fbpx
 
Papa Francisc a vorbit pentru prima oară despre sex, pornografie, LGBT, identitatea de gen, într-un dialog cu 10 tineri aleși din întreaga lume. „Sexul este un lucru frumos”, a spus Suveranul Pontif, printre altele.

Masturbarea a fost și este considerată, încă, un subiect tabu și etichetată drept rușinoasă. Masturbarea nu doar că nu afectează sănatatea, dar are efecte benefice dovedite asupra psihicului.

Conflictul este parte naturală a relațiilor umane. Uneori, relațiile dintre oameni sunt calme, predictibile, alteori circumstanțele pot genera tensiuni, încordare, presiuni, instabilitate. Într-o situație de dezacord este recomandat să probăm o metodă de soluționare amiabilă. Raționamentul acestei alegeri este că doar astfel putem obține rezultate sigure și pozitive pe termen îndelungat. Una dintre metodele de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor este medierea. Medierea privește transformativ conflictul, conflictul reprezentând motorul de schimbare al relațiilor interumane și al structurilor sociale.

 

De cele mai multe ori, când o persoană intră în biroul meu de mediator am, în interlocutorul cu care discut, reprezentarea unui aisberg.  De curând, dna. Ionescu, de cetățenie română, apelează la un specialist pentru a încerca soluționarea problemei sale pe calea medierii. Situația dificilă în care se află dna. Ionescu, și pentru rezolvarea căreia apelează la mediator, este de natură familială.  În fapt, relațiile dintre ea și partenerul său de viață, de cetățenie egipteană se deterioraseră de câțiva ani iar cei 16 ani de concubinaj nu îi mai garantează siguranța în cuplu și în familie, cei doi având împreună cinci copii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani.

 

 

Dar imediat ce dna. Ionescu începe să îmi prezinte motivele, învinuirile, pretențiile sale față de dl. Asab, concubinul acesteia, am în față reprezentarea unui aisberg: vârful aisbergului (adică ceea ce este vizibil, la suprafață) reprezintă comportamentul sesizabil, faptele, pretențiile emise de ea. Partea nevăzută a aisbergului reprezintă temerile, nesiguranța, dorințele, sentimentele, tabuurile, nevoile persoanei în cauză. Aceste caracteristici nu sunt observate în mod direct, dar sunt prezente în mod masiv, fapt care deteriorează legătura de relație a celor doi în fiecare moment.

 

Tocmai pentru acest motiv consider eu că medierea este un instrument eficient în soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor. Medierea folosește tehnica transformării conflictelor, lucrează pe dialogul constructiv, intră în substratul real al conflictului, ajută părțile din procesul de mediere să cerceteze și să descopere adevărata sursă a dezacordurilor dintre ele și le împiedică să ia decizii eronate, bazate doar pe ceea ce se vede la suprafață (vârful aisbergului). Pentru că aceste decizii sunt false, nu corespund adevăratelor nevoi ale părților și nu produc rezultate favorabile părților, dimpotrivă.

 

În cazul nostru, am descoperit că sursa de conflict o reprezintă diferențele de cultură, diferențele de religie. La începutul relației lor, părțile și-au garantat una alteia că nu vor lăsa aceste nepotriviri ”neînsemnate”, cum le numesc ele, să le afecteze relația. Însă, neintenționat, tocmai aceste ”neînsemnate” deosebiri au condus la erodarea relațiilor de familie și la retragerea fiecărei părți într-o zonă individualistă, acestea ajungând să ”trăiască ca doi străini”, după cum ambii  menționează.

 

Întotdeauna am susținut că un conflict intercultural este categoric mai dificil de gestionat. Într-un conflict de acest gen, părțile aduc la masa tratativelor nu doar bagajul lor emoțional, financiar, etc. Părțile vin la pachet cu un bagaj social de dimensiuni istorice, bagaj etnic, religios, credințe care le pot schimba viața și implicit soluția în cazul lor, dacă această situație de dezacord nu este gestionată corect de către un specialist.

 

Din experiența biroului meu de mediator, toate conflictele interculturale au avut ca sursă de conflict normele și valorile diferite, etnocentrismul, prejudecăți și stereotipuri, educația, religia, discriminarea și șocul cultural.

 

În dosarul de mediere, cea mai mare sursă de conflict o prezintă chiar șocul cultural. Invitat la mediere, concubinul dnei. Ionescu, răspunde afirmativ. Motivul pentru care  răspunde afirmativ este că medierea garantează confidențialitatea tuturor datelor și a informațiilor transmise pe durata desfășurării procesului de mediere. Dl. Asab a muncit ani de zile, a făcut compromisuri pentru a se integra în societatea noastră și pentru a-și câștiga un statut respectat în comunitate. Acest principiu al confidențialității în procesul de mediere îi garantează siguranță și intimitate.

 

Intrând împreună cu părțile în natura conflictului, după cum aminteam, am descoperit că una dintre cele mai mari cauze ale problemelor dintre părți este șocul cultural. În această situație, dl. Asab simțea în ultimii ani o stare de anxietate pentru că și-a pierdut sistemul cultural familiar. Ca urmare a acestei stări, dl. Asab a parcurs o incapacitate temporară de comunicare, a trecut prin emoții negative precum confuzie, neînțelegere, jenă, furie, rușine, și mai ales frustrare. De cealaltă parte, dna. Ionescu se simțea nedreptățită, abuzată și într-o continuă nesiguranță. Aceste considerente au forțat escaladarea conflictului către  agresiuni verbale și chiar violențe fizice.

 

În cazul nostru, medierea a organizat și gestionat un mediu favorabil reparației. Odată descoperite sursele conflictului, împreună, părțile au hotărât să contribuie la repararea relației lor, să își respecte dreptul la religie proprie, dreptul la tabieturi, obiceiuri și credințe personale (atât cât le permite societatea în care trăiesc) și să facă eforturi nemascate de a controla direcția relației.

 

Medierea a funcționat și de această dată pe principiul win-win. Ambele părți au avut numai de câștigat: salvarea relației, descoperirea limbajului comun de comunicare, puterea de înțelegere a celuilalt, respect pentru credințele celuilalt, libertate de exprimare, dreptul ca fiecare parte să își păstreze propriile valori, integrare în societate, integrare în mediul familial.

 

Medierea a folosit dialogul inter-religios, dialogul inter-social și cel intercultural care s-au referit la interacțiunea constructivă dintre părți sau chiar dintre comunitățile de etnie diferită. Medierea a promovat punctele de convergență dintre părți și a amplificat nivelul de acceptare al celuilalt, precum și obținerea unei înțelegeri durabile.

 

Maria PĂDURARU

Vicepreședinte Corpul Profesional al Mediatorilor din Județul Iași

0754.700.066


Arhiva ReporterIS

« Mai 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31