Câte un angajat pe cameră
Conacul Negruzzi de la Voineşti, una dintre clădirile care fac parte din bijuteriile de arhitectură ale Iaşului, a ajuns sediu pentru administraţia locală din comuna ieşeană. Precum ruda săracă care se mută dintr-o cameră de cămin plină de igrasie într-un penthouse din Palas, aşa şi angajaţii Primăriei Voineşti se simt stingheri în trecerea lor de la sediul ultra-modest de numai două camere şi un antreu, la palatul cu 28 de camere imense şi reci.
Poate şi de aceea, angajaţii Primăriei stau mai mult în curtea interioară sau „pe teren”, soneria telefonului sunând a gol în fortăreaţa administraţiei voineştene. Clădirea are 3 niveluri (demisol, parter şi etaj), care însumează 28 de încăperi întinse pe o suprafaţă totală de 850 de metri pătraţi, cam câte o cameră pe cap de angajat, iar pereţii exteriori au grosime de aproape un metru.
Totodată, conacul era înconjurat de un parc, care se întinde pe o suprafaţă de aproape trei hectare. Numai întreţinerea parcului şi a conacului, dar şi utilităţile, costă o avere, bani plătiţi de sărăcime pentru satisfacerea unei dorinţe megalomanice a primarului.
Sediul Primăriei Voinești, un palat uriaș, în fața căruia însă localnicii parchează căruțele trase de cai
Prețul a scăzut de 10 ori
Construit în anul 1830 de către familia boierească Negruzzi - pe un teren dat ca zestre, în anul 1825, de către Iorga Anastasie Voinescu, fiicei sale Zoe, la căsătoria acesteia cu spătarul Ianachi Negruzzi, vărul scriitorului Costache Negruzzi - conacul a avut de-a lungul timpului mai mulţi proprietari. Imediat după naţionalizare, acesta a devenit baza agricolă a comunei Voineşti, iar după Revoluţie, acesta a ajuns în proprietatea omul de afaceri şi alesului local şi judeţean, Laurenţiu Popescu.
În 1998, Popescu a fost arestat iar o mare parte din averea sa, estimată la acea vreme la 3 milioane de dolari, a fost scoasă la vânzare de către diverşi executori judecătoreşti sau bănci. În 1999, Popescu reuşeşte să-şi răscumpere conacul contra sumei de 43.000 de euro şi începe restaurarea lui şi racordarea la reţeaua de canalizare şi electricitate, investiţie care se ridică la 350.000 de euro. La începutului anului 2008, Laurenţiu Popescu a scos la vânzare conacul boieresc din Voineşti, la preţul de 1,3 milioane de euro, ca acesta să înregistreze, în doar 5 ani, o diminuare a preţului de până la 285.000 euro.
Primarul Gheorghe Dobreanu s-a ales cu un palat în care doar încălzirea pe timp de iarnă costă 2.000 de euro
Ditamai palatul și nimeni în el
Faţă de această achiziţie, Primăria comunei conduse de afaceristul Gheorghe Dobrescu, cel care în 2008 a fost înfrânt de contracandidatul care a murit în ziua alegerilor, a făcut tot posibilul ca niciunul dintre angajaţi să nu scoată o vorbă despre tranzacţie.
Deşi există 28 de camere şi aproximativ 36 de angajaţi cuprinşi în organigrama Primăriei, funcţionari plătiţi din bani publici, angajata Biroului Achiziţii Publice nu a putut fi găsită la serviciu în ultima săptămână, contabila nu era în birou, primarul Dobrescu a fost mai tot timpul plecat „cu treburi ale comunei”, iar secretarul s-a ascuns în spatele Legii 544, în mod nejustificat, deoarece întrebările adresate nu aveau niciun caracter extraordinar şi nu necesitau verificări.
Neo-clasic la Voinești
Țăranii plătesc întreținerea palatului pentru „boierul” Dobrescu
„Conacul a fost cumpărat acum doi ani, dar noi ne-am mutat anul trecut în el. Ştiu că a aparţinut unei persoane fizice care a fost executată de bancă şi aşa, prin intermediul unei agenţii imobiliare, am ajuns să-l licităm. De la o sumă astronomică am ajuns să-l negociem în vederea cumpărării, la vreo 200.000 de euro, bani de la bugetul local. La această sumă s-au adăugat şi alte costuri pentru amenajarea şi refuncţionalizarea clădirii”, ne-a declarat viceprimarul Neculai Ivaşcu.
Cumpărarea conacului Negruzzi şi a terenului aferent de 3 hectare a fost aprobată în noiembrie 2013, iar reabilitarea imobilului a durat doi ani. Bugetul local al comunei pe anul 2016 a fost de 17,8 milioane de lei, fără rectificări, cea mai mare parte consumându-se pentru salarii și plăți sociale. Întreținerea lunară a palatului cu 28 de camere este estimată la 20.000 de lei, circa 45.000 de euro pe an.
