Luni, 22 01 2018

Reporter Online

Una dintre cele mai iubite sortimente de mâncare de către români, brânza telemea, riscă să se transforme într-un pericol pentru sănătatea noastră. Un studiu realizat de Asociaţia Pro Consumatori a scos la iveală faptul că o treime din sortimentele de telemea de pe piaţa românescă conţine clorură de calciu, o substanţă folosită iarna pe şosele pentru prevenirea formării gheţii. Consumul acestei soluţii determină, pe termen lung, o serie de reacţii periculoase pentru organism: dureri de stomac, dureri de oase, aritmie cardiacă sau pietre la rinichi. Tot APC a descoperit că pe piaţa românescă se vinde o specialitate de brânză bulgărească care nu conţine nicio urmă de lapte. Probabil tocmai de aceea are un preț imbatabil: 8,5 lei kilogramul.

 

Asociaţia Pro Consumatori (APC) a realizat un studiu pe brânzeturile care se vând în România, analizând 32 de sortimente de telemea care se vând în magazine. Cea mai interesantă descoperire a specialiştilor APC este aceea că la o treime din sortimentele analizate cheagul a fost înlocuit cu clorura de calciu, o substanţă folosită pe timpul iernii pentru a preveni formarea gheţii pe şosele. De ce? „Din motive economice. Produsul se vinde la preţuri mai mici decât cheagurile naturale. Un litru de clorură de calciu costă 50 de lei, pe când aceeaşi cantitate de cheag costă de 2-3 ori mai mult. Jumătate din cantitatea produsă la nivel mondial se foloseşte în anotimul rece pentru prevenirea formării gheţii pe şosele. Clorura de calciu se mai foloseşte la dedurizarea apei din bazinele de înot, în construcţi, în industria de foraj şi metalurgie”, ne-a explicat Costel Stanciu, preşedintele APC. Pe etichete o întâlnim cu codul E509 şi este folosită în alimentaţie ca aditiv întărire, de sporire a fermităţii ţesuturilor fructelor din conserve. O utilizare specială vizează sterilizarea masculilor de la speciile de animale, prin injectarea unei soluţii pe bază de clolură de calciu.

Substanţa provoacă pietre la rinichi

Ca să înţelegem cât de periculoasă este această substanţă pentru sănătate, preşedintele APC dă exemplu legislaţiei americane, care nu permite folosirea clorurii de calciu în produsele ecologice. „Această soluţie provoacă alergii, este bănuită de favorizarea cancerului mamar şi este considerată un factor de scădere a fertilităţii masculine. Acumularea clorurii de calciu în organism determină o serie de reacţii, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, greaţă şi vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie sau pietre la rinichi”, spune Costel Stanciu.

Sarea, folosită în exces

O altă problemă descoperită de specialiştii APC în sortimentele de brânzeturi analizate este aceea a folosirii în exces a sării. „Unele sortimente comercializate conţin chiar şi 6 grame de sare la 100 de grame de brânză telemea. Consumul excesiv de sare poate mări cantitatea de calciu eliminată prin urină, crescând astfel riscul de a suferi de osteoporoză. Excesul consumului de sare este asociat şi cu alte afecţiuni: atacul vascular celebral, cancerul de stomac, afecţiuni renale, apariţia pietrelor la rinichi şi a hipertensiunii arteriale”, spun cei de la APC în studiu. Un om are nevoie de 6 grame de sare zilnic, cantitate pe care şi-o poate lua din doar 100 de grame de brânză sărată, orice doză peste această cantitate reprezentând un exces periculos pentru sănătate. În cazul copiilor, Ordinul 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii limitează consumul de sare la 1,5 grame la 100 de grame de produs.

 

http://www.apc-romania.ro/vault/upload/galleries/PozaCostel_Stanciu_2.jpg

FOTO Costel Stanciu, preşedinte APC

 „Avem de-a face cu un vid legislativ”

„În ultimii ani asistăm la un proces de «denaturare legală» a brânzeturilor din cauza vidului legislativ din acest domeniu, fapt care a dus atât la prejudicierea economică a producătorilor oneşti, cât şi la o afectare a intereselor consumatorilor, punându-le chiar sănătatea în pericol. În aceste condiţii, până când prin intermediul unor legi se va interzice producţia şi comercializarea unor astfel de produse, singura măsură menită să-i protejeze pe consumatori rămâne informarea acestora prin realizarea de studii care să demaşte astfel de practici”, ne-a spus Costel Stanciu, preşedinte APC.

Respectarea standardelor a devenit facultativă în 1998

Denaturarea sortimentelor de brânză telemea a început în anul 1998, când a fost abrogat standardul de stat. „În acel standard se specifica foarte clar că brânza telemea se prepară din lapte integral sau normalizat, pasteurizat, coagulat cu cheag sau pepsină, prin adăugare de culturi salecţionate de bacterii lactice. Telemeaua se vinde între clase de calitate şi la toate conţinutul de sare nu putea depăşi 4% din produsul finit. Începând cu anul 1998, toate standardele româneşti au devenit facultative, iar firmele şi-au realizat propriile standarde, cunoscute şi sub denumirea de standarde de firmă”, spune Costel Stanciu. Tot după 1998 brânza se comercializează fără a menţiona clasa de calitate. Practic, producătorii nu mai sunt limitaţi la folosirea ingredientelor, putând pune orice în brânză atâta timp cât scriu asta şi pe etichete.

http://evz.ro/uploads/2017-09/specilitate-bulgaria.jpg

Specialitatea de brânză din Bulgaria, produsă fără lapte

O altă problemă gravă este aceea a lactatelor fără lapte. Un exemplu este al unui sortiment care se vinde sub denumirea de „Specialitate din Bulgaria” (vândută vrac) sau „Specialitate Josi” (vândută în ambalaj) la un preţ de numai 8,5 lei pentru un kilogram. Stanciu spune că au testat această brânză într-un laborator acreditat, iar rezultatele au arătat că nu conţine lapte. Practic, aceste produse sunt făcute doar din grăsimi vegetale sau de balenă. De altfel, obţinerea unui astfel de preţ folosind laptele ca ingredient ar fi o minune economică. „Pentru obţinerea unui kilogram de brânză este nevoie de 6-10 litri de lapte. Chiar dacă laptele ar fi vândut cu un leu litrul de către fermier, numai laptele necesar ar duce preţul la 10 lei pentru un kilogram. Adăugând la asta costul de producţie, transportul şi profitul, preţul nu are cum să scadă sub 15 lei pentru un kilogram în cazul care se foloseşte lapte la producerea brânzei”, ne-a explicat Costel Stanciu. Spre exemplu, sortimentul de telemea proaspătă de la Napolact se vinde cu aproape 34 de lei kilogramul. „Dacă s-ar vinde cu informarea corectă şi la preţul corect, nu am avea nimic împotriva lor. Dar când aceste brânzeturi sunt vândute ca produse din lapte şi sub denumiri bine conotate în mentalul colectiv, avem de a face cu falsuri grosolane şi cu infractori care ar trebui pedepsiţi”, spune Costel Stanciu. 

Alte probleme descoperite de APC

- Folosirea natamicinei (E235) în unele sortimente de brânză maturată cu pastă semi-tare, acest aditiv alimentar fiind suspect de favorizarea dezvoltării unor microbi patogeni. Totodată provoacă greaţă, vomă, anorexie şi iritarea pielii.

- Folosirea în anumite sortimente a unui aditiv (E1105) realizat din proteine extrase din ouă, cunoscut sub denumirea de lysozyme şi care poate provoca reaţii alergice. Folosirea nitratului de sodiu în unele sortimente de brânzeturi semi-tari. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

 

Sursa: evz.ro

 

Reacţia jandarmului ce a fost surprins, în imagini, lovind cu pumnul protestatari, sâmbătă, ‘a fost cu siguranţă determinată de modul de manifestare al persoanelor aflate în faţa acestuia’, a declarat, duminică, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, Georgian Enache.

‘Reacţia colegului meu a fost cu siguranţă determinată de modul de manifestare al persoanelor aflate în faţa acestuia. Avea obligaţia el acolo şi era legitimat cu această obligaţie să asigure acel dispozitiv de ordine publică, să ţină acea cale rutieră liberă. Pe de altă parte, cei care au exercitat acele violenţe asupra colegului nostru şi-au asumat o anumită reacţie din partea forţelor de ordine, în momentul în care nu s-au mai manifestat într-un mod paşnic şi civilizat şi au forţat blocarea circulaţiei în centrul Capitalei’, a afirmat Enache, într-o declaraţie de presă.

El a punctat că şefii instituţiei au avut o discuţie cu jandarmul respectiv.

Georgian Enache a adăugat că acţiunea de sâmbătă nu a fost legitimă, aşa cum prevăd normele în vigoare, deoarece a fost organizată în mediul online. (Agerpres)

Jandarmeria Capitalei precizează că imaginile apărute în spaţiul public de la protestele de aseară fac obiectul unei verificări interne, menţionând că jandarmul care apare lovind mai multe persoane a fost identificat.

De asemenea, Jandarmeria Capitalei arată, referitor la situaţia creată la gurile de metrou, că decizia de a temporiza şi a redirecţiona accesul persoanelor care se deplasau de la staţia de metrou către ieşirea dinspre Teatrul Naţional a fost luată pentru a evita apariţia unor busculade, întrucât zona Pieţei Universităţii era blocată şi era nevoie de o ieşire controlată a persoanelor.

În comunicat se menţionează şi că au fost realizate mai multe filtre de control ce au avut un scop preventiv pentru a descuraja eventuale acte de tulburare a ordinii publice, filtre care şi-au dovedit eficienţa, în urma acestor controale fiind găsite asupra unor persoane mai multe obiecte periculoase care ar fi putut provoca rănirea gravă a participanţilor.

Jandarmeria Capitalei arată că persoanelor asupra cărora au fost depistate obiectele periculoase le-au fost întocmite actele de constatare sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de Codul Penal. (Agerpres/ FOTO Pro TV)

România se confruntă cu o gravă scădere o populaţiei, atrag atenţia specialiştii. Principala cauză, în opinia lor, ar fi rata mică a fertilităţii.

După căderea comunismului, această rată a ajuns la 1,3, adică, acest lucru înseamnă că fiecare femeie dă naştere unui număr de copii prea mic pentru a asigura păstrarea actualului număr de români.

Populaţia României este diminuată şi din cauza migraţiei. În ultimii 25 de ani, milioane de români au decis să se mute în Occident, iar copiii lor născuţi în Spania, Italia sau Marea Britanie nu mai au decât o vagă legătură cu România.

Specialiştii în demografie afirmă că lucrurile nu se vor schimba prea curând, chiar dacă, dintr-o dată, românii s-ar hotărî să aibă mai mulţi copii, acest lucru nu ar avea niciun fel de influenţă asupra piramidei demografice în următoarele decenii. De aceea, politicile publice care trebuie să îi încurajeze pe tineri să aibă mai mulţi copii trebuie completate cu acele politici menite să îi convingă pe cât mai mulţi dintre românii plecaţi din străinătate să revină acasă. (Rador/ FOTO Adevărul)

În masivele Bucegi şi Făgăraş, aflate sub cod galben, la altitudini de peste 1.800 de metri, riscul de producere a avalanşelor este mare, de gradul 4 din 5.

Este vizată şi zona turistică Bâlea Lac, unde stratul de zăpadă depăşeşte un metru şi jumătate, potrivit Centrului Meteorologic Regional Transilvania-Sud.

Specialiştii avertizează că, din cauza stratului gros de zăpadă, avalanşele se pot produce spontan pe mai mulţi versanţi, inclusiv în masivul Ceahlău, din Carpaţii Orientali.

La altitudini mai mici de 1.800 de metri, în masivele Bucegi şi Făgăraş, riscul de avalanşă este de gradul 3 din 5.

Salvamontişii le recomandă turiştilor să evite traseele de altitudine, chiar şi pe cele considerate uşoare.

 

(Rador/ FOTO romaniatv.net)

Şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD este convocată, luni, de la ora 16,00, pentru a stabili componenţa noului Executiv condus de premierul desemnat Viorica Dăncilă.

Surse politice au precizat pentru AGERPRES că structura viitorului Cabinet nu va fi modificată.

Din viitorul Guvern nu vor mai face parte unii dintre miniştrii Cabinetului Tudose, printre care Marcel Ciolacu şi Marius Nica, care şi-a anunţat deja demisia din funcţia de ministru al Fondurilor Europene.

Reprezentanţii ALDE au susţinut că îşi vor păstra portofoliile deţinute la Externe, Mediu, Energie şi Relaţia cu Parlamentul.

Parlamentul va fi convocat în sesiune extraordinară, astfel încât în data de 29 ianuarie va avea loc votul de învestitură pentru noul guvern, după cum a anunţat, miercuri, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Liderul PSD afirma, săptămâna trecută, că preşedintele Klaus Iohannis a ales stabilitatea prin desemnarea Vioricăi Dăncilă în funcţia de prim-ministru.

‘Preşedintele a ales stabilitatea în ciuda presiunilor partidelor din Opoziţie şi a altora de a refuza propunerea PSD şi îi mulţumim pentru asta şi apreciem în mod deosebit. Intrarea într-o criză politică ar fi fost un lucru grav pentru România, preşedintele a vrut să evite asta. PSD va guverna, împreună cu ALDE, în baza mandatului obţinut prin votul românilor, pentru a îndeplini programul de guvernare şi pentru a împlini aşteptările românilor’, a afirmat Dragnea.

 

(Agerpres/ FOTO romanialibera.ro)

Meteorologii au emis o informare precipitații moderate cantitativ mai ales sub formă de lapoviță, ninsoare şi intensificări ale vântului.

Aceasta este valabilă pentru toata ţara, pînă la ora 22.

În intervalul menționat, precipitațiile vor fi în extindere treptată, începând cu regiunile vestice și vor cuprinde cea mai mare parte a țării.

În jumătatea de sud a țării și în zona montană se vor cumula cantități de apă de 10…15 l/mp și izolat, îndeosebi în Dobrogea, 30…35 l/mp.

În  Moldova,  în cursul zilei de astăzi se vor fsemnala mai ales ninsori și se va depune strat nou de zăpadă, iar vântul  va continua să prezinte intensificări, spulberând zăpada.

Din această dimineaţă a intrat în vigoare un cod galben de vremea rea în judeţele Galaţi şi Vrancea.

Potrivit avertizării, pînă seara, în cele două judeţe vor predomina ninsorile, iar vântul va avea intensificări susținute, cu viteze la rafală în general de 65…75 km/h, viscolind ninsoarea și determinând scăderea vizibilității. (Radio Iaşi/ FOTO adevarul.ro )

Aproximativ 100 de persoane au participat, astăzi, la un protest mut, cu spatele către clădirea Guvernului, unii manifestanţi având ochii sau gura acoperite.

Manifestaţia a fost prezentată, pe Facebook, cu numele ‘Justiţia furată’.

De asemenea, potrivit anunţului de pe reţeaua de socializare, manifestări similare au fost programate, în paralel, în Polonia, Ungaria, Cehia, Rusia.

‘Prin acest protest, totodată, se face un apel la solidaritate şi din partea altor state care să nu accepte ca ţări vecine sau prietene să fie izolate de valorile europene. Împreună putem să demonstrăm că justiţia se află în pericolul de a fi confiscată în multe ţări şi singura modalitate de apărare a ei este să fim uniţi în demersul nostru’, se arată în anunţul de pe Facebook.

La Bucureşti, persoanele care au participat la manifestare au venit înfăşurate cu drapele ale României sau Uniunii Europene şi au arborat mesaje precum ‘#rezist’, ‘Toţi pentru justiţie’, ‘Justiţia furată’, ‘Şi totuşi #văvedem’ sau ‘Libertatea lor, închisoarea noastră’ – imprimate pe cartoane cu o hartă a României în zeghe. (Agerpres/ FOTO Adevărul)

 

Viaţa sentimentală a unui ieşean a „bătut” orice telenovelă. Fosta iubită, angajată la o bancă, i-a golit contul de peste 100.000 de lei. Atât au putut proba anchetatorii, dar victima susţine că suma s-ar ridica, de fapt, la 328.000 de lei. Tânăra a fost trimisă în judecată de procurorii DIICOT Iaşi.

 

Un ieşean a avut parte de surpriza vieţii lui atunci când şi-a dat seama că fosta iubită, cu care a avut o relaţie de 8 ani, l-a lăsat fără o sumă imensă. Alina Mihaela Popa (33 de ani), angajată a unei bănci, ar fi transferat bani din contul tânărului atât în timpul relaţiei, cât şi după ce nu mai erau împreună. Deşi Adrian D. s-a plâns procurorilor că fosta iubită i-ar fi golit conturile de peste 328.000 de lei, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) Iaşi a reuşit să probeze până acum că i s-a creat un prejudiciu de peste 105.000 de lei. Alina Mihaela Popa a fost trimisă în judecată, zilele trecute, pentru înşelăciune, acces ilegal la un sistem informatic şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos. Cazul a ajuns în atenţia DIICOT Iaşi, în 2015, după ce fostul iubit al tinerei nu a reuşit să-şi recupereze banii de la aceasta.

 

Femeia se ocupa de depuneri

În 2008, Alina Mihaela Popa, angajată pe atunci la o sucursală BCR, l-ar fi convins pe Adrian D. să deschidă un cont de economii la acea bancă. Pentru a cumpăra un autoturism, tânărul ar fi economisit diferite sume de bani, pe care i le-ar fi dus la bancă iubitei sale, iar aceasta s-ar fi dus la ghişeul băncii şi i-ar fi depus în cont, se arată în rechizitoriu. Tânărul a plătit 81.000 de lei unui dealer auto, în noiembrie 2009, când ar fi observat şi că la aceeaşi dată ar fi fost transferate în contul său de economii sume de bani de la trei persoane fizice pe care nu le cunoştea.

Adrian D. ar fi fost încurajat din nou, în 2011, de iubita sa să economisească bani, acesta depunând din nou diferite sume provenite din economiile sale şi ale familiei pentru a-şi cumpăra o locuinţă. „Banii îi dădea de fiecare dată inculpatei Popa Alina Mihaela, în acelaşi mod descris anterior, respectiv se deplasa la BCR, îi înmâna banii, aceasta se ducea la ghişeu şi îi aducea înapoi o chitanţă. (....) . Au mai existat şi situaţii în care persoana vătămată i-a dat bani inculpatei la reşedinţa sa, deoarece avea încredere deplină în ea”, conform actului de sesizare a instanţei.

Adrian D. le-a spus anchetatorilor şi că i-a dat fostei iubite, în perioada 2011- 2013, suma totală de 328.611,31 lei, pentru fi depuşi în contul de economii. Cu toate că tânărul s-a despărţit de Mihaela Alina Popa în aprilie 2011, ar fi continuat să-i dea acesteia banii pentru a-i depune în contul de economii „având în continuare încredere totală în ea”.

 

Banii s-au „evaporat”

Pentru că, în noiembrie 2013, tânăra ar fi insistat pe lângă fostul iubit să mai depună sume de bani la bancă, acesta s-a dus să verifice de ce sumă dispune. Atunci a aflat că avea în cont doar 200 de lei. Când a luat-o la întrebări pe Mihaela Alina Popa, aceasta i-ar fi spus să stea liniştit, că banii nu s-au pierdut, iar ulterior că ea i-ar fi luat „pentru a plăti daune unei persoane pe care a accidentat-o cu maşina”. Astfel, au mers împreună la notar , unde inculpata a declarat că datora persoanei vătămate suma de 328.611 de lei.

Tânărul a reuşit ulterior să recupereze de la fosta iubită doar 4.500 de lei, după ce a iniţiat o procedură de executare silită. Acesta a solicitat şi unele explicaţii băncii şi astfel ar fi aflat că, fără a-i da acordul, Popa ar fi depus o cerere în numele lui pentru utilizarea aplicaţiei internet – banking şi pentru obţinerea unui token pentru folosirea aplicaţiei on-line pentru contul de economii. Mai mult, BCR ar fi emis şi un card ataşat contului său, care a fost folosit pentru extragerea de diferite sume de la bancomate sau pentru efectuarea de diferite plăţi.

 

A folosit banii în interes propriu

După ce cazul a ajuns pe masa anchetatorilor, s-a stabilit că în perioada 22 aprilie 2011- 22 mai 2013, în contul tânărului ar fi fost depusă suma de 100.247 de lei. Prin serviciul de internet banking, din economiile tânărului, prin 29 de operaţiuni, ar fi fost transferaţi 40.260 lei către două conturi bancare deschise pe numele Popa Alina Mihaela. „Aşa cum rezultă din extrasele de cont existente la dosarul cauzei, operaţiunile de transfer au menţionate diverse explicaţii, cum ar fi restituire împrumut, plată Oriflame, rată, Amway, etc”, potrivit rechizitoriului.

 

Alţii au ajuns în conturile rudelor

Alţi peste 30.600 lei au fost transferaţi în conturile SC Double P&M Business SRL, societate comercială administrată la acel moment de Popa, unde mai figurau fratele şi tatăl ei. Aproape 22.000 de lei ar fi fost folosiţi pentru plăţi cu cardul la diverşi comercianţi sau figurează drept „retrageri la bancomat”. „Aceste fapte nu au fost însă probate ca fiind comise de către inculpata Popa Mihaela Alina, fiind doar supoziţii ale persoanei vătămate, lipsite de fundament”, susţin anchetatorii, care arată că, din declaraţia unui martor, reiese că Adrian D. a ridicat personal cardul şi PIN-ul. Astfel, pentru retragerile frauduloase de numerar de la bancomat, respectiv suma totală de 22.000 de lei, procurorii au disjuns cauza şi vor continua cercetările.

În faţa procurorilor, Popa a recunoscut că a transferat fraudulos mai multe sume de bani din contul fostului iubit. Aceasta a demisionat de la BCR. Cei doi tineri nu au oferit un punct de vedere legat de acest dosar până la închiderea ediţiei.

Inculpata Popa Mihaela Alina (foto n.r.) a primit de la persoana vătămată D.A. suma de 30.000 lei, pentru a o depune la Banca Comercială Română, însă şi-a însuşit-o, inducându-l în eroare pe D.A., prin înmânarea ordinului de încasare numerar falsificat, creându-i acestuia reprezentarea, neconformă cu adevărul, că banii au fost depuşi în contul său”

Viaţa sentimentală a unui ieşean a „bătut” orice telenovelă. Fosta iubită, angajată la o bancă, i-a golit contul de peste 100.000 de lei. Atât au putut proba anchetatorii, dar victima susţine că suma s-ar ridica, de fapt, la 328.000 de lei. Tânăra a fost trimisă în judecată de procurorii DIICOT Iaşi.

 

Un ieşean a avut parte de surpriza vieţii lui atunci când şi-a dat seama că fosta iubită, cu care a avut o relaţie de 8 ani, l-a lăsat fără o sumă imensă. Alina Mihaela Popa (33 de ani), angajată a unei bănci, ar fi transferat bani din contul tânărului atât în timpul relaţiei, cât şi după ce nu mai erau împreună. Deşi Adrian D. s-a plâns procurorilor că fosta iubită i-ar fi golit conturile de peste 328.000 de lei, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) Iaşi a reuşit să probeze până acum că i s-a creat un prejudiciu de peste 105.000 de lei. Alina Mihaela Popa a fost trimisă în judecată, zilele trecute, pentru înşelăciune, acces ilegal la un sistem informatic şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos. Cazul a ajuns în atenţia DIICOT Iaşi, în 2015, după ce fostul iubit al tinerei nu a reuşit să-şi recupereze banii de la aceasta.

 

Femeia se ocupa de depuneri

În 2008, Alina Mihaela Popa, angajată pe atunci la o sucursală BCR, l-ar fi convins pe Adrian D. să deschidă un cont de economii la acea bancă. Pentru a cumpăra un autoturism, tânărul ar fi economisit diferite sume de bani, pe care i le-ar fi dus la bancă iubitei sale, iar aceasta s-ar fi dus la ghişeul băncii şi i-ar fi depus în cont, se arată în rechizitoriu. Tânărul a plătit 81.000 de lei unui dealer auto, în noiembrie 2009, când ar fi observat şi că la aceeaşi dată ar fi fost transferate în contul său de economii sume de bani de la trei persoane fizice pe care nu le cunoştea.

Adrian D. ar fi fost încurajat din nou, în 2011, de iubita sa să economisească bani, acesta depunând din nou diferite sume provenite din economiile sale şi ale familiei pentru a-şi cumpăra o locuinţă. „Banii îi dădea de fiecare dată inculpatei Popa Alina Mihaela, în acelaşi mod descris anterior, respectiv se deplasa la BCR, îi înmâna banii, aceasta se ducea la ghişeu şi îi aducea înapoi o chitanţă. (....) . Au mai existat şi situaţii în care persoana vătămată i-a dat bani inculpatei la reşedinţa sa, deoarece avea încredere deplină în ea”, conform actului de sesizare a instanţei.

Adrian D. le-a spus anchetatorilor şi că i-a dat fostei iubite, în perioada 2011- 2013, suma totală de 328.611,31 lei, pentru fi depuşi în contul de economii. Cu toate că tânărul s-a despărţit de Mihaela Alina Popa în aprilie 2011, ar fi continuat să-i dea acesteia banii pentru a-i depune în contul de economii „având în continuare încredere totală în ea”.

 

Banii s-au „evaporat”

Pentru că, în noiembrie 2013, tânăra ar fi insistat pe lângă fostul iubit să mai depună sume de bani la bancă, acesta s-a dus să verifice de ce sumă dispune. Atunci a aflat că avea în cont doar 200 de lei. Când a luat-o la întrebări pe Mihaela Alina Popa, aceasta i-ar fi spus să stea liniştit, că banii nu s-au pierdut, iar ulterior că ea i-ar fi luat „pentru a plăti daune unei persoane pe care a accidentat-o cu maşina”. Astfel, au mers împreună la notar , unde inculpata a declarat că datora persoanei vătămate suma de 328.611 de lei.

Tânărul a reuşit ulterior să recupereze de la fosta iubită doar 4.500 de lei, după ce a iniţiat o procedură de executare silită. Acesta a solicitat şi unele explicaţii băncii şi astfel ar fi aflat că, fără a-i da acordul, Popa ar fi depus o cerere în numele lui pentru utilizarea aplicaţiei internet – banking şi pentru obţinerea unui token pentru folosirea aplicaţiei on-line pentru contul de economii. Mai mult, BCR ar fi emis şi un card ataşat contului său, care a fost folosit pentru extragerea de diferite sume de la bancomate sau pentru efectuarea de diferite plăţi.

 

A folosit banii în interes propriu

După ce cazul a ajuns pe masa anchetatorilor, s-a stabilit că în perioada 22 aprilie 2011- 22 mai 2013, în contul tânărului ar fi fost depusă suma de 100.247 de lei. Prin serviciul de internet banking, din economiile tânărului, prin 29 de operaţiuni, ar fi fost transferaţi 40.260 lei către două conturi bancare deschise pe numele Popa Alina Mihaela. „Aşa cum rezultă din extrasele de cont existente la dosarul cauzei, operaţiunile de transfer au menţionate diverse explicaţii, cum ar fi restituire împrumut, plată Oriflame, rată, Amway, etc”, potrivit rechizitoriului.

 

Alţii au ajuns în conturile rudelor

Alţi peste 30.600 lei au fost transferaţi în conturile SC Double P&M Business SRL, societate comercială administrată la acel moment de Popa, unde mai figurau fratele şi tatăl ei. Aproape 22.000 de lei ar fi fost folosiţi pentru plăţi cu cardul la diverşi comercianţi sau figurează drept „retrageri la bancomat”. „Aceste fapte nu au fost însă probate ca fiind comise de către inculpata Popa Mihaela Alina, fiind doar supoziţii ale persoanei vătămate, lipsite de fundament”, susţin anchetatorii, care arată că, din declaraţia unui martor, reiese că Adrian D. a ridicat personal cardul şi PIN-ul. Astfel, pentru retragerile frauduloase de numerar de la bancomat, respectiv suma totală de 22.000 de lei, procurorii au disjuns cauza şi vor continua cercetările.

În faţa procurorilor, Popa a recunoscut că a transferat fraudulos mai multe sume de bani din contul fostului iubit. Aceasta a demisionat de la BCR. Cei doi tineri nu au oferit un punct de vedere legat de acest dosar până la închiderea ediţiei.

Inculpata Popa Mihaela Alina (foto n.r.) a primit de la persoana vătămată D.A. suma de 30.000 lei, pentru a o depune la Banca Comercială Română, însă şi-a însuşit-o, inducându-l în eroare pe D.A., prin înmânarea ordinului de încasare numerar falsificat, creându-i acestuia reprezentarea, neconformă cu adevărul, că banii au fost depuşi în contul său”

Minunea” a apărut pe strada Iancu Bacalu, la 500 m în linie dreaptă de Primăria Iaşi. Locuitorii zonei s-au plâns degeaba. Controlul în Urbanism de la Poliţia Locală le-a spus, oficial, că totul este bine. Ce zic PUZ-ul şi autorizaţia? Casă individuală P+1+M. Ce apare în realitate? Bloc D+P+1+M, cu locuri de parcare direct pe trotuar, că nu mai era loc şi pentru ele.

 

Nu ne mai cramponăm de reguli, nu mai are rost să respectăm normele. Primăria aprobă aberaţia din start şi apoi mai închide şi ochii la ce apare în realitate, prin organismul de control de la Poliţia Locală. Pe strada Iancu Bacalu, la numărul 33, oamenii au ştiut, iniţial, că va apărea un „imobil de locuit”. Pe scurt, o casă cu parter, etaj şi o mansardă. În realitate, a apărut un bloc de locuinţe, cu 8 apartamente, înghesuit printre celelalte case. Pe 337 mp, cu locurile de parcare trântite la stradă, direct pe trotuar.

 

Scandal

Locuitorii zonei au înţeles destul de repede că ceea ce apare lângă ei nu este o simplă vilă, ci mult mai mult: un bloc de locuinţe. „Am un garaj în zona asta, am asistat la tot şantierul, de când a început demolarea vechii clădiri până la final. Iniţial ştiam că-i vorba despre o casă, apoi oamenii de aici au început să vorbească despre faptul că ar fi bloc. N-am nimic cu investitorii, ei au făcut ce-au vrut pentru că cineva le-a permis. Numai că sunt foarte curios unde vor parca proprietarii celor 8-9 apartamente de aici, că locuri există doar pe hârtie”, ne-a explicat un bărbat care are un teren în apropierea blocului. „Mulţi dintre cei care locuiesc aici au crezut că acolo apare o casă, nu un bloc. Aşa s-a făcut informarea, că este locuinţă, nu bloc de apartamente”, spune proprietara unei case situate pe Iancu Bacalu, aproape de intersecţia cu Sfântul Andrei. Oamenii sunt nemulţumiţi nu atât de faptul că au fost păcăliţi cu acte, ci de reacţia celor care trebuiau să verifice. „Au fost făcute sesizări la Primărie, la Poliţia Locală unde este Controlul în Urbanism şi nu s-a întâmplat nimic, au considerat totul legal, ne-au spus că nu avem dreptate”, spun oamenii care locuiesc pe strada unde a apărut blocul.

 

Ce spune autorizaţia

Documentaţia eliberată pe numele Elenei Oana Pandele, pentru adresa Iancu Bacalu numărul 33, prevede demolarea unei construcţii existente şi ridicarea alteia, pe un teren de 337 mp. Clădirea, conform PUZ-ului trecut prin CL şi autorizaţiei eliberate în 2017 de Primărie, trebuia să aibă parter, un etaj şi mansardă. Pe schiţa depusă la dosar apar marcate şi 5 locuri de parcare, undeva în marginea de la stradă a blocului, semn că proprietarul nu a avut nici o secundă intenţia de a realiza acolo o casă. A mers pe varianta bloc din prima. Pe hârtie, locurile de parcare sunt încadrate undeva sub balcoanele de la etaj, lipite de clădire. În realitate, nu le-a ieşit aşa. Singura posibilitate de a parca este ocupând trotuarul Primăriei. Calea de acces spre o eventuală parcare din spate este blocată deja de scara de acces în bloc, într-o parte. În cealaltă parte, orice manevră de a strecura o maşină într-un viraj atât de îngust este imposibilă.

 

Poliţia Locală: „Au fost respectate prevederile autorizaţiei”

Faţă de documentaţia aprobată iniţial, a apărut şi un nivel în plus, demisolul, care a provocat alte nemulţumiri ale locuitorilor zonei. Este un nivel de un metru diferenţă în subsol faţă de ce spunea autorizaţia, în care Serviciul Control Urbanism al Poliţiei Locale nu vede nici o problemă. „Au fost sesizări din zonă referitoare la acea clădire şi s-au făcut verificări. Inspectorii au stabilit că au fost respectate prevederile autorizaţiei emise de Primărie, inclusiv în cazul etajelor. A apărut un demisol, o coborâre sub nivelul solului cu un metru, dar înălţimea clădirii aşa cum era ea prevăzută în documente nu a fost modificată, clădirea respectă regimul de înălţime stabilit. Are aceeaşi înălţime la cornişă cum era prevăzut în acte”, explică purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale, Daniel Ungureanu. Poliţia Locală nu poate însă preciza ce este cu locurile de parcare, dacă le-a verificat, dacă cei care şi-ar cumpăra acolo apartamente au în realitate unde să-şi lase maşinile. Tot Poliţia Locală explică şi cum a făcut proprietarul un nivel în plus: prin dispoziţie de şantier. „Demisolul a fost construit prin dispoziţia de şantier 1 din 2017, în baza căreia s-a modificat autorizaţia de construire, în condiţii legale”, mai spune Daniel Ungureanu.

Pandele a fost prinsă cu ocaua mică în alt proiect: tot construirea de locuinţe individuale mici, pe Aleea Valea Adâncă nr. 31. A fost amendată în vara anului trecut şi a cerut apoi intrarea în legalitate.

 

Zona Sfântul Andrei va fi Smârdan 2

Dezvoltatorii imobiliari au cucerit, în câţiva ani, aproape toate terenurile disponibile pentru blocuri din apropierea străzii Smârdan. Au apărut deja numeroase blocuri care domină toate casele din jur. La fel va fi şi pe strada Sfântul Andrei şi străzile care au legătură cu aceasta. Sunt deja investitori imobiliari care au cumpărat terenuri şi vor da drumul unor proiecte imobiliare de amploare. Există documentaţii depuse pentru obţinerea de autorizaţii de construire în apropiere de Hotel Internaţional, solicitări de aprobări de blocuri şi pe Sfântul Andrei, către Podul de Piatră sau către străzile Cloşca şi Aleea Uzinei. Gheorghe Cheşcu, Florin Boca şi Cristian Stanciu sunt trei dintre cei care vor investi în clădiri înalte în apropiere de Palas, iar zona dinspre Mitropolie este şi ea vizată de oamenii de afaceri din Iaşi.

Aşa-zisele locuri de percare aferente blocului

 

Pagina 1 din 46

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top