Miercuri, 18 07 2018
Neîncrederea în Justiţie porneşte de cele mai multe ori de la cazurile mici, tratate cu dispreţ. Mihai Stelian a intrat într-o încurcătură imobiliară ce l-a lăsat fără o parte din banii munciţi peste hotare. A vrut să cumpere un teren, dar statutul neclar al proprietăţii l-a făcut să dea înapoi. Vânzătorul i-a luat însă nişte bani, nu mai vrea să-i returneze, iar poliţiştii îşi bat joc de plângerea păgubitului.

 

Un ieşean din comuna Movileni se chinuie de mai bine de un an să primească înapoi banii pe care i-a dat avans pentru achiziţionarea unui teren pe care intenţiona să-şi construiască o casă. În momentul în care a constatat că acel teren nu-i aparţine doar celui cu care negociase, Mihai Stelian şi-a cerut banii înapoi, însă nu i-a mai primit nici până în ziua de astăzi. În aceste condiţii, bărbatul a făcut o plângere la postul de poliţie din comună, dar dosarul nu a ajuns încă în instanţă.

Neîncrederea în Justiţie porneşte de cele mai multe ori de la cazurile mici, tratate cu dispreţ. Mihai Stelian a intrat într-o încurcătură imobiliară ce l-a lăsat fără o parte din banii munciţi peste hotare. A vrut să cumpere un teren, dar statutul neclar al proprietăţii l-a făcut să dea înapoi. Vânzătorul i-a luat însă nişte bani, nu mai vrea să-i returneze, iar poliţiştii îşi bat joc de plângerea păgubitului.

 

Un ieşean din comuna Movileni se chinuie de mai bine de un an să primească înapoi banii pe care i-a dat avans pentru achiziţionarea unui teren pe care intenţiona să-şi construiască o casă. În momentul în care a constatat că acel teren nu-i aparţine doar celui cu care negociase, Mihai Stelian şi-a cerut banii înapoi, însă nu i-a mai primit nici până în ziua de astăzi. În aceste condiţii, bărbatul a făcut o plângere la postul de poliţie din comună, dar dosarul nu a ajuns încă în instanţă.

Instituțiile statului s-au pus pe capul unui simplu ieșean care se opune blocului din Maiorescu. Familia Mustață, care își renovează casa, s-a trezit cu Poliția și ITM în curte, fiind acuzat că are muncitori „la negru”. Dar zidarii nici nu-l cunoșteau pe proprietar și nu se știe cum au ajuns în curtea omului. Au urmat alte controale de la Poliția Locală și Poliția Județeană. Ce vrea Asimionesei e imposibil: bloc cu 5 nivele pe un teren de 470 mp, înconjurat de case, fără nicio cale de acces. Legalitatea avizului din Comisia de Urbanism este contestată.

 

Familia Asimionesei are un teren pe Titu Maiorescu şi este dispusă să-şi „dinamiteze” vecinii pentru că nu are drum de acces care să-i permită să ridice acolo un bloc. Proiectul a trecut deja de Comisia de Urbanism, deşi pe schiţa pe care a ataşat-o Claudiu Asimionesei la documentaţie drumul de acces de 7 metri este, de fapt, pe proprietatea altcuiva. La instanţe, Asimionesei a pierdut deja definitiv două procese, având pe rol un ultim dosar.

Instituțiile statului s-au pus pe capul unui simplu ieșean care se opune blocului din Maiorescu. Familia Mustață, care își renovează casa, s-a trezit cu Poliția și ITM în curte, fiind acuzat că are muncitori „la negru”. Dar zidarii nici nu-l cunoșteau pe proprietar și nu se știe cum au ajuns în curtea omului. Au urmat alte controale de la Poliția Locală și Poliția Județeană. Ce vrea Asimionesei e imposibil: bloc cu 5 nivele pe un teren de 470 mp, înconjurat de case, fără nicio cale de acces. Legalitatea avizului din Comisia de Urbanism este contestată.

 

Familia Asimionesei are un teren pe Titu Maiorescu şi este dispusă să-şi „dinamiteze” vecinii pentru că nu are drum de acces care să-i permită să ridice acolo un bloc. Proiectul a trecut deja de Comisia de Urbanism, deşi pe schiţa pe care a ataşat-o Claudiu Asimionesei la documentaţie drumul de acces de 7 metri este, de fapt, pe proprietatea altcuiva. La instanţe, Asimionesei a pierdut deja definitiv două procese, având pe rol un ultim dosar.

„În primul rând, Iașul este deficitar la spații verzi. Iașul are, în varianta optimistă, 10 mp de spațiu verde pentru fiecare ieșean în zonele cu densitate mare a populație. Este o situație alarmantă, în condițiile în condițiile în care legea naţională prevede minimum 20 mp/locuitor, directivele europene 26 mp/locuitor, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii 50 mp/locuitor”, arată deputatul liberal Marius Bodea într-un comunicat de presă.
Jaf la drumul mare: să dai 2.500 de euro pe o vilă din patrimoniul orașului și să te judeci apoi cu partenerul tău politic, primarul Chirica. Acesta e orașul lui Asimionesei. Lichidatorul Compiața era omul de casă al patronului BZI, fostul său contabil. Licitațiile din mai și septembrie 2012, trase la indigo, sunt ilegale, neavând un raport de evaluare aprobat de judecătorul sindic, iar anunțurile n-au fost publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvență. Asimionesei a plătit pe o vilă din centrul Iașului doar 2.500 de euro. Apoi, la noua licitație, ar mai fi plătit un avans tot de 2.500 de euro. Primăria a pierdut primul proces cu Asimionesei, în toamna trecută, din motive procedurale. Dacă mai pierde Chirica o dată procesul fără să se apere?

 

De șase ani încearcă Ghiocel Asimionesei să pună mâna pe o clădire de 170 mp și un teren de 560 mp pe strada Zmeu nr. 2. Situat peste drum de turnul „Petre Andrei”, imobilul are acum o valoare de piață de aproximativ 300.000 de euro, dar Asimionesei vrea s-o ia în virtutea faptului că a plătit vreo 5.000 de euro în 2012.

Jaf la drumul mare: să dai 2.500 de euro pe o vilă din patrimoniul orașului și să te judeci apoi cu partenerul tău politic, primarul Chirica. Acesta e orașul lui Asimionesei. Lichidatorul Compiața era omul de casă al patronului BZI, fostul său contabil. Licitațiile din mai și septembrie 2012, trase la indigo, sunt ilegale, neavând un raport de evaluare aprobat de judecătorul sindic, iar anunțurile n-au fost publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvență. Asimionesei a plătit pe o vilă din centrul Iașului doar 2.500 de euro. Apoi, la noua licitație, ar mai fi plătit un avans tot de 2.500 de euro. Primăria a pierdut primul proces cu Asimionesei, în toamna trecută, din motive procedurale. Dacă mai pierde Chirica o dată procesul fără să se apere?

 

De șase ani încearcă Ghiocel Asimionesei să pună mâna pe o clădire de 170 mp și un teren de 560 mp pe strada Zmeu nr. 2. Situat peste drum de turnul „Petre Andrei”, imobilul are acum o valoare de piață de aproximativ 300.000 de euro, dar Asimionesei vrea s-o ia în virtutea faptului că a plătit vreo 5.000 de euro în 2012.

Faţă de alte situaţii în care a pierdut extrem de uşor, Primăria ţine cu dinţii de terenul comunității evreiești. Comunitatea Evreilor cere în instanţă dreptul de proprietate prin uzucapiune în cazul terenului pe care este amplasată Sinagoga Mare din Târgu Cucu. Judecătorii au stabilit că evreii deţin suprafaţa de aproape 80 de ani, mult peste limita minimă de 30 de ani, cum cere legea. Cu toate acestea, deşi Comunitatea a câştigat procesul la primele două instanţe, Primăria a depus apel la a treia. Într-o caz asemănător, unde miza era un teren vânat de un dezvoltator imobiliar controversat, Primăria nici nu a depus întâmpinare la proces.

 

Primăria Iaşi ţine cu dinţii de un teren de 1.518 metri pătraţi: este chiar terenul de sub Sinagoga Mare din Târgu Cucu, pentru care Comunitatea Evreilor din Iaşi a dat în judecată Primăria, cerând judecătorilor să ateste dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani.

Faţă de alte situaţii în care a pierdut extrem de uşor, Primăria ţine cu dinţii de terenul comunității evreiești. Comunitatea Evreilor cere în instanţă dreptul de proprietate prin uzucapiune în cazul terenului pe care este amplasată Sinagoga Mare din Târgu Cucu. Judecătorii au stabilit că evreii deţin suprafaţa de aproape 80 de ani, mult peste limita minimă de 30 de ani, cum cere legea. Cu toate acestea, deşi Comunitatea a câştigat procesul la primele două instanţe, Primăria a depus apel la a treia. Într-o caz asemănător, unde miza era un teren vânat de un dezvoltator imobiliar controversat, Primăria nici nu a depus întâmpinare la proces.

 

Primăria Iaşi ţine cu dinţii de un teren de 1.518 metri pătraţi: este chiar terenul de sub Sinagoga Mare din Târgu Cucu, pentru care Comunitatea Evreilor din Iaşi a dat în judecată Primăria, cerând judecătorilor să ateste dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani.

Uzucapiunea, tehnica îndelung exersată de familia Cazacu. Alt teren câștigat în instanță fără acte succesorale, ci doar prin metoda „posesiei neîntrerupte”. Cu o mână a dat, cu alta a luat, procedeul fiind uzucapiunea. Judecătoarea Cerasela Cazacu, cea care i-a atribuit un teren de 4.000 de metri pătraţi, în Copou, lui Vasile Filip, un viitor partener de afaceri, a ajuns şi ea în posesia unei suprafeţe valoroase, prin aceeaşi metodă. Este vorba de 318 metri pătraţi la câţiva paşi de Târgu Cucu. La fel ca Filip, Cazacu a cumpărat drepturile litigioase asupra terenului în timpul procesului, lucru care pentru magistraţi ar fi ilegal. Ce fericire: judecătoarea a cerut 283 mp şi a primit prin sentinţă 318 mp.

O nouă uluitoare coincidenţă. Fix în acelaşi an, 2009, când Vasile Filip, actual dezvoltator imobiliar, încerca să intre în posesia unui teren de aproape 4.000 mp, în Copou, invocând uzucapiunea, judecătoarea Cerasela Cazacu, la care era dosarul, avea un caz similar în familie. Socrii săi voiau să obţină câteva sute de metri pătraţi de teren pe strada Roşcani, în apropiere de Podu de Fier, tot prin uzucapiune. Parcelă care, până la urmă, a ajuns în proprietatea familiei judecătoarei. Povestea, extrem de încălcită, ridică mai multe semne de întrebare. Şi are şi două victime colaterale, octogenarii Maria şi Costachi Brătuleanu.

Pagina 1 din 10

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top