Miercuri, 20 03 2019
Credincioșii îl sărbătoresc marți, pe 1 ianuarie, pe Sfântul Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii Ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini. El este considerat „păzitor de duhuri rele”.

În ziua de Sfântul Vasile cel Mare, tradiţia spune este bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Tradiţia populară mai spune că ai noroc dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat.


În a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, românii îi serbează pe toţi cei care poartă numele de Ştefan. Sfântul, al cărui nume, în limba greacă, înseamnă "cunună", a fost condamnat la moarte în anul 33, pentru că propovăduia credinţa în rândul oamenilor.

Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi sărbătorite de creştini ortodoxi duminică şi luni, pe 27 şi 28 mai. Sărbătoarea de Rusalii este cunoscută şi sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh şi reprezintă o sărbătoare extrem de importantă pentru toţi creştinii.

 

Duminica Rusaliilor, când este prăznuită Pogorârea Duhului Sfânt, se face prilej pentru aducerea aminte de „limbile ca de foc" care s-au pogorât peste Apostoli. Aceste "limbi" sunt închipuite astăzi de frunzele de nuc sau de tei, care sunt aduse de credincioşi la biserică, spre a fi sfinţite. După slujbă, frunzele se iau acasă şi se aşează la icoane şi la uşi.


Cunoscută popular și ca Sfânta Paraschiva, Cuvioasa Parascheva s-a născut în apropiere de Constantinopol, din părinți bogați și credincioși. La vârsta de zece ani, a auzit în biserică vorbele „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34) şi se decide să urmeze calea celor sfinte.

 


Credincioşii o sărbătoresc pe 14 octombrie pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată ocrotitoarea Iaşului şi a Moldovei. Tradiţiile şi obiceiurile pentru această zi s-au păstrat de-a lungul timpului.

 


Tendința e clară în ultimii ani: nu mai poartă fuste înflorate, merg la mall și stau pe internet. Stilul tradiţionalist de viaţă al rromilor nu a scăpat de tentaţia Internetului sa de facilităţile de trai din epoca modernă. Smarthpone, cont de Facebook, haine la modă în comunitatea majoritară – toate sunt o atracţie pentru rromi.

 

Au legat viața tradiţională de porţile palatelor cu turnuleţe din Grajduri, Ciurea sau Zanea şi au ieşit în lume. Şi-au stilizat rochiile înflorate cu unele de firme, salbele cu cocoşei le-au închis în seifuri şi şi-au atârnat la gât coliere discrete, iar la certurile din şatră au renunţat pentru un cont de Facebook. Şi totul nu e deloc o răzvrătire a rromilor tineri împotriva conservatorismului impus de cei bătrâni, căci acum până şi bulibaşii din cele trei comunităţi se exprimă pe Facebook, fac live-uri şi-şi etalează online de la haine, palate, mese îmbelşugate până la şiragurile de dinţi din aur. Un boom al emancipării ultimilor rromi „tradiţionali”.

 


Tendința e clară în ultimii ani: nu mai poartă fuste înflorate, merg la mall și stau pe internet. Stilul tradiţionalist de viaţă al rromilor nu a scăpat de tentaţia Internetului sa de facilităţile de trai din epoca modernă. Smarthpone, cont de Facebook, haine la modă în comunitatea majoritară – toate sunt o atracţie pentru rromi.

 

Au legat viața tradiţională de porţile palatelor cu turnuleţe din Grajduri, Ciurea sau Zanea şi au ieşit în lume. Şi-au stilizat rochiile înflorate cu unele de firme, salbele cu cocoşei le-au închis în seifuri şi şi-au atârnat la gât coliere discrete, iar la certurile din şatră au renunţat pentru un cont de Facebook. Şi totul nu e deloc o răzvrătire a rromilor tineri împotriva conservatorismului impus de cei bătrâni, căci acum până şi bulibaşii din cele trei comunităţi se exprimă pe Facebook, fac live-uri şi-şi etalează online de la haine, palate, mese îmbelşugate până la şiragurile de dinţi din aur. Un boom al emancipării ultimilor rromi „tradiţionali”.

 


Mii de creștini din lumea întreagă sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii. Aceasta este singura sărbătoare cu post aspru şi rugăciune care are loc în fiecare an este pe data de 14 septembrie.

 

Spre deosebire de alte sărbători creștine, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

 


Creştinii sărbătoresc vineri, Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mică, acesta fiind primul mare praznic din anul nou bisericesc, care a început la 1 septembrie. Peste 2 milioane de români poartă numele de Maria şi Marian ori derivate ale acestora, scrie News.ro.

 

Naşterea Maicii Domnului, cunoscută ca "Sfânta Maria Mică", marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. De asemenea, sărbătoarea anunţă începutul unor activităţi specifice, precum culegerea unor plante şi fructe tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grâului, orzului şi secarei de toamnă.

 


Creştinii ortodocşi cinstesc în fiecare an, pe 29 august, Tăierea Capului Sfântului Ioan Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, sărbătoarea fiind considerată zi de post. Conform credinţelor populare, în această zi nu se bea vin roşu şi nu se mănâncă varză.

 

În memoria sângelui vărsat de către Sântion sau Sântion de toamnă (cum mai e numit, în popor, Sfântul Ioan Botezătorul), tradiţia cere să nu se consume vin roşu, nici alimente şi mâncăruri gătite, care au aceeaşi culoare: pepene roşu, ardei roşii, sos de tomate, carne roşie - nici atât, pentru că e zi de post.

 


Pagina 1 din 6

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Martie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top