Singura soluție pentru autostradă: supraacciza

Singura soluție pentru autostradă: supraacciza

Ajungem la vorba lui Fenechiu. Guvernul n-are bani, fondurile europene sunt insuficiente, astfel că n-avem decât două variante: supraaciza și concesionare către investitor privat. Autostrada de 310 kilometri (Ungheni – Iași – Tg. Neamț - Tg. Mureș) ar putea fi realizată doar în urma unui montaj financiar Acesta ar trebui să includă fonduri guvernamentale, rezultate în urma instituirii unei taxe speciale, împrumuturi, concesionarea drumului către un privat care să și investească.

 

Subiectul autostrăzii Moldova – Ardeal a revenit pe agenda publică. Un grup de inițiativă civică a organizat un marș pe traseul viitoarei autostrăzi, reușind să antreneze câteva mii de persoane. Primarul Mihai Chirica pregătește cea mai mare strângere de semnături pentru susținerea proiectului, peste 1 milion. Semnături strânge și Petru Movilă, președintele PMP Iași.

La rândul său, Maricel Popa, șeful PSD Iași, a supralicitat afirmând că Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, va anunța în curând licitația pentru proiectarea și execuția autostrăzii Ungheni – Iași – Tg. Mureș. Dincolo de gesturile politicianiste și de loviturile de imagine rămâne o întrebare simplă, dezarmantă, la care autoritățile trebuie să răspundă: „Cu ce bani se face autostrada?”.

 Autostrada spre Nădlac, în vestul țării. În Moldova am putea avea acest cadru undeva după 2025

 

Estimare: 4-5 miliarde de euro

În acest moment, estimarea pentru construcția celor 310 kilometri de autostradă este de 4-5 miliarde de euro. Din bugetul național e aproape imposibil să vină acești bani. Nici fondurile europene disponibile pentru exercițiul financiar 2014 – 2020 nu vor ajunge la acest proiect.

O variantă de finanțare a fost o suprataxare, așa cum s-a întâmplat din 2014 până în 2016. Celebră deja, supraacciza la carburanți a fost ideea fostului ministru ieșean al Transporturilor, Relu Fenechiu. 7 eurocenți la litrul de carburanți a însemnat un aport de 800 milioane de euro anual. Dar banii nu s-au dus pe construcția de autostrăzi, ci s-au pierdut în buget.

 

75,4 miliarde de lei a fost PIB-ul Regiunii Nord-Est anul trecut, având o pondere de aproape 10% din PIB-ul național. Ca valoare absolută, în ultimii ani, Regiunea Nord Est a avut al doilea cel mai mic PIB din țară după Sud – Vest Oltenia

 

Fond special pentru autostrăzi
Supraacciza a fost eliminată la începutul anului 2017. Guvernul Tudose vrea să o reintroducă, dar nu se va duce la construcția de autostrăzi, ci în bugetul mare. O simplă simulare arată că anual s-ar putea realiza zeci de kilometri de autostradă dacă toți banii din supraacciză ar avea această destinație.

Concret, potrivit estimărilor, litrul de carburant se va scumpi cu aproximativ 50 de bani. În 2018, la bugetul public ar urma să ajungă, în plus, 3,4 miliarde de lei, adică echivalentul a 750 milioane de euro.

Astfel, autostrada Ungheni – Iași – Tg. Mureș, cotată la 5 miliarde de euro, ar putea fi gata în șase ani jumătate dacă toți banii strânși la nivel național ar fi direcționați aici. În zece ani, doar din această supraacciză s-ar putea face în țară aproximativ 500 de kilometri, adică atât cât s-a reușit în ultimii 27 de ani.

 

Relu Fenechiu calculase că se pot strânge 800 milioane de euro pe an pentru autostrăzi, cât pentru 80 km/an. Acești bani au fost înghițiți de salarii și pensii 

 

Cooptarea unui investitor puternic
O variantă complementară ar fi concesionarea exploatării viitoarei autostrăzi către un investitor puternic. Privatul să vină să investească câteva miliarde de euro și apoi să primească dreptul de a încasa taxa de autostradă. Un nivel acceptabil de taxare e considerat a fi de maxim 2 euro pentru fiecare 100 de kilometri parcurși. Asta ar însemna 6 euro (echivalentul a 27 de lei) pentru toți cei 300 de kilometri.
Traficul estimat pe autostradă va fi, la început, de aproximativ 20.000 de mașini zilnic. Dacă admitem că toate parcurg cei 310 kilometri ai autostrăzii și vor plăti deci taxa întreagă, ar rezulta încasări zilnice de aproximativ 120.000 euro, adică aproape 44 milioane de euro pe an. Bani care să se întoarcă în buzunarul privatului sau care să fie plătiți ca rate în cazul în care porțiuni din autostradă au fost construite cu bani împrumutați.

În plus, constructorului i se mai poate acorda, ca facilitate, exclusivitatea de a exploata spațiile comerciale de pe marginea autostrăzii (gen benzinării, restaurante, magazine), pe o perioadă limitată în timp. Din cauza sumei uriașe de construcție, această variantă poate fi folosită doar în combinație cu fondurile publice sau cu cele europene nerambursabile.

 

20% din populația țării au împreună județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și Vaslui (Regiunea Nord Est). Cele șase județe ocupă cam 20% din suprafața României

 

 

 

Soluțiile lui Bodea

Astă vară și Marius Bodea, deputat PNL, a venit cu propriile variante de finanțare a autostrăzii. Cei cinci pași prevăd un mix al finanțării. Iată ce spunea Bodea în iunie:
„1) Lege specială de modificare a Codului Fiscal, pentru o derogare astfel încât surplusul de bani cu care Regiunea de Nord-Est contribuie la bugetul național din impozitul pe profit să rămână într-un fond special pentru construcţia autostrăzii. Contribuim cu 86 milioane de euro mai mult decât primim.

2) Fiecare Primărie şi Consiliu Judeţean din Regiunea Nord Est, Harghita și Mureș să contribuie cu 1% anual din buget pentru susţinerea autostrăzii. Astfel, s-ar colecta 20 milioane euro. Iaşul, bunăoară, ar contribui cu 1,8 milioane de euro.

3) Campanie la nivel regional pentru colectarea în acest fond destinat construcţiei autostrăzii pentru cei 2% din impozitul pe venit. Estimez că putem strânge aproximativ 185 milioane euro anual.
4) Guvernul României să contribuie şi el cu 200 milioane euro/anual.
5) Inițierea unei campanii de crowfunding (contribuţie de fonduri de la un număr mare de cetăţeni). Estimez că putem strânge măcar 5 milioane euro anual.

Astfel, s-ar strânge un total de 496 milioane euro anual, iar în 8 ani am finaliza autostrada!”, a concluzionat Bodea.

 

750 de kilometri de autostradă are în acest moment România, niciunul nu se află pe teritoriul istoric al vechii Moldove

 

 

„În calitate de președinte al Consiliului Județean susțin acest demers pentru că este necesar ca Iașul să fie conectat la vestul țării printr-o șosea de mare viteză. Ne vom putea dezvolta și economic poate mai repede, dar trebuie să fim conștienți că aceste probleme nu se rezolvă ieșind în stradă. Am semnale că la Ministerul Transporturilor Autostrada Iași - Tg Mureș este considerată ca fiind una dintre prioritățile pentru investiții”, Maricel Popa, președintele CJ Iași


Bugetul, secătuit de bani
Ca idee, la cea mai recentă rectificare bugetară, au fost tăiați peste 6 miliarde de lei de la ministerul Transporturilor. Premierul Mihai Tudose a anunțat că va mai lua bani de la companiile la care statul e acționar majoritar. „Pentru autostrăzi și alte proiecte foarte mari”, a explicat prim-ministrul Tudose. Și a dat ca exemplu tronsonul de autostradă Brașov – Ploiești. În acest moment, legătura Iașului cu Ardealul nu intră pe lista de priorități pentru a primi bani de la buget.
Nici fondurile europene nu pot reprezenta o soluție de finanțare a autostrăzii Moldova – Ardeal. Deși în ultimii ani oficialii guvernamentali au vânturat mai multe cifre, dacă luăm cea mai optimistă dintre previziuni, tot nu ajung banii pentru autostrada Iași – Tg. Mureș. Concret, pentru întreg sectorul rutier ar fi disponibile până în 2020 aproximativ 5 miliarde de euro. Banii nu sunt doar pentru autostrăzi, ci și pentru drumuri expres, drumuri naționale sau proiecte de reabilitare și modernizare.

 

„Am un proiect de lege depus în Parlament de aproximativ șase luni. Este semnat de 80 de parlamentari de la toate partidele, din toate zonele României. Se cheamă autostrada <<Unirii>>. Proiectul prevede clar că Guvernul României, prin ministerul Transporturilor, este obligat să aplice pe acest proiect. Trebuie să fim uniți și să determinăm o decizie politică corectă. Altfel nu vom face decât exerciții de imagine”, Petru Movilă, deputat PMP

 

Niciun kilometru din supraacciza lui Fenechiu

Majorarea cu 10 eurocenți (echivalentul a aproximativ 50 de bani) pe litru a prețului benzinei și motorinei, dar și taxarea traficului greu bazat pe distanță au fost inițiativele lui Relu Fenechiu, în 2013, pentru a face bani de autostrăzi. Fenechiu a vorbit atunci despre realizarea a 4.000 de kilometri de autostradă până în 2027, cu un buget total de 26 miliarde de euro.

În opinia lui Fenechiu, supraacciza era necesară deoarece nici bugetul României și nici fondurile UE nu erau surse îndestulătoare. „Cu banii de la buget putem face o autostradă de la Palatul Parlamentului la Catedrala Mântuirii Neamului”, a rezumat, ironic, Relu Fenechiu la 275 de metri potenţialul bugetului de stat, citat de www.gandul.info.

Propunerea sa a fost pusă în practică în aprilie 2014, când a fost instituită o suprataxă de 7 eurocenți. A fost menținută până la sfârșitul anului 2016, dar din miliardele de lei strânse nu s-au făcut autostrăzi.  

„Iașul și Moldova nu cer ajutor, nu cer asistență, nu cer ca statul să facă ceva magie pentru a <echilibra>> regiunile, cerem doar ca o parte din banii care pleacă de aici să se întoarcă în forma unei autostrăzi. Asta pentru că așa e sistemul, sistem pe care nu noi l-am cerut sau l-am construit. Alternativ, hai cu puțină regionalizare adminstrativă, lăsați taxele aici și ne ocupăm noi singuri de problema asta, nu mai deranjăm pe nimeni acolo la București”, Andrei Postolache, Pentru Iași

 


Scurtă cronologie:

- 2004: În luna mai, Relu Fenechiu, lider PNL și candidat la Primăria Iași, a vorbit pentru prima dată detaliat despre autostrada Moldova – Ardeal

- 2004: Lucian Flaișer, președintele CJ Iași, a anunțat, în septembrie 2004, proiectul autostrăzii Iași – Cluj, desfășurat pe 450 kilometri ce avea costuri estimate la 3 miliarde de dolari

- 2007: Compania Națională de Drumuri (CNAIR) a încheiat un contract pentru realizarea studiului de prefezabilitate pentru autostrada Ungheni – Iași – Tg. Mureș

- 2010: S-au licitat studiile de fezabilitate

- 2011: Studiile de fezabilitate au fost finalizat

- 2012: Guvernul a respins proiectul de construcție a autostrăzii din cauza costurilor foarte mari: 9 miliarde de euro

- 2013: Premierul Victor Ponta l-a desemnat pe Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor, să se ocupe de proiect

- 2014: Licitațiile pentru actualizarea studiilor de fezabilitate au fost anulate sau suspendate

- 2015: Un nou contract de reactualizare a studiilor a fost suspendat

- 2017: Parlamentari și autorități locale au anunțat organizarea licitației pentru proiectare și execuție, concomitent cu reactualizarea studiilor de fezabilitate ce ar urma să fie realizate „in house” de specialiștii CNAIR


Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
Go to top