La cinci luni de la dezvăluirea „Panama Papers”, cotidianul german Sueddeutsche Zeitung și Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) au pus la dispoziție noi documente despre 175.480 de structuri offshore înregistrate în Bahamas în perioada 1959-2016. Fosta vicepreședintă a Comisiei Europene, afaceriști din toată Europa, inclusiv România, apar în aceste dosare.

Cele 1,3 milioane de fișiere făcute publice conțin numele managerilor și a unora din acționarii a peste 175.000 de firme și alte entități înregistrate în Bahamas între 1990 şi 2016. Documentele au fost obținute de cotidianul german Sueddeutsche Zeitung și oferite Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ).

Bahamas Leaks sunt, în principal, un registru al comerţului, care nu spune nimic despre numele acţionarilor, beneficiarilor şi activităţile societăţilor offshore din Bahamas. Unele dintre aceste informaţii sunt deja publice – în schimbul sumei de aproximativ zece dolari pe document – printr-o deplasare la Registrul Comerţului din Bahamas sau prin intermediul versiunii online a acestuia, însă informaţiile disponibile în aceste registre oficiale sunt uneori incomplete ori chiar contrazise de documentele Bahamas Leaks.

Cine sunt românii cu offshore-uri în Bahamas

În ceea ce privește România, RISE Project a descoperit informații despre companii românești sau cu interese în România care au sau au avut firme offshore în Bahamas.

Rompetrol, afacere anchetată în prezent la București. Între 1999 și 2011, Rompetrol Upstream International LTD, fostă Lumbaqui Oil LTD, din arhipelagul Bahamas a avut 13 directori executivi. În iulie 2011, în această funcție a fost numit Radu Mihail, actualul consul onorific al României în Ecuador. El a spus însă că funcția sa a fost „mai mult onorifică”. Această funcție a deținut-o și americanul Phil Stephenson, anchetat și el în dosarul Rompetrol.

Marile companii din România

ExxonMobil, una dintre cele mai mari afaceri cu resurse minerale din România este derulată printr-un offshore din Bahamas. Corporația ExxonMobil a găsit, în colaborare cu OMV Petrom, rezerve consistente de gaze naturale în Marea Neagră. Investiția în acest proiect s-a făcut prin intermediul offshore-ului ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deține din 2008 o filială în România, înființată special pentru parteneriatul cu OMV Petrom din Marea Neagră.

Reprezentanții corporației americane au explicat pentru RISE Project alegerea offshore-ului pentru operațiunile din România:

„ExxonMobil respectă cu strictețe legislația fiscală în vigoare. ExxonMobil își desfășoară activitatea în toată lumea și plătește taxe în valoare de miliarde de dolari în țările în care operează. Țara în care este înregistrată o companie are un impact redus asupra taxelor plătite sau asupra transparenței“.

Medicarom, o companie ai cărei acționari majoritari nu sunt cunoscuți și care au vândut bunuri și servicii de 45 de milioane de euro pe piața medicală. În BahamasLeaks apar numele a doi directori în cadrul grupului Medicarom: Gheorghe Paraschiv (71 de ani) și Ionel Volintiru (57 de ani).

Un văr al lui Mircea Geoană, reprezentant a trei firme

În documente apare și numele unui văr al lui Mircea Geoană, Gheorghe Valentin Barbă, a cumpărat de la statul român uzina de pompe de injecție Mefin Sinaia. Acesta apare ca reprezentant a trei firme: Mefin, Walbridge Group și Detroit Diesel.

Fiul unui fost general SRI, director de companie

De asemenea, în documente apare și numele lui Lucian Bădescu, fiul unui fost general SRI. Acesta este, din aprilie 2011, directorul Kereulen Investments Limited, o companie din Bahamas, și este este coleg în conducerea companiei cu un alt român, Bogdan Mihalcea Călinescu.

(Sursa: libertatea.ro)

O groapă comună a fost descoperită în Rusia, în care ar putea fi 15.000-20.000 de cadavre îngropate în anul 1943, în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, potrivit publicației Il Fatto Quotidiano. În aceasta au fost găsite resturi umane ale unor prizonieri români, unguri, italieni şi germani.

Reprezentanţi ai Grupului de speologie italian San Martino au declarat că în groapa care are dimensiunile de 100/50 de metri sunt 15.000-20.000 de schelete, iar cei mai mulți sunt italieni. Este vorba de resturi aparţinând unor militari decedaţi în primele luni ale anului 1943 după ce au fost luaţi prizonieri de armata sovietică după contraofensiva de la Stalingrad. Groapa comună se află la 15 kilometri de oraşul Kirov, în apropierea Râului Vjatka, de-a lungul căii ferate transsiberiene.

După primele cercetări, au fost stabilite naţionalităţile unora dintre victime: italieni, germani, români şi unguri – prizonieri de război morţi de foame, de frig, de boli, în timp ce erau transportaţi cu trenul. De aceea au fost îngropaţi de-a lungul căii ferate. Cercetătorii ruşi Aleksei Ivakin şi Andrei Ogoljuk au estimat că în groapă ar putea fi între 15.000 şi 20.000 de schelete. Groapa comună a fost descoperită în iunie, la periferia oraşului rus Kirov, situat la 800 de km nord-est de Moscova, în stepa rusă.

„Mulţumim asociaţiei ungare Had-és Kultúrtörténeti Egyesület pentru semnalarea care ne-a permis să luăm legătura cu persoanele din Rusia care se ocupă de această descoperire excepţională”, a declarat Gianfranco Simonit, responsabil al Secţiei de cercetări istorice a Grupului de speologie San Martino.

Simonit a declarat că Ambasada Italiei din Rusia a fost informată în iunie în legătură cu acest caz, la fel şi reprezentanţele diplomatice ale Germaniei, Ungariei şi României.

(Sursa: libertatea.ro)

În data de 6 septembrie 2016, Departamentul de Stat al SUA a selectat un număr suplimentar de 7.700 de câştigători ai Loteriei Vizelor din întreaga lume, pentru anul 2017 (DV-2017). Dacă v-aţi înscris la Loteria Vizelor în octombrie 2015, vă rugăm să folosiţi numărul unic de confirmare pe singurul website oficial pe care puteţi verifica situaţia înscrierii dumneavoastră (Entrant Status Check), www.dvlottery.state.gov, pentru a vedea dacă vă număraţi printre câştigătorii selectaţi în această rundă suplimentară. Participanţii câştigători sunt încurajaţi să completeze de urgenţă formularul online DS-260 pentru a li se putea programa un interviu la Ambasadă înainte de ultima zi a programului, 30 septembrie 2017.

În cadrul programului Loteria Vizelor DV-2015, au fost selectaţi 1.068 de români câştigători. Până în prezent, la Loteria Vizelor DV-2016 au fost selectaţi 626 de români, iar Ambasada SUA este ocupată cu interviurile câştigătorilor şi cu emiterea vizelor de imigrare pentru cei selecţionaţi şi familiile lor, astfel încât aceştia să poată deveni rezidenţi permanenţi în Statele Unite. Pe 6 septembrie, Departamentul de Stat a trimis un mesaj unui număr total suplimentar de 7.700 de persoane selectate din întreaga lume, solicitându-le să verifice situaţia înscrierii lor la: www.dvlottery.state.gov.

Persoanele selecţionate în cadrul Loteriei Vizelor 2017, care se califică şi membrii familiilor lor trebuie să primească vize înainte sau în data de 30 septembrie. În plus, dacă toate cele 50.000 de vize de imigrare DV se vor emite înainte de această dată, programul se va încheia mai devreme. Participanţii „selectaţi” trebuie să acţioneze acum pentru că procesul de solicitare a vizei de imigrare poate fi unul de durată. Participanţii trebuie să păstreze în continuare numărul de confirmare până la sfârşitul procesului de solicitare a vizei. Veţi avea nevoie de numărul de confirmare pentru a avea acces la informaţii pe toată durata procesului de solicitare a vizei de imigrare prin Entrant Status Check.

Departamentul de Stat nu va solicita nici un fel de plată cu excepţia taxei de solicitare a vizei de imigrare, care se va plăti la interviu, DOAR la Ambasada sau Consulatul SUA. Orice entitate care solicită plata unei sume de bani prin Western Union sau online pentru participarea la Loteria Vizelor din partea Guvernului SUA este frauduloasă.

Doar website-urile cu domeniul „.gov” sunt website-uri oficiale ale Guvernului SUA. Multe alte website-uri (al căror nume se încheie cu „.com”, „.org” sau „.net”) oferă informaţii sau servicii de imigrare sau viză. Departamentul de Stat nu susţine, nu recomandă şi nu sponsorizează informaţiile sau materialele prezentate pe aceste website-uri. Fiţi prudenţi dacă vi se solicită informaţii personale prin e-mail. 

Pe data de 8 septembrie, creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului, cunoscută şi drept Sfânta Maria Mică. Sfânta Maria este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi, în acelaşi timp, cea mai mare sărbătoare a toamnei. În această zi, credincioşii merg la biserică, de dimineaţa, pentru a asculta slujba şi pentru a se închina la icoana Maicii Domnului.

Nașterea Maicii Domnului este sărbătorită pe 8 septembrie atât către biserica ortodoxă cât și de cea catolică.

Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

Deşi în Noul Testament nu este precizat acest eveniment, sărbătoarea este prezentată de alte surse, dintre care cea mai importantă este Protoevanghelia lui Iacov, carte apocrifă care a fost scrisă în jurul anului 145 și relatează originea și copilăria fecioarei Maria.

Fecioara Maria s-a născut într-o familie de creştini, Ioachim şi Ana. Părinţii ei, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un copil.

Tradiţia spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria.

Conform tradiţiilor, în ziua de Sfânta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pâine şi lumânări, pentru a fi sfinţite.

Potrivit statisticii, în ţara noastră, peste 1,8 milioane de femei poartă numele de Maria, Mărioara, Mariana şi în jur de 400.000 de bărbaţi se numesc Marian sau Marin.

Tradiţii şi obiceiuri de Naşterea Maicii Domnului

Pe 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.

În credinta populară, sărbatoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vara şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp începe să îşi intre în drepturi.

8 septembrie este ziua în care unele păsări precum rândunelele îşi pregătesc călatoria spre ţările calde, iar gâzele şi reptilele se retrag în pământ.

De asemenea, 8 septembrie este ziua în care plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Este ziua în care vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă, cum se întâmplă în fiecare toamnă.

Este ziua în care se da drumul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se jupoaie coajă ulmilor şi se da startul targuilor şi iarmaroacelor de toamna.

Această zi a Naşterii Maicii Domnului trebuie cinstită cu bucurie şi ţinută de toată lumea. Nu se cade să lucrezi sau să faci treburi gospodăreşti tocmai în această zi sfânta.

Mai există şi o altă superstiţie românească conform căreia cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile au şansă de a atrage asupra lor boli care îi pocesc. Se aprinde în schimb candelă în dreptul icoanei Maicii Domnului şi se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii.

Istoricul sărbătorii Naşterii Maicii Domnului

Credincioşii ortodocşi şi catolici prăznuiesc, duminică, Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, aşa cum este numită în popor, prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie.

Sfânta Scriptură nu relatează acest eveniment, dar scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creştină din secolul al II-lea.

Părinţii Fecioarei Maria sunt Ioachim şi Ana. Tatăl ei era din seminţia lui Iuda şi urmaş al regelui David, iar mama sa era fiica preotului Matthan şi descendentă din familia preoţească a lui Aaron. Astfel, avea să se împlinească proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă - împărătească şi preoţească.

Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana erau ironizaţi şi batjocoriţi de oameni, lipsa urmaşilor fiind considerată un blestem al lui Dumnezeu. Totuşi, ei nu s-au răzvrătit împotriva Domnului, nici nu au renunţat la viaţa lor virtuoasă, ci s-au rugat în continuare, nădăjduind în bunătatea Sa. Tradiţia spune că în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu le-a refuzat în public jertfa, numindu-i „blestemaţi".

Întristaţi, cei doi s-au îndreptat spre casa lor din Seforis şi au hotărât să se retragă fiecare în post şi rugăciune. Ioachim i-a spus soţiei sale, Ana: "Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiţi de Dumnezeu. Iată, eu mă duc în munte şi acolo voi posti şi mă voi ruga lui Dumnezeu, doar, doar se va milostivi şi ne va da şi nouă un copil". Iar Ana a început să se roage lui Dumnezeu, promiţându-I că de va naşte fiu sau fiică îi va închina Lui pruncul cu toată inima şi-l va da să slujească în biserica slavei Sale.

Îngerul Gavriil i s-a arătat fiecăruia spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi că va fi un "vas ales lui Dumnezeu" (Luca 1, 4-23).

Astfel, potrivit tradiţiei, când Maria a împlinit trei ani, sfinţii Ioachim şi Ana au adus-o la templu, unde avea să rămână până la vârsta de 14 sau 15 ani.

Naşterea Maicii Domnului este sărbătorită şi de copţii egipteni şi de iacobiţii sirieni, separaţi de Biserica Ortodoxă după Sinodul al patrulea ecumenic. Având în vedere că ei n-au împrumutat aproape nimic de la ortodocşi după despărţirea lor de Biserica Ecumenică, înseamnă că sărbătoarea era cunoscută şi înainte de această despărţire. Începutul ei trebuie pus deci între Sinodul III ecumenic (431) şi Sinodul IV ecumenic (451).

În Apus, sărbătoarea este adoptată în timpul papei Serghie I (687-701). Data de 8 septembrie, aleasă pentru prăznuire, reprezintă ziua sfinţirii unei biserici dedicate Fecioarei Maria, construită la Ierusalim de împărăteasa Eudoxia, la începutul secolului al V-lea.

Hotarul dintre vară şi toamnă

În calendarul popular, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. Bătrânii spun că în această zi, rândunelele pleacă spre ţările calde, insectele încep să se ascundă în pământ iar frigul îşi face simţită prezenţa. De aici şi proverbul: "O trecut Sântămaria, leapădă şi pălăria!". Este vremea în care au loc târguri şi iarmaroace.

Din această zi începe culesul viilor, al unor fructe şi plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă

Zi onomastică pentru 2,2 milioane de româniI

Dintre cei peste 2,2 milioane care au numele Maria sau derivate ale acestuia, 1.819.378 sunt femei şi 416.844 bărbaţi, a precizat MAI, într-un comunicat de presă.

Dintre femeile care îşi serbează onomastica, 1.398.464 se numesc Maria, 273.454 Mariana, 51.620 poartă numele Marinela şi alte 31.149 Mioara. De asemenea, 25.947 de femei au numele Marina, 25.447 se numesc Marilena, 10.834 Mărioara, 1.685 Măriuca şi 162 Măria.

De Sfânta Maria îşi serbează onomastica şi 310.751 de bărbaţi care poartă numele Marian, 102.620 care se numesc Marin şi 3.332 care au fost botezaţi Marinică.

(Sursa: realitatea.net)

Benzina, motorina, ţigările şi mezelurile de peste Prut îi atrag ca un magnet pe ieşeni. Preţurile sunt şi de 3-4 ori mai mici, iar calitatea este mai bună. Din această cauză, traficul din Sculeni şi Albiţa a crescut cu peste 50%.

La un an şi ceva de când Guvernul Republicii Moldova a modificat Hotărârea nr. 765 / 18 septembrie 2014, privitoare la „aprobarea listei documentelor de călătorie acceptate pentru traversarea de către străini a frontierei de stat a Republicii Moldova“, permiţând accesul doar cu cartea de identitate, numărul ieşenilor care merg să facă unele cumpărături în ţara vecină a crescut foarte mult.

Au luat vama cu asalt

Astfel, în perioada iunie-iulie 2016, în punctele de trecere a frontierei de la graniţa cu Republica Moldova au fost înregistrate aproximativ 1,6 milioane treceri de persoane, din care 780.000 pe sensul de ieşire din ţară şi 800.000 pe sensul de intrare. În aceeaşi perioadă a anului trecut, fuseseră raportate 1,3 milioane treceri persoane, constatându-se o creştere cu 23%. Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei au fost cele de la Albiţa (490.000) şi Sculeni (400.000).

În primele 25 de zile ale lunii august a acestui an, în vama Sculeni s-au înregistrat aproximativ 210.000 de treceri de persoane. Situaţia este similară şi în vama Albiţa, unde au fost înregistrate peste 265.000 de persoane, constatându-se o creştere cu 51% faţă de acelaşi interval din luna februarie a acestui an, în timp ce la Sculeni numărul este cu 57% mai mare faţă de anul trecut.

Cozile în vamă sunt din ce în ce mai mari şi de aceea trebuie să ştii ce perioade să eviţi. Mulţi dintre ieşenii care merg să pună benzină aleg noaptea, iar cei care merg pentru cumpărături se duc dimineaţa, undeva în jurul orelor 6.00-7.00.

Vânzări mai mari cu 25-30%

Directorul ziarului Expres din Ungheni, Lucia Bacalu, consideră că afluxul de români în Republica Moldova a dus la o creştere semnificativă a vânzărilor, dar şi a preţurilor, fapt care nu le convine localnicilor. „De un an, de când se trece doar cu buletinul, foarte mulţi români vin şi îşi fac cumpărăturile la noi. Din discuţiile purtate cu oamenii de afaceri, vânzările au crescut cu 25-30%. Cererea mare din partea românilor a dus, însă, şi la o creştere a preţurilor, fapt ce-i nemulţumeşte pe moldoveni. Un salariu mediu la noi este de 4.000 de lei moldoveneşti, aproximativ 200 de euro. E un venit destul de mic, ce nu-ţi permite să-ţi iei anumite produse. Numărul mare de români care îşi fac piaţa la Ungheni face ca la orele 10.00-11.00 să nu mai găseşti carne şi produse din carne în piaţa mare“, susţine Bacalu.

 Hala de carne din Ungheni, unul dintre punctele preferate de ieşeni

Bemol a dat lovitura

Produsul cel mai căutat de ieşeni în Republica Moldova este combustibilul, fie el benzină sau motorină. Acest fapt nu i-a lăsat indiferenţi pe oamenii de afaceri autohtoni, care au simţit că pot creşte financiar datorită românilor. Astfel, cei de la firma Bemol au deschis de câteva luni o benzinărie la câteva sute de metri de vamă şi afacerea merge foarte bine. „Vin din ce în ce mai mulţi români. La noi e mai ieftin şi atunci le convine. Noi mai avem şi nişte carduri de fidelitate, care fac preţul şi mai mic. De aproape un an, vânzările cred că aproape s-au dublat. Sunt zile când nu reuşim să facem faţă solicitărilor“, spune o angajată a benzinăriei.

Petrom vine tare din urmă

Cei care aleg să meargă la cumpărături în Ungheni aleg să pună benzină, de obicei, de la Petrom. Preţul este mai mic, iar clienţii spun că şi calitatea e mai bună, mai ales că au de ales dintre mai multe tipuri de carburanţi. „Am mai mare încredere în Petrom şi pun de la ei. Preţurile sunt mai mici decât la Bemol, plus că de aici pot să pun şi benzină de 99. Am prieteni care zic că motorina extra de la Petrom e mai bună şi decât cea din vest“, spune Iulian Graur, un ieşean care preferă să alimenteze de la acest furnizor.

La două plinuri, câştigi încă unul

În cazul combustibilului, calculul este foarte simplu, un ieşean putând câştiga banii de un plin de benzină la două făcute. Preţul litrului de benzină în ţara vecină este de 15,65-15,94 lei moldoveneşti, adică aproximativ 3,4 lei. În condiţiile în care, la noi, preţul benzinei este de 4,8-5 lei, la un plin câştigi aproximativ 70-72 de lei.

La motorină, preţul este şi mai mic. Astfel, motorina standard e 13,45-13,79 lei moldoveneşti, adică aproximativ 2,7-2,9 lei. În condiţiile în care, la noi, preţul motorinei este aproape acelaşi cu al benzinei, la un plin poţi câştiga aproape 100 de lei.

Citește și Povestea Turturicăi, șefa hoților din Iași: jumătate de viață a stat la pușcărie

Şi mai bune, şi mai ieftine

Mulţi dintre cei care merg la cumpărături şi sunt fumători nu ratează ocazia de a-şi lua şi ţigări, preţul acestora fiind şi de cinci ori mai mic decât la noi. Spre exemplu, un pachet de Winston, care în România costă 14 lei, ajunge la moldoveni la doar 3,8 lei.

Produsele din carne sunt la mare căutare în Republica Moldova, mezelurile, muşchiul sau pastrama, fileul de somon afumat sau parizerul fiind mult mai bune decât în România şi mult mai ieftine, în unele cazuri preţurile fiind şi cu 5-6 lei mai mici pe kilogram. „Vin mulţi români la noi să cumpere, mai ales în week-end. Ei ne spun că aleg să vină până în Ungheni deoarece produsele noastre sunt naturale, iar cele de la ei din ţară conţin E-uri şi sunt şi mai scumpe. De anul trecut, de când s-a dat liber la trecut cu buletinul, se simte o creştere a vânzărilor. Noi suntem mulţumiţi că dăm mai mult, iar ei că îşi iau produse mai bune şi mai ieftine“, afirmă Tatiana Rotaru, angajată la firma ce comercializează produse Salamer.

 Aici va fi supermarketul care îşi propune să vină mai aproape de dorinţele românilor

Supermarket lângă vamă

La câteva sute de metri de vama Sculeni, în partea moldovenească, un om de afaceri local va inaugura în scurt timp un supermarket, care, cu siguranţă, va succes în rândul ieşenilor ce nu vor mai dori să meargă până la Ungheni. „Am înţeles că un om de afaceri din Ungheni vrea să-şi facă acolo magazin. Vă daţi seama că nu va duce lipsă de clienţi. Cei care vin şi pun de la noi combustibil, cu siguranţă vor merge şi la el să-şi facă unele cumpărături. Chiar dacă preţul va fi un pic mai mare decât în Ungheni, cei care vor să câştige timp vor lua de la el“, a mai spus angajata de la benzinăria Bemol.