Luni, 20 05 2019
CTP, imaginea unui colaps ascuns de ochii ieșenilor. Vatmanul a sucombat după două săptămâni de ture a câte 11 ore, fără nicio zi de odihnă. A făcut preinfarct și a stat 10 zile internat, cu tensiunea crescută. „Cabinele nu au aer condiționat, simțeam că mă sufoc. Am frânat înainte de-a leșina”, spune acesta. Din cauza salariilor mici, șoferii și vatmanii ajung la 230-240 de ore lucrate lunar, ceea ce înseamnă 10-11 ore/zi. Din Depoul Dacia ies doar 23 de tramvai la traseu zilnic, în loc de 29, cu tot cu rezervă, ceea ce înseamnă timpi de așteptare mai mari în stații, pentru călători. Magaziile de piese sunt goale, rulmenții sunt înlocuiți cu improvizații care produc trepidații și zgomot. „De 30 de ani, de când lucrez aici, n-am văzut magaziile așa de goale”, afirmă un alt vatman. În schimb, Primăria declară triumfalist că a modernizat transportul public.

În luna iunie a anului trecut, călătorii dintr-un tramvai 7, model GT 4, au fost în pericol maxim fără să știe. Vatmanului i s-a făcut rău în timp ce conducea și omul povestește că a apucat să frâneze înainte de a-și pierde cunoștința.


CTP, imaginea unui colaps ascuns de ochii ieșenilor. Vatmanul a sucombat după două săptămâni de ture a câte 11 ore, fără nicio zi de odihnă. A făcut preinfarct și a stat 10 zile internat, cu tensiunea crescută. „Cabinele nu au aer condiționat, simțeam că mă sufoc. Am frânat înainte de-a leșina”, spune acesta. Din cauza salariilor mici, șoferii și vatmanii ajung la 230-240 de ore lucrate lunar, ceea ce înseamnă 10-11 ore/zi. Din Depoul Dacia ies doar 23 de tramvai la traseu zilnic, în loc de 29, cu tot cu rezervă, ceea ce înseamnă timpi de așteptare mai mari în stații, pentru călători. Magaziile de piese sunt goale, rulmenții sunt înlocuiți cu improvizații care produc trepidații și zgomot. „De 30 de ani, de când lucrez aici, n-am văzut magaziile așa de goale”, afirmă un alt vatman. În schimb, Primăria declară triumfalist că a modernizat transportul public.

În luna iunie a anului trecut, călătorii dintr-un tramvai 7, model GT 4, au fost în pericol maxim fără să știe. Vatmanului i s-a făcut rău în timp ce conducea și omul povestește că a apucat să frâneze înainte de a-și pierde cunoștința.


Șoferii și vatmanii sunt la limita rezistenței. „Te culci la 12 noaptea, te trezești la 3.30 și o iei din nou la muncă”, spune un șofer. Sindicatul a chemat conducerea CTP la negocieri, pe 12 februarie. La 40 de ore săptămânal, salariul nu trece de 1.800 de lei. Șoferii bagă 50-100 de ore suplimentare pe lună ca să ajungă la 2.500 de lei. Degringoladă: în depou, magaziile sunt goale, tramvaiele stau retrase pentru că nu sunt piese pentru a le repara. Criza de personal pleacă de la salariile mici, deși în Primărie funcționarii câștigă peste 3.000 de lei. Degeaba vin autobuze și tramvaie noi, dacă nu găsești șoferi dispuși să muncească zi-lumină pentru 500 de euro.

Vatmanii și șoferii de autobuze spun că sunt storși de oboseală, din cauza turelor suplimentare, care le asigură, cât de cât, un salariu care să treacă de 2.000 de lei.

La 170 de ore, cât e norma de muncă lunară în România, lefurile lor nu depășesc 1.800 de lei. Suprasolicitarea cu 10-12 ore de muncă pe zi, inclusiv în weekend, îi duce la 2.500 de lei.


Șoferii și vatmanii sunt la limita rezistenței. „Te culci la 12 noaptea, te trezești la 3.30 și o iei din nou la muncă”, spune un șofer. Sindicatul a chemat conducerea CTP la negocieri, pe 12 februarie. La 40 de ore săptămânal, salariul nu trece de 1.800 de lei. Șoferii bagă 50-100 de ore suplimentare pe lună ca să ajungă la 2.500 de lei. Degringoladă: în depou, magaziile sunt goale, tramvaiele stau retrase pentru că nu sunt piese pentru a le repara. Criza de personal pleacă de la salariile mici, deși în Primărie funcționarii câștigă peste 3.000 de lei. Degeaba vin autobuze și tramvaie noi, dacă nu găsești șoferi dispuși să muncească zi-lumină pentru 500 de euro.

Vatmanii și șoferii de autobuze spun că sunt storși de oboseală, din cauza turelor suplimentare, care le asigură, cât de cât, un salariu care să treacă de 2.000 de lei.

La 170 de ore, cât e norma de muncă lunară în România, lefurile lor nu depășesc 1.800 de lei. Suprasolicitarea cu 10-12 ore de muncă pe zi, inclusiv în weekend, îi duce la 2.500 de lei.


Lefurile mici, stresul mare – motivele pentru care CTP nu găsește vatmani și șoferi. Cel mai mare salariu din Compania de Transport Public a fost de 3.800 de lei, cu tot cu ore suplimentare, dar vatmanul și-a luat apoi concediu medical: era epuizat. Pentru acoperirea deficitului de personal, orele în plus sunt regulă. Societatea are o lipsă de 14,5% la vatmani și 18% la șoferi.

Compania de Transport Public (CTP) Iași este într-o continuă căutare de vatmani și șoferi din cauza unei crize accentuate de forță de muncă. „Angajăm din satele mai îndepărtate de Iași acum și aducem oameni și de la Vaslui. Putem plăti cheltuielile de deplasare”, susțin reprezentanții societății.


Lefurile mici, stresul mare – motivele pentru care CTP nu găsește vatmani și șoferi. Cel mai mare salariu din Compania de Transport Public a fost de 3.800 de lei, cu tot cu ore suplimentare, dar vatmanul și-a luat apoi concediu medical: era epuizat. Pentru acoperirea deficitului de personal, orele în plus sunt regulă. Societatea are o lipsă de 14,5% la vatmani și 18% la șoferi.

Compania de Transport Public (CTP) Iași este într-o continuă căutare de vatmani și șoferi din cauza unei crize accentuate de forță de muncă. „Angajăm din satele mai îndepărtate de Iași acum și aducem oameni și de la Vaslui. Putem plăti cheltuielile de deplasare”, susțin reprezentanții societății.


Miză uriașă: un sistem de ore suplimentare care triplează veniturile profesorilor. Anul trecut, Ministerul Educației a reglementat mai precis sistemul de învățământ „Școală după școală”. Trebuie mai multe acte, este stabilită o durată maximă, introducerea banilor în circuitul fiscal și o monitorizare din partea Inspectoratului. O singură școală a depus proiect la Inspectorat, după cum spunea Metodologia. Cu toate acestea, mai multe unități de învățământ organizează astfel de programe.

Organizarea, după orele de curs, a programelor „școala după școală“ sau „after-school”, așa cum sunt cunoscute, dă bătăi mari de cap directorilor și profesorilor din unitățile de învățământ. Deși Ministerul Educației a modificat, încă de anul trecut, printr-un Ordin, modul de organizare al acestor proiecte, sunt școli în Iași care organizează aceste programe la limita legii. Sistemul after-school aduce sume frumoase cadrelor didactice implicate, multe dintre acestea încasând lunar sume de până la trei ori mai mari decât salariul.


Miză uriașă: un sistem de ore suplimentare care triplează veniturile profesorilor. Anul trecut, Ministerul Educației a reglementat mai precis sistemul de învățământ „Școală după școală”. Trebuie mai multe acte, este stabilită o durată maximă, introducerea banilor în circuitul fiscal și o monitorizare din partea Inspectoratului. O singură școală a depus proiect la Inspectorat, după cum spunea Metodologia. Cu toate acestea, mai multe unități de învățământ organizează astfel de programe.

Organizarea, după orele de curs, a programelor „școala după școală“ sau „after-school”, așa cum sunt cunoscute, dă bătăi mari de cap directorilor și profesorilor din unitățile de învățământ. Deși Ministerul Educației a modificat, încă de anul trecut, printr-un Ordin, modul de organizare al acestor proiecte, sunt școli în Iași care organizează aceste programe la limita legii. Sistemul after-school aduce sume frumoase cadrelor didactice implicate, multe dintre acestea încasând lunar sume de până la trei ori mai mari decât salariul.


Dacă tot există bani pentru a li se plăti compensaţii deţinuţilor închişi în condiţii improprii, ar trebui să existe şi pentru personalul închisorilor, care a acumulat aproape 800.000 de ore suplimentare, transmit sindicaliştii din domeniu.

 

Indignaţi că în timp ce personalul din penitenciare a acumulat sute de mii de ore suplimentare, ministrul Justiţiei vorbeşte despre compensaţii băneşti pentru foşti deţinuţi care şi-au ispăşit pedeapsa în condiţii improprii, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţia Penitenciarelor îi cere ministrului Justiţiei compensarea şi a angajaţilor din penitenciare pentru munca în condiţii improprii.

 


Angajații din penitenciare au declanșat, începând de astăzi, proteste pe durată nedeterminată în toate unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor.

 

„Într-o primă etapă, începând cu 01 august 2017, angajaţii din penitenciare refuză să efectueze ore suplimentare şi alte atribuţii decât cele specifice funcţiilor ocupate. Cel mai probabil, aşa cum s-a întâmplat dealtfel şi anul trecut când un alt Guvern nu şi-a respectat promisiunile, activităţile din penitenciare vor fi treptat blocate.

 


antibiotice fluxiv

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Mai 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top