Sambata, 23 06 2018
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi sărbătorite de creştini ortodoxi duminică şi luni, pe 27 şi 28 mai. Sărbătoarea de Rusalii este cunoscută şi sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh şi reprezintă o sărbătoare extrem de importantă pentru toţi creştinii.

 

Duminica Rusaliilor, când este prăznuită Pogorârea Duhului Sfânt, se face prilej pentru aducerea aminte de „limbile ca de foc" care s-au pogorât peste Apostoli. Aceste "limbi" sunt închipuite astăzi de frunzele de nuc sau de tei, care sunt aduse de credincioşi la biserică, spre a fi sfinţite. După slujbă, frunzele se iau acasă şi se aşează la icoane şi la uşi.

Cunoscută popular și ca Sfânta Paraschiva, Cuvioasa Parascheva s-a născut în apropiere de Constantinopol, din părinți bogați și credincioși. La vârsta de zece ani, a auzit în biserică vorbele „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34) şi se decide să urmeze calea celor sfinte.

 

Creştinii ortodocşi cinstesc în fiecare an, pe 29 august, Tăierea Capului Sfântului Ioan Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, sărbătoarea fiind considerată zi de post. Conform credinţelor populare, în această zi nu se bea vin roşu şi nu se mănâncă varză.

 

În memoria sângelui vărsat de către Sântion sau Sântion de toamnă (cum mai e numit, în popor, Sfântul Ioan Botezătorul), tradiţia cere să nu se consume vin roşu, nici alimente şi mâncăruri gătite, care au aceeaşi culoare: pepene roşu, ardei roşii, sos de tomate, carne roşie - nici atât, pentru că e zi de post.

 

Schimbarea la Faţă a Domnului datează de la începutul sec. al IV-lea, când Sfânta Împărateasă Elena zideşte o biserică pe Muntele Tabor. Această sărbătoare începe să fie menţionată în documente din prima jumătate a secolului al V lea. În Apus, sărbătoarea Schimbării la Față s-a generalizat mai târziu, prin hotărârea luată de papa Calist III ca mulţumire pentru biruinţa creştinilor asupra turcilor la Belgrad, în anul 1456.

 

Există obiceiul ca în această zi să se facă pomenire generală a celor trecuţi la cele veşnice (Biserica Rusă). În unele zone, de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului se aduc la biserică struguri, care se împart credincioşilor.

În fiecare an, pe 20 iulie, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul, făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă.

 

De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu muncesc nici pe câmp, nici în gospodării, de teamă să nu cadă grindina, nu mâncau mere, ca să nu aibă grindina boabele cât merele. Tot în această zi, se mai păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor".

 

Solstițiul de vară 2017 marchează începutul verii astronomice și este momentul în care ziua este cea mai lungă, iar noaptea cea mai scurtă. Anul acesta, solstiţiul de vară are loc pe 21 iunie, la ora 07:24 (ora României), iar momentul este marcat în cultura română de o sumedenie de tradiții și superstiții.

 

Creştinii sărbătoresc Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt, una dintre cele mai vechi sărbători. Casele sunt împodobite cu frunze sfinţite de tei sau nuc pentru ca oamenii să fie feriţi de rele.

 

Creştinii sărbătoresc duminică şi luni Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli, cunoscută în popor drept Duminica Mare sau Rusaliile, ocazie cu care se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt. Suprapunerea Pogorârii Sfântului Duh peste sărbătoarea populară a Rusaliilor îngreunează disocierea obiceiurilor şi practicilor creştine de cele precreştine. În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile.

 

Duminică, 9 aprilie, ortodocşii prăznuiesc Floriile sau Duminica Floriilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele şi care este dedicată Intrării Mântuitorului Iisus în Ierusalim. Totodată, toţi cei care la botez au primit nume de flori îşi sărbătoresc onomastica. Oamenii merg la biserică, au dezlegare la peşte şi nu-şi uită tradiţiile şi obiceiurile locului.

 

De FLORII se obişnuieşte să se facă „de ursită", astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de FLORII, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire.

 

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Buna Vestire pe 25 martie a fiecărui an. Semnificaţia acestei sărbători este reprezentată de momentul în care Arhanghelul Gavriil a anunţat-o pe Fecioara Maria că va da naştere Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Creştinii ţin cu sfinţenie această sărbătoare având în vedere faptul că la nouă luni distanţă, Iisus Hristos se naşte. 

 

Nu doar biserica ortodoxă, ci şi cea catolică susţine faptul că Buna Vestire a avut loc la Nazaret. Singurul aspect care diferă este locaţia exactă în care această minune s-a întâmplat.

 

Este normal ca într-o sărbătoare care este asociată iubirii, cele mai multe superstiţii să fie legate de acest sentiment, de găsirea sufletului pereche sau a persoanei care îţi este hărăzită, de încercarea de a desluşi tainele cele mai râvnite ale viitorului, cele interzise. Realitatea.net vă prezintă câteva dintre cele mai cunoscute superstiţii şi obiceiuri ale altor meleaguri din ziua Sfântului Valentin.

 

14 februarie era ziua în care se ţinea sărbătoarea română cunoscută sub numele de Lupercalia în timpul căreia bărbaţii tineri trăgeau la sorţi pentru a decide cu care fată vor rămâne.

 

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iunie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30  

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top