Deputatul Camelia Gavrilă revine argumentat  asupra importanței Autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, o simbolică autostradă a unirii.

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, subliniază  importanța faptelor concrete în înfăptuirea unității naționale – ca proces continuu prin care valorile și idealurile trecutului sunt preluate și actualizate în timpurile moderne,în prezentul nostru. Acesta ar trebui să fie un laitmotiv al Zilei Naționale a României și un demers comun prin care să dovedim responsabilitate, guvernare rațională și echitabilă, implicare, dincolo de doctrine, ideologii și programe politice care pot avea nuanțe firești sau accente diferite.  

 Afirmam în apropierea zilei de 1 Decembrie, la aceeași tribună, faptul că ,, astăzi, mai mult ca oricând, România are nevoie de unitate națională, de o unitate a partidelor politice în realizarea proiectelor de țară, de o unitate a celor peste 3 milioane de români din diaspora, dar și a celor ce trăiesc în țară.”

 În acest sens, deputat PSD de Iași Camelia Gavrilă subliniază importanța autostrăzii Iași-Târgu Mureș ce reprezintă un proiect de țară mult susținut și așteptat de locuitorii Moldovei, de investitori, de românii din Republica Moldova, dar și de toți actorii implicați în proiecte civice, politice, economice sau culturale. Dezbateri, declarații politice, interviuri, interpelări, articole de presă, nenumarate demersuri s-au consumat periodic, repetitiv. Și, totuși, nu consemnăm nici o finalitate până astăzi, încercările și presiunile nu s-au concretizat decât în studii de fezabilitate, în idei și opinii, în programe politice sau memorii de susținere care sunt utile dacă sunt constructive și îmbunătățesc procesul fără a-l încetini, fără a amâna sau eventual elimina sensurile într-un dialog steril.

Deputatul ieșean  prezintă în Plenul Parlamentului o scurtă retrospectivă a  inițiativelor și activităților realizate pentru această autostradă începute în luna mai 2007, atunci când a fost publicat anunțul pentru licitația „Elaborare Studiu de Prefezabilitate pentru autostrada Târgu Mureș – Iași – Sculeni“. În anul 2009, CNADNR (actuala CNAIR - Companie Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) scoate la licitație realizarea studiului de fezabilitate pentru autostradă, împărțită în trei loturi. În iulie 2012, specialiștii din Ministerul Transporturilor au elaborat indicatorii tehnico-economici pentru proiectul Tg. Mureș - Iași la un cost de 8,9 miliarde de euro, cu mult peste cele 6,4 miliarde de euro menționate în primul studiu de fezabiliate. În iunie 2014, CNADNR a scos la licitație realizarea studiului de fezabiliate pe cele trei sectoare ale autostrăzii: Tg. Mureş - Ditrău, Ditrău - Tg. Neamţ şi Tg. Neamţ - Iaşi - Ungheni, iar  în februarie 2015 au fost deschise ofertele de reactualizare a unor studii de fezabilitate. Peste 10 ani de studii de fezabilitate, dezbateri aprinse, poziții ale demnitarilor români și ale parlamentarilor deopotrivă  nu au reușit să  îndeplinească scopul clar cerut de cetățeni, de logica economică și socială, de societatea civilă, o autostradă care să unească ținuturi, economii, oameni și locuri. 

Astăzi, la 10 ani după aderarea României la Uniunea Europeană, autostrada Iași - Târgu Mureș ar putea uni una dintre regiunile modeste și sărace, mai puțin dezvoltate, cu centrul de dezvoltare și civilizație europeană, ar apropia regiuni culturale diferite, constituind o punte de legătură între Republica Moldova, regiunea de Nord- Est a Moldovei, orașe importante, pe de o parte, și Transilvania, Occidentul Europei, modelul de dezvoltare europeană pe care l-am asumat cu toții, pe de altă parte.

            În preambulul dezbaterilor asupra proiectului de buget pentru anul 2018, revin cu insistență asupra temei și invit la receptivitate, la abordare echilibrată și rațională, la o previziune financiară clară pentru bugetul din anul 2018 pe speța propusă atenției Parlamentului și astăzi, încă o dată, ca pledoarie și argumentație pentru o abordare corectă și echitabilă. Asemenea unui antreprenor, România anului 2018 trebuie să își prioritizeze domeniile cheie, să asigure o educație și un sistem medical de calitate, firești pentru secolul XXI, fără a elimina, însă, segmentul investițional, privirea spre viitor, măsurile necesare pentru dezvoltarea echilibrată a țării.

Anul 2018 trebuie să fie un an de start pentru acest proiect, an în care se poate face trecerea de la vorbe și promisiuni, la fapte concrete și corecte, un an care să se raporteze la trecutul național de acum un secol, la efervescența și dăruirea umană din acele timpuri. Acest efort trebuie să fie unul susținut prin acțiunile politice, prin actul concret de guvernare al decidenților, prin implicarea societății civile, prin armonizarea eforturilor, dincolo de proiectele fiecărei regiuni, dincolo de inevitabile subiectivități și proiecte locale.  

            În concluzie, este evident că noi, parlamentarii ieșeni, în calitate de promotori ai proiectelor și opțiunilor circumscripțiilor pe care le reprezentăm în Parlamentul României, suntem datori să abordăm acest subiect și să îl plasăm prioritar pe ordinea de zi a Guvernului.  În atmosfera de emulație, dar și de analiză și reflecție responsabilă, generate de o nouă aniversare a sărbătorii naționale,  adresez un apel spre unitate parlamentarilor din regiunea Moldovei, reprezentanților Guvernului, în sensul că o țară nu trebuie să se dezvolte inegal, fragmentar, având încă zone cu un real decalaj financiar, economic și  social.