Belcești: povestea unei comune conduse prost

Belcești: povestea unei comune conduse prost

Un studiu legat de lipsa accesului la utilităţi şi a minimului confort de a merge pe un drum decent ar putea descoperi cauze ale unor aşa-zise „comportamente deviante” ale locuitorilor de la ţară. Belceşti este un  exemplu de localitate din mediul rural unde s-au făcut lucruri cu ţârâita la reţelele de drumuri şi utilităţi. Vina e a tuturor şi a nimănui, aşa cum este situaţia în cazul multor lipsuri esenţiale din viaţa oamenilor de la ţară. Totul se învârte în jurul banilor: ba nu-i are Statul, ba nu-i are săteanul, aşa cum stau lucrurile la racordul la reţeaua de gaz. Există şi comune la care celelalte se uită ca moşu’ la boier, cu cuşma-n mână: Voineşti, Ciurea, Miroslava, majoritatea „privilegiatelor” beneficiind de apropierea de „metropolă”.

 

Situată la nici 20 de kilometri de oraşul Podu Iloaiei, comuna Belceşti, cea mai mare din ţară până înainte de Revoluţie, pare a fi rămasă în comunism.

După ce ai ieşit din Erbiceni, brusc locul asfaltului este luat de macadam, pe o porţiune de câţiva kilometri, după care până în Belceşti sunt dale mari, din beton, puse pe timpul lui Ceauşescu.

 

Noroi şi nici urmă de asfalt

În comuna care mai numără acum şase sate - o parte dintre ele au fost alipite Belceştiului -, nu este nici măcar un kilometru de asfalt. Când plouă e mult noroi şi multe bălţi pe drumul principal, iar oamenii sunt nevoiţi să meargă cu cizme până la genunchi. „A fost un proiect să se asfalteze drumul judeţean, dar din 1999 nu s-a mai făcut nimic. Despre asfalt nu pot să vorbesc decât la viitor! Nu avem drumuri asfaltate, dar în mandatul anterior m-am ocupat să pun piatră pe toate drumurile din satele comunei. Acum fiecare poate măcar să intre şi să iasă cu maşina, iar ceilalţi să nu fie nevoiţi să meargă prin noroaie. Mai sunt câteva drumuri de pământ, dar sper ca şi pe acelea să pot să le pietruiesc“, spune primarul Constantin Ciobăniţă, aflat la cel de-al treilea mandat, după cele din perioada 1996-2000 şi 2012-2016.

 Aşa arată „noua” şcoală din Belceşti, locul unde banii publici au fost cheltuiţi şi clădirea s-a prăbuşit

 

Canalizarea, un lux

Dacă de apă potabilă se pot bucura aproape toţi locuitorii comunei, canalizarea este un lux la Belceşti. „În primul mandat, m-am ocupat de un proiect pentru alimentarea cu apă a comunei. După aceea, au fost conectate la reţeaua de apă, până la urmă, doar centrul comunei şi satele Munteni, Satu Nou şi Tansa. Celelalte nu aveau apă. În mandatul anterior, am reuşit să asigur apă în toate satele comunei, într-o proporţie de 90%. Toată lumea are apă de la Apavital“, zice Ciobăniţă.

Canalizarea în Belceşti este în momentul de faţă exact aşa cum a rămas de pe vremea lui Ceauşescu, adică într-un procent de 15%. Practic, doar cei de la blocurile făcute înainte de Revoluţie au şi canalizare, reţeaua fiind în centrul comunei. „Am un proiect de 5,8 milioane de lei pentru extinderea reţelei de canalizare cu 12 kilometri. Pentru 3,2 milioane de lei avem deja semnat contract cu Ministerul Dezvoltării. Urmează să facem licitaţie pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice n.r.). Această extindere se va face modular, în jurul celei existente şi concomitent cu asfaltarea, pentru a nu fi obligaţi să asfaltăm şi pe urmă să spargem după ce facem canalizarea“, adaugă primarul.

 

Primar: „ Am făcut toate diligenţele necesare “

Timp de cinci ani, Ciobăniţă a obţinut bani dintr-un singur proiect european, prin care se asfaltează un drum de 5,3 kilometri, în afara comunei, dar edilul susţine că vrea să asfalteze principalale drumuri din satele comunei Belceşti.

„Avem mai multe proiecte făcute, care urmează să fie depuse pentru a obţine finanţare europeană sau de la Guvern pentru asfaltarea principalelor drumuri din satele comunei. Vrem să depunem proiecte. Am făcut toate diligenţele necesare, aşteptăm să fie deschisă Măsura respectivă. Prin cele trei proiecte ar urma să fie asfaltate trei drumuri. Unul de 4,5 kilometri, unul de 4,3 kilometri şi altul de 6 kilometri. Nu avem voie să facem proiecte care să depăşească un milion de euro. Am reuşit, în schimb, să obţin un proiect european, prin care asfaltăm acum un drum aflat în afara comunei, care duce spre un mic cartier, unde au fost construite nişte case. E vorba de 5,3 kilometri, care sunt asfaltaţi de Eky-Sam“, precizează primarul.

 

„Avem mai multe proiecte făcute, care urmează să fie depuse pentru a obţine finanţare europeană sau de la Guvern pentru asfaltarea principalelor drumuri din satele comunei. Vrem să depunem proiecte”, Constantin Ciobăniţă, primarul Belceştiului

 

Iluminat stradal cu led-uri

Dacă la capitolul realizări nu sunt prea multe de spus, la capitolul proiecte, primarul se laudă că are unul pentru iluminatul stradal cu led-uri. „Toată comuna Belceşti are curent electric de pe vremea lui Ceauşescu. Acum, avem un proiect trecut prin Consiliul Local pentru modernizarea iluminatului public. Vrem să trecem la iluminatul stradal cu led-uri. Vom începe de pe axele principale şi pe urmă ne vom îndrepta spre cele secundare. Acum vreo câteva zile se vorbea în Guvern despre astfel de proiecte, astfel că noi l-am grăbit pentru a-l putea depune cât mai repede“,  declară primarul.

 

„Nu are lumea bani să-şi pună gaz!“

Locuitorii din Belceşti nu au încă gaz metan, iar primarul susţine că oricum mulţi dintre aceştia nu şi-ar permite să beneficieze de această facilitate. „Anul acesta vreau să trec prin Consiliul Local o hotărâre pentru a aduce gaz metan în comună. Poate că unii agenţi economici îşi vor permite să se racordeze la gaz metan. Poate şi 5-10% din populaţia comunei. Dar restul? Nu are lumea bani să-şi pună gaz! Sunt costuri mari de racordare. Până acum nu ne-am ocupat de gaz pentru că am zis că sunt mai importante apa şi drumurile“, susţine edilul.

 

Aici, într-un fost vestiar, învaţă zeci de copii

 

Elevii învaţă în trei schimburi

O mare problemă a comunei Belceşti o reprezintă, în continuare, situaţia celor peste 2.000 de copii care sunt nevoiţi să înveţe în trei schimburi. Deşi se vorbeşte de mulţi ani despre un campus, în care să fie construite mai multe săli de clase şi un corp de clădire, unde să fie cazate cadrele didactice, nu s-a mai făcut nimic în acest sens.

Primarul susţine că i s-au pus mereu piedici în terminarea acestui proiect atât de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, dar şi de către oameni din ministere şi Guvern. „Este o mare problemă, pe care recunosc că nu am reuşit încă să o rezolv. Copiii trebuie să înveţe în continuare în trei schimburi. În 2008, la puţin timp după începerea lucrărilor, ridicarea campusului a fost sistată. Camera de Conturi a făcut un control şi a stabilit un prejudiciu de 1,8 milioane de lei. Am încercat să găsesc fonduri pentru continuarea lucrărilor, dar mereu mi s-au pus beţe în roate“, afirmă primarul.

Preşcolarii învaţă în continuare în vestiarele sălii de sport, unde sunt „amenajate” două clase. Aici învaţă 50 de copii, în două săliţe de câte 20 de metri pătraţi.

În cadrul aşa-zisului campus, mai este o clădire, care între timp s-a dărâmat şi unde firma subprefectului Bogdan Abalaşi a pus termopane de 500.000 de lei. În acest caz există un proces pe rolul Judecătoriei Hârlău.

 

La Miroslava s-a investit o sumă uriaşă în drumuri şi nu numai

 

La alţii se poate

În comunele aflate în zona metropolitană, Ciurea, Miroslava, Aroneanu, Rediu, Valea Lupului, marea majoritate a străzilor sunt asfaltate, gazul este tras în proporţie de 50%, iar în unele există şi canalizare. Dar aceste utilităţi nu mai reprezintă un lux nici pentru locuitorii din alte comune ieşene.

La Voineşti, toate străzile sunt asfaltate, iar locuitorii au apă curentă şi gaz.

Una dintre cele mai îndepărtate comune din judeţul Iaşi, Tansa, are din 2015 drumurile principale asfaltate.

La Moţca, localitate situată la 83 de kilometri de Iaşi, oamenii au toate drumurile asfaltate, apă curentă, racordul la gaz în proporţie mare, şi în parte canalizare.

Mai mult, în comuna Cristeşti, situată la 89 de kilometri de oraşul Iaşi, locuitorii au toate drumurile asfaltate, apă curentă, gaz metan, dar şi canalizare. Până şi la Lungani, una dintre cele mai sărace comune din judeţul Iaşi, drumurile principale sunt asfaltate.


Citeste si...
Nota
(1 Vote)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
Go to top