Simbolistica zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, marcată anual pe data de 4 februarie, consemnează necesitatea unei alianțe puternice între profesioniști din domeniul sănătății, cercetători, guverne, pacienți, reprezentanți ai industriei aferente, dar și mass-media, cu scopul de a preveni, diminua și elimina formele diferite de cancer și dramele asociate acestor maladii devastatoare. Unul dintre obiectivele importante este reprezentat de intensificarea campaniilor de informare a opiniei publice în legătură cu implicațiile cancerului, militându-se cu acest prilej și pentru accesul egal al tuturor pacienților la cele mai noi terapii împotriva bolii.

Pornind de la conceptul de sănătate, definit de Organizația Mondială a Sănătății drept starea de totală bunăstare fizică, mentală și socială, aspect care lucrează într-un mod integrat la dezvoltarea noastră umană, profesională, socială, constatăm că situația sistemului medical este încă dezamăgitoare, dacă ne referim la lupta continuă a celor afectați de această maladie cu accesul la tratamente moderne de ultima oră, cât și cu unele carențe și disfuncții ale sistemului sanitar.

Din nefericire regăsim România anului 2018 pe ultimele poziții în Uniunea Europeană, cu o situație precară a sistemului medical, cu o infrastructură modestă, o creștere a opțiunii pentru sistemul privat de sănătate în detrimentul serviciilor oferite de stat, cu inevitabile inechități și diferențe ale posibilităților de acces la servicii medicale de calitate.

Cu toate acestea, „devotamentul, implicarea, dedicația în condiții nefavorabile pentru un sistem performant fac diferența, dorința de a salva transformă medicii în eroi necunoscuți prin munca depusă zilnic, după cum competența acestora convertește situații grave și cazuri limită în reușite nesperate. Astfel, succesele și exemplele de bune practici există pentru că avem o școală medicală de înaltă calitate, cu medici performanți, recunoscuți în lume, cu universități apreciate și formatori adevărați. Statul român sprijină și investește în educația universitară, în dezvoltarea programelor de studii și, într-o anume măsură, în cercetarea științifică din domeniile medicale”, subliniază deputatul ieșean Camelia Gavrilă.

Fiecare formă de cancer trebuie analizată ca o temă majoră, dar astăzi atenția noastră se îndreaptă spre una dintre formele cu incidență majoră, maladie care afectează cel mai mult viața unei femei, viața de cuplu, de familie - cancerul mamar, principala cauză de deces în rândul femeilor din țările în curs de dezvoltare. În România, Federaţia Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a prezentat un raport prin care mortalitatea cauzată de această formă de cancer este de 36% (studiu realizat în 2015), peste media mondială, iar îngrijorător este faptul că 83,7% dintre femeile din mediul rural nu s-au programat niciodată pentru un control preventiv.

Deputatul PSD arată că, dincolo de statistici și constatări, datoria parlamentarilor este de a identifica și contextualiza aceste probleme corect, de a le semnala și în Plenul Camerei Deputaților, de a reitera problematica gravă în fața decidenților în domeniu, de a deschide drumul unor dezbateri alături de societatea civilă, identificând strategii, adaptând modele de bună practică din alte țări europene, căutând calea spre justă soluționare. Putem porni de la premisa unor principii care pot genera soluții de calitate:

- asumarea colectivă și responsabilă a acestor probleme, dincolo de nivelul declarativ;

- România are nevoie de o alocare bugetară mult mai responsabilă și adecvată acestui domeniu;

- implementarea unor campanii de informare a femeilor, mai ales în mediul rural, prin medicii de familie, dar și prin alte forme conexe de informare, prevenție, implicare ;

- asigurarea unor sisteme eficiente de control/screening al cancerului; nevoia de screening standardizat, etapizat (cu referire la vârstă, sex, afecțiuni), accesibil pacientului și medicului.

- îmbunătățirea accesului la diagnostic, tratament, reabilitare și îngrijiri medicale.

În concluzie, în calitate de parlamentar, deputatul Camelia Gavrilă, consideră că este necesară o implicare activă a reprezentanților cetățenilor în aceste probleme vitale ale societății și apreciază că este imperios necesară soluționarea lor prin demersuri legislative care să permită o acțiune corectă și consecventă a politicilor de sănătate. ”În calitate de profesor cu o experiență de peste 30 de ani în sistemul de învățământ preuniversitar, printre tineri, consider că este nevoie, în aceeași măsură, de o educație pentru sănătate mult mai activă și responsabilă în cadrul orelor de biologie, de dirigenție, de consiliere, prin intermediul unor cursuri opționale, proiecte, module/teme specifice, iar ca femeie identific această problemă drept prioritate esențială pentru politicile de sănătate din România secolului XXI.”