza orice certificat, orice autorizaţie care se eliberează la Iaşi, care ar reglementa regimuri de înălţime, zone unde se poate sau nu construi, în funcţie de dezvoltarea în perspectivă, este un subiect despre care se discută ani în şir, fără efect. Există o formă finală, dar nu are toate avizele, ceea ce înseamnă că documentul nu există. În prezent, PUG-ul a ajuns la firma arhitectului Daniel Vişan, care a prezentat documentul, în octombrie, la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. Comisia a făcut recomandări care dau fiori dezvoltatorilor imobiliari: tot Centrul, Copoul, partea de case a Păcurariului să fie zonă protejată, adică fără construcţii noi. Se încearcă acum delimitarea zonei protejate ţinând cont de interesele tuturor celor implicaţi.
Un subiect de care depinde totul
Aşadar, firma arhitectului Vişan delimitează acum, pe harta oraşului, care va fi, în noul PUG, zona protejată a oraşului. Cea în care nu se va putea construi, chiar şi în imediata apropiere a monumentelor. „Se face o delimitare a siturilor arhitectonice de valoare. Avem o suprafaţă foarte mare în atenţie, care nu cuprinde doar platoul central. Este şi Copoul, de la Poliţia Judeţului, pe Sărărie, pe Păcurari, cu valea Bahluiului între Podu Roş şi Podul de Piatră. În prezent, facem o delimitare justă a zonelor unde se poate construi şi unde este interzis total. De aceea şi durează o astfel de acţiune, pentru că ar fi uşor să spui că toată zona centrală este arie protejată. Dar, ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi”, explică Daniel Vişan.
Şi monumentele izolate sunt incluse
Arhitectul spune că acelaşi aviz va include în noul PUG şi regimul de înălţime în zona unor monumente istorice, dar şi felul în care urbaniştii vor putea face legătura cu structurile noi ce vor apărea. În plus, vor fi incluse şi monumentele istorice izolate. „Avem Cetăţuia, Frumoasa, Galata, Spitalul Socola, care tot în PUG-ul Iaşului intră, cu tot cu zonele lor. Şi acolo vor fi reglementări clare de urbanism”, mai spune arhitectul.
Acesta a prezentat deja Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice o primă variantă a delimitărilor din centru, dar le-a primit înapoi cu recomnadarea „să mai lucreze”. „Comisia face o serie de recomandări atunci când un arhitect prezintă viziunea sa. Arhitectul ţine cont de recomandări, le include în PUG pentru următoarea şedinţă. Timişoara, spre exemplu, se luptă de cinci ani la comisie cu noul PUG. Şedinţele sunt lunare. Deci, noi vom ajunge în comisie în luna decembrie, cu noile propuneri”, mai explică arhitectul Vişan.
Mediu, Ape, Monumente, Ministerul Dezvoltării
Viceprimarul Radu Botez spune că PUG-ul este efectiv finalizat din noiembrie 2016, iar acum este la faza obţinerii ultimelor patru avize necesare, după ce a primit deja 29. „La Mediu şi la Ape ne-au primit documentaţia, practic au aprobat-o, doar că mai este necesar, în fiecare caz, realizarea a câte unui raport de evaluare. Aceste rapoarte de evaluare se fac obligatoriu de către firme private, nu a fost buget pentru ele. Acum avem sumele, sunt în desfăşurare procedurile de achiziţie, estimăm că le vom avea în noiembrie-decembrie acest an şi primim avizele. În afară de acestea, mai sunt avizele de la Monumente, unde PUG-ul este prezentat de arhitectul Vişan, şi de la Ministerul Dezvoltării, unde va ajunge tot la o comisie”, explică Radu Botez.
Viceprimarul Iaşului spune că, de fapt, PUG-ul Iaşului este aproape de a primi toate avizele. „Comisia de Monumente este extrem de subiectivă în interpretarea pe care o are. Au cerut delimitarea unei zone de protecţie care cuprindea tot centrul, dealurile din jur. Dar, aşa ceva nu se poate. Şi aşa Iaşul va avea un regim foarte restrictiv în privinţa construcţiilor”, mai spune Botez.
Suntem unici în “aşa nu”
Dintre marile oraşe, Iaşul este singurul care funcţionează în baza unui PUG de peste 20 de ani vechime şi cu clădiri realizate prin PUZ-uri. Braşovul are PUG valabil până în 2021, Cluj-Napoca încă 5 ani, Timişoara merge pe un PUG prelungit, dar aflat încă în perioadă de valabilitate. Craiova are PUG aprobat, la fel şi Constanţa. Bucureştiul deţine PUG valabil până în 30 decembrie 2018, după ce, în 2015, în decembrie, i-a fost prelungită valabilitatea cu încă 3 ani.
“Ideea este să nu transformăm totul într-o zonă uriaşă în care nu se poate construi”
Arhitect Daniel Vişan
Nici n-a intrat bine pe traseu că s-a și defectat! Unul dintre autobuzele Isuzu achiziţionate recent de primărie a fost surprins în momentul în care era tractat de mașina de intervenție a CTP Iași.
