Miercuri, 22 08 2018
EXCLUSIV. Un caz mic de pușcărie: 2 milioane de lei ascunse 4 ani de Veolia, cu voia lui Chirica

EXCLUSIV. Un caz mic de pușcărie: 2 milioane de lei ascunse 4 ani de Veolia, cu voia lui Chirica

Un traseu sinuos al banilor cuveniți Primăriei Iași s-a oprit în conturile Veolia, fără ca instituțiile de control să fie anunțate. Disponibilitatea la compromis în acest caz a fost ilegală. Suma reprezintă un bonus acordat de stat, încasat nejustificat de Dalkia Termo Iași (predecesoarea Veolia Energie Iași) în 2013 pentru anul precedent. Banii erau cuveniți Primăriei Iași, operatorul de termie din oraș în anul 2012. Cele 2 milioane de lei au stat aproape 4 ani într-un cont al Veolia, până când DNA a început anchetele la firma-mamă, cu sediul la București. Banii au fost returnați Primăriei abia în 2017, printr-o înțelegere secretă cu primarul Mihai Chirica. Curtea de Conturi nu a fost sesizată. Legal, Veolia trebuia să returneze banii către Guvern, iar Curtea de Conturi trebuia să stabilească vinovații.

Șefii Veolia Energie și conducerea Primăriei au jucat alba-neagra cu 2 milioane de lei. Cei aproape 450.000 de euro reprezintă un bonus virat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice aferent câtorva săptămâni din 2012, bani încasați de operatorul de termoficare și ascunși într-un cont timp de trei ani, dar care i se cuveneau Primăriei. Într-un final, în iarna 2016-2017, banii au ajuns în conturile administrației.

O înțelegere secretă

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au solicitat contractul de delegare a gestiunii dintre Primărie și Veolia, cercetând și această speță, dar și alte posibile nereguli. Patru sunt personajele cheie în această afacere: Lavinia Săniuță, fost director Veolia România, Alexandru Teleru, manager Veolia Energie Iași, Mihai Chirica, primar, și Dumitru Tomorug, membru în Consiliul Director al Veolia și, din decembrie 2017, reprezentant al Primăriei în Consiliul de Administrație. Acuzațiile îmbracă formă penală, juriștii consultați de REPORTER DE IAȘI spunând că în acest caz, capetele de acuzare ar putea fi de abuz în serviciu, evaziune și înșelăciune.

 

Firmă nou înființată

Cronologic, faptele pot fi simplu explicate. În prima parte a anului 2012, serviciul public de alimentare cu energie termică (apă caldă și încălzire) care presupune operațiunile de producție, transport, distribuție și furnizare în municipiul Iași, a fost îndeplinit de Primărie. Concomitent, au demarat negocierile cu Dalkia România în vederea delegării gestiunii acestui serviciu.

Ceea ce s-a și întâmplat în toamna anului 2012, prin nou înființata Dalkia Termo Iași (predecesoarea Veolia Energie – schimbare de nume produsă în aprilie 2015). La noua societate, Dalkia România deținea 90% din acțiuni, iar Primăria restul de 10%. Contractul a fost semnat în iulie 2012, însă nu a început fix de atunci, ci au fost mai mulți pași de îndeplinit.

Efectiv, Dalkia Termo a preluat în administrare sistemul în octombrie 2012 și în delegare la mijlocul lunii noiembrie 2012. Concret, în etapa de administrare, reprezentanții Dalkia Termo au avut un rol de observator, implicare efectivă cu drepturi și obligații depline având loc din a doua jumătate a lunii noiembrie.

 

CET Iași fusese devalizat la început de administratorii numiți de Guvern, apoi de politicienii ieșeni. Operatorul privat Veolia încearcă redresarea de cinci ani, dar a înregistrat numai pierderi

 

Bonus pentru cogenerare

Anual, acest tip de societăți beneficiază de o schemă tip bonus, în fapt un ajutor de stat. „Schema de sprijin tip bonus este destinată promovării sistemelor de producere de energie electrică şi termică în cogenerare, pentru a încuraja noi investiții în tehnologia de cogenerare, precum şi pentru realizarea de lucrări de înlocuire/reabilitare a instalațiilor existente”, se arată într-un raport public.

Mai clar spus, beneficiază de sprijin doar energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență (adică, producerea concomitentă, cu aceleași instalații a energiei termice și electrice). Sistemul de la Iași, indiferent că a fost gestionat de Primărie sau de Dalkia Termo a fost eligibil pentru primirea acestui bonus.

Au luat și partea Primăriei

Într-un raport public din trimestrul I 2013 se face vorbire despre rezultatele aplicării schemei de sprijin aferent anului 2012. Astfel, valorile bonusurilor primite de fiecare producător, pentru 2012, au făcut obiectul unui tabel. La poziția 14 figurează Dalkia Termo Iași (CET 1 și 2) pentru lunile octombrie-decembrie, cu o sumă de peste 9,3 milioane de lei. Aceasta a fost valoarea primită de Dalkia ca bonus.

Marea discuție se poartă pe 2 din cele 9 milioane de lei. Pentru că directorul financiar Dalkia Termo a cerut bonusul pe octombrie – decembrie 2012, dar compania a intrat efectiv în contractul de delegare a gestiunii abia de la mijlocul lunii noiembrie. Deci, cei 2 milioane de lei i s-ar fi cuvenit Primăriei și nu nou înființatei companii.

 

Alexandru Teleru, director general Veolia Energie Iași, a ascuns subiectul banilor cuveniți Primăriei, o decizie inexplicabilă la acest nivel

 

Traseul banilor

Nivelul bonusului e stabilit de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Președintele acesteia aprobă cantitățile de energie electrică produsă în cogenerare beneficiare de bonus. Ulterior, banii se plătesc prin Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice (CNTEE).

Așadar, în 2013, CNTEE a virat în conturile Dalkia cele 9,3 milioane de lei, suma incluzând, astfel, și cele 2 milioane de lei care trebuiau virați Primăriei. Banii au fost vânturați prin mai multe conturi.

 

Teleru a semnat OP-ul
Managerul Alexandru Teleru a venit de la Ploiești (de la firma mamă) la Iași în 2015, an care coincide și cu schimbarea numelui din Dalkia Termo în Veolia Energie. În urma unui audit intern, s-au găsit cele 2 milioane de lei în cont, bani pe care compania îi deținea deja, nejustificat, de doi ani.

În paralel, la conducerea Veolia România era Lavinia Săniuță cea care ar fi insistat ca banii să rămână în conturile companiei sale.
În 2016, Săniuță nu mai făcea parte din conducerea societății, iar șefii de la Iași au purtat mai multe discuții pentru a vedea ce să facă cu suma respectivă. Concluzia a fost ca banii să fie virați cât mai repede Primăriei, fără alertarea organelor de control. Lucru care s-a și întâmplat în iarna 2016-2017 printr-un ordin de plată semnat chiar de managerul Alexandru Teleru.

 

Primarul Mihai Chirica a închis ochii la tentativa de înșelăciune a board-ului Veolia

 

Întrebări deocamdată fără răspuns

Chiar dacă banii au ajuns într-un final la Primărie, sunt mai multe probleme cu acest transfer și mai multe întrebări la care atât directorul Alexandru Teleru cât și primarul Mihai Chirica trebuie să răspundă:
1) Cum a fost înregistrată această sumă în bugetul Primăriei?

2) Trebuia ca Veolia să plătească dobândă pentru cei trei ani?
3) De ce Alexandru Teleru și Mihai Chirica nu au anunțat autoritățile statului în momentul în care au aflat despre acești bani?

4) În calitate de membru în Consiliul Director al Veolia Energie, Dumitru Tomorug știa de aceste 2 milioane de lei?
În același timp, dacă Primăria deține 10% din Veolia Energie Iași, de ce Curtea de Conturi nu a fost niciodată în control la această companie?

 

RAPORTUL ANRE DIN 2013: poziția 14, ultimul trimestru din 2012 (2011 apare dintr-o greșeală de redactare), în care toți banii au fost virați către Dalkia (predecesoara Veolia). 2 milioane de lei se cuveneau Primăriei Iași

 

No comment pe toată linia

Alexandru Teleru, managerul Veolia Energie, a respins vehement dialogul direct, față în față, cu jurnaliștii REPORTER DE IAȘI. A solicitat și a primit întrebările în scris, pe adresa de email a companiei, promițând că va furniza un răspus prin firma de PR a Veolia. Răspuns care nu a venit până marți seara, la închiderea ediției. REPORTER DE IAȘI a cerut explicații și din partea conducerii Primăriei Iași. Aceștia au comunicat că cererea de informații a fost înregistrată, fără a da alte amănunte. Nici ANRE nu a oferit detalii în acest caz.

Dumitru Tomorug, reprezentantul Primăriei în Consiliul de Administrație al Veolia Energie Iași, a răspuns telefonic întrebărilor reporterului. „Nu știu nimic de transferul sumei de 2 milioane de lei de la Veolia la Primărie, nu mă ocupă de finanțele municipalității”, a spus Tomorug. De asemenea, deși este de câțiva ani membru în CA la Veolia, a spus că nu știe nici de banii încasați de Veolia în 2013, ca subvenție pe anul precedent. „În Consiliul de Administrație mă ocup de problemele tehnice, lucrări, investiții, nu de cele financiare, așa că nu mă pot pronunța asupra legalității acestei spețe”.

 

 

Veolia și primarul Chirica au ascuns suma de Curtea de Conturi

Cele 2 milioane de lei păstrate în cont de Veolia reprezentau o obligație fiscală față de Primăria Iași. Conform Codului Fiscal, dobânda la această obligație, fixată anual de BNR, variază între 0,02%/zi și 0,03%/zi.

Veolia a „sechestrat” acești bani aproape 4 ani, între 2013 și 2017, dobânda pe care era obligată să o plătească Primăriei Iași fiind de circa 800.000 de lei.

Traseul legal era ca Veolia, din momentul depistării erorii, să anunțe ANRE, să înapoieze banii către CNTEE, iar aceștia să fie virați ulterior către Primăria Iași. În 2016, când s-a pus serios problema returnării acestei sume, sub spectrul anchetelor DNA demarate la sediul central al Veolia România, obligația legală a Primăriei Iași și a companiei Veolia era de a anunța Curtea de Conturi, care trebuia să ia măsurile legale împotriva celor vinovați, precum și să calculeze dobânzile aferente, cei 800.000 de lei. Primarul Iașului, Mihai Chirica nu a făcut acest lucru, putând fi acuzat de abuz în serviciu. Nici Veolia Energie Iași, care are acționar Primăria Iași, nu a sesizat instituțiile abilitate, faptele imputate putând fi înșelăciune, pentru ascunderea banilor, și evaziune fiscală – necalcularea dobânzilor.

 

O sinecură pentru Tomorug
Veolia Energie Iași are drept acționari pe Veolia Energie România care deține 90% din capitalul social și pe Municipiul Iași (Primăria) cu 10%. Societatea era condusă, până anul trecut, de un Consiliu de Supraveghere (factor de decizie) și un Consiliu Director (factor de execuție).

Din decembrie 2017, s-a constituit Consiliul de Administrație format din cinci membri (patru din partea Veolia – Non Jean Arsene Aime, Alexandru Teleru, Maria-Elena Leonte și Georgeta Mirela Cornelia Szabo) și unul din partea Primăriei – Dumitru Tomorug (foto). Astfel, raportul de forțe din CA este de 80 la 20% față de structura anterioară unde era de 66 la 33%. Fiecare membru CA, deci și Tomorug (care este și director în Primărie) încasează lunar de la Veolia echivalentul a 500 de euro, adică aproximativ 2.300 de lei.

Dumitru Tomorug (foto sus) este unul dintre cei mai controversați directori din Primărie. Apropiat de Gheorghe Nichita, fost primar, Tomorug a supraviețuit din punct de vedere profesional scandalurilor penale în care a fost implicat fostul edil. A rămas și în echipa lui Mihai Chirica, în momentul în care noul primar, întâi interimar și apoi ales, a preluat Puterea în Palatul Roznovanu. Despre Tomorug se spune că era unul dintre „vistiernicii” lui Nichita.

Lavinia Săniuță, fost director general al Veolia România, ieșind de la audierile de la DNA București

 

Dosar DNA din 2015, fără deznodământ

În octombrie 2015, procurorii DNA Ploiești au dispus extinderea urmăririi penale, punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar față de Lavinia Teodora Săniuță pentru infracțiunile de cumpărare de influenţă, violarea vieţii private, favorizarea infractorului, evaziune fiscală în formă continuată, spălare a banilor.

În perioada 2014 - 15 iunie 2015, Săniuță Lavinia Teodora, în calitate de director general adjunct la Veolia România și începând cu 15.06.2015, ca director general al Apa Nova București, a dat sume importante de bani lui Semenescu Ovidiu-Traian, ca urmare a unei înțelegeri prealabile avută cu acesta, sub forma unor contracte încheiate cu societăți aparținând sau care sunt controlate de Semenescu Ovidiu-Traian, Moisescu Vlad-Octavian și Berevoianu Costin, contracte al căror obiect nu a fost prestat în realitate. Sumele de bani ar fi fost date pentru ca Semenescu Ovidiu-Traian să intervină, personal sau prin intermediul altor persoane, la reprezentanții unor instituții publice din România, în beneficiul agenților economici ai Grupului de firme Veolia Franța, din care face parte și Apa Nova București. Unele plăți aferente acestor contracte au fost autorizate de Săniuță Lavinia Teodora (în calitate de director general al Apa Nova, respectiv director general adjunct la Veolia România), în perioada menționată.
Banii astfel plătiți au reprezentat, de fapt, contravaloarea influenței și intervențiilor exercitate de către Semenescu Ovidiu-Traian, Moisescu Vlad-Octavian și Berevoianu Costin la nivelul instituțiilor publice, cu referire în special la Primăria și Consiliul Local ale Sectorului 1 București, Primăria Generală a Capitalei și Consiliul General ale mun. București, în favoarea firmelor din Grupul Veolia și în special a Apa Nova”, au precizat procurorii acum aproape trei ani.
În prezent, Lavinia Săniuță se află sub control judiciar, fiind consilier al directorului Apa Nova.

 

UPDATE, MIERCURI, 16.00. Explicațiile Veolia: „Situație rezolvată între parteneri”

Reprezentanții Veolia ne-au remis poziția oficială a companiei astăzi, 21 martie, după apariția articolului.

Aceștia confirmă că firmele Dalkia România și Dalkia Termoficare Iași au încasat în primul trimestru al anului 2013 sume aferente funcționării din anul 2012, în cadrul schemei de sprijin cogenerare. De asemenea, explică faptul că a existat un „contract de urgență între Primăria Iași și Dalkia România pentru perioada 1 ianuarie-11 noiembrie 2012”, de la această dată intrând în vigoare contractul de delegare, informație furnizată în articolul nostru.

Comunicatul Veolia precizează sumele primite ca supracompensare:

„Pentru perioada aferentă contractului de urgență acestea au fost:

  • 591.510 lei Dalkia România (actuala Veolia Energie România S.A.) și
  • 820.264 lei Dalkia Termoficare Iași (actuala Veolia Energie Iași S.A.)”.


Reprezentanții Veolia recunosc faptul că acești bani se cuveneau de drept Primăriei Iași, operatorul de termie al orașului în 2012, dar susțin că și-au dat seama de acest lucru după mai bine de trei ani: „În anul 2016, la o verificare internă, s-a identificat faptul că sumele mai sus menționate ar fi trebuit virate în contul Primăriei Municipiului Iași”. Veolia a plătit sumele datorate către Primărie, menționând că au calculat penalitățile conform „procedurilor în cazul datoriilor la bugetul de stat”.

Veolia a transferat în total 2.058.224 lei, comunicatul precizând: „A fost o situație rezolvată exclusiv între și de către cei doi parteneri, fără să existe vreun impact în ceea ce privește schema de sprijin gestionată de ANRE”.

Oficialii companiei mai spun că toate încasările Veolia Energie Iași intră în conturile curente ale companiei, comunicate clienților prin intermediul contractelor de furnizare a energiei și a facturilor emise.

REPORTER DE IAȘI precizează că sumele încasate necuvenit de Dalkia, predecesoarea Veolia, au stat trei ani în conturile acestei companii, iar oficialii acestora spun acum că nu și-au dat seama. În tot acest timp, Primăria Iași a fost asociată în compania de termoficare, având 10% din acțiuni și un reprezentant în Consiliul de Supraveghere, devenit ulterior Consiliu de Administrație. Comunicatul nu explică mențiunea sub care a fost înregistrată această plată făcută cu întârziere către Primărie și nici dacă traseul legal era returnarea sumelor către ordonatorul de credit, Guvernul României, și sesizarea Curții de Conturi.

 

Citeste si...
Nota
(3 voturi)

Leave a comment

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Go to top