fbpx
 
SECRETELE AFACERII OANCEA: Judecătoarea Cazacu are 25% din proiect după ce l-a îmbogățit pe imobiliarul Filip în instanță

SECRETELE AFACERII OANCEA: Judecătoarea Cazacu are 25% din proiect după ce l-a îmbogățit pe imobiliarul Filip în instanță


Secretele din spatele scandalului Oancea: 4.000 mp dați cu scandal în 2010 printr-o sentință a aceleiași judecătoare care acum e asociata imobiliarului Vasile Filip. Acesta a cumpărat drepturile litigioase ale unei comori din Copou: 4.000 mp mai jos de Penitenciar, lângă blocurile Bellevue. Vânzătorul a spus că a semnat de frică și a contestat tranzacția. Titlul s-a eliberat pe seama declarațiilor a doi martori, fără niciun act de proprietate, fără alte dovezi. Judecătoarea Cerasela Cazacu a dat sentința de împroprietărire. Peste 8 ani, Cazacu și Filip sunt asociați la turnul din Oancea, judecătoare urmând să primească 25% din totalul locuințelor, vreo 20 de apartamente.

 

Arc peste timp. Marile spirite se întâlnesc și la interval de câțiva ani. Așa este și cazul controversatului investitor în imobiliare, Vasile Filip, și al judecătoarei Cerasela Cazacu. Spre exemplu, în februarie 2010, judecătoarea a pronunțat o sentință prin care Filip a devenit stăpân peste 4.000 de metri pătrați în Copou, în apropierea Penitenciarului. Prima paranteză: retrocedare de milioane făcută doar pe baza declarațiilor a doi martori.

În 2017, Filip și Cazacu s-au reîntâlnit. În Oancea, cei doi au pus împreună câteva parcele de teren pentru înălțarea unui turn de 10 etaje. Filip va face întreaga construcție, iar magistratul va primi 25% din viitorul edificiu. Ce coincidență! A doua paranteză: proiectul imobiliar din Tătărași a provocat un imens scandal public.

Filip a cumpărat drepturile litigioase

În 2009, un cetățean pe nume Mircia Popovici a dat în judecată pe Leib Marcovici, statul român prin Ministerul de Finanțe și Municipiul Iași (adică Primăria). Obiectul: „uzucapiune hotărâre care ține loc de act autentic”. Mai simplu spus, prin acest proces s-a dorit constatarea dreptului de proprietate al lui Mircia Popovici pe 3.000 de metri pătrați în Copou, la intersecția actualelor străzi Cazărmilor și Bucur (mai jos de Penitenciar) și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare.

La unul dintre termenele procesului s-a depus un contract de vânzare drepturi litigioase prin care Popovici i-a transmis lui Vasile Filip dreptul de a sta în judecată în calitate de reclamant. Adică, Filip a intrat pe fir pentru acel teren.

 

Imobiliarul Filip (stânga) a fost judecat într-un proces de Cerasela Cazacu (dreapta), apoi au devenit asociați într-un proiect imobiliar de milioane de euro

 

A adus o copie de „zdelcă”

Acest Popovici a susținut la proces că a achiziționat terenul de la un evreu pe nume Leib Marcovici. „În motivare, reclamantul arată că în anul 1974 a cumpărat de la numitul ML cu act intitulat <zdelcă>, suprafața de teren de 3.000 mp pentru care a achitat suma de 5.000 lei, teren pe care l-a îngrădit și ocupat imediat si pe care a ridicat o construcție fără autorizație, sub titlu de proprietar. Întrucât, în anul 1974, nu a putut încheia un act în formă autentică, a folosit terenul păstrând ca act de proprietate această zdelcă. Ulterior, reclamantul arată că a aflat că vânzătorul a părăsit România în anul 1975 plecând în Israel.

Nici după anul 1989 nu a putut să clarifice situația terenului la administrația locală, întrucât autoritățile îi solicitau act de proprietate încheiat în formă autentică sau hotărâre judecătorească”, se arată în sentința Judecătoriei. La dosar, Mircia Popovici a depus o copie de la zdelcă.

Împotriva Municipiului

Statul român a fost scos din ecuația procesului din cauza lipsei calității procesuale, adică n-avea ce căuta în acest litigiu. Astfel, Popovici a rămas să se judece cu Primăria. Pentru că la dosar a fost depusă o declarație de înscriere a terenului în CAP în 1962. Iar legea prevedea că terenurile care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane decedate fără moștenitori trec în proprietatea comunei/orașului.

Proba cheie: doi martori

În urma unei expertize topo, s-a constatat că terenul în cauză avea mai mult de 3.000 de metri pătrați, adică măsura fix 3.934 mp. Așa că Popovici a solicitat instanței constatarea dreptului său de proprietate pe întreaga suprafață.

La proces au fost aduși doi martori care au susținut că Mircia Popovici a ocupat respectivul teren începând cu anii ’70, îngrădindu-l și construindu-și o locuință.

Rolul acestor doi martori a fost crucial. Iată ce a spus instanța: „Dobândirea dreptului de proprietate prin posesie prelungită (uzucapiune, prescripție achizitivă) este un mod originar, ce se întemeiază pe faptul posesiei, pe o stare de fapt, ce exclude ideea existenței unui act juridic translativ de proprietate. Pentru dobândirea dreptului de proprietate imobiliară prin uzucapiunea de 30 de ani, astfel cum este reglementată în art. 1890 Cod civil, este necesar să fie îndeplinite, cumulativ, două condiții: posesia propriu-zisă să fie utilă, adică neviciată, și să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună-credință sau de rea-credință”.

Comoara de 4.000 mp primiți de Filip în Copou doar pe baza declarațiilor a doi martori. Priveliștea face totul

 

Argumentele instanței

Cu alte cuvinte, nici nu mai contează că terenul figura la un CAP din 1962, că a fost sau nu un contract (zdelcă) între Mircia Popovici și Leib Marcovici. De fapt, la dosar nici măcar nu a fost depusă zdelca în original. Faptul că Popovici a stat 30 de ani pe tarlaua respectivă l-a făcut proprietar. Iar acest lucru a fost certificat doar prin declarațiile a doi martori.

În această speță, Primăria nu a formulat întâmpinare și nu a contestat dreptul invocat de reclamant. Adică, un soi de non-combat. „În acest sens, instanța reține că pârâții nu au contestat posesia de bună credință a reclamantului și, așa cum declară martorii, ia act că reclamantul s-a manifestat încă din anii 1970 ca proprietar al terenului, îngrădindu-l și construind pe el o locuință și  nefiind tulburat în exercițiu posesiei de niciunul din pârâți sau de o altă persoană, fiind astfel îndeplinite dispozițiile art. 1847 Cod. civil., în care se arată că, pentru a se împlini termenul prescripției achizitive, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, fapt pentru care va admite acest capăt de cere”, a mai precizat judecătorul.

În final, instanța a constatat dreptul de proprietate al reclamantului Vasile Filip, care a cumpărat drepturile litigioase de la Mircia Popovici, pe terenul de 3.934 mp. Judecător în acest caz a fost Cerasela Cazacu.

Teren contra apartamente

Revenind în prezent, Vasile Filip se află în centrul unui uriaș scandal. Acesta are un Plan Urbanistic Zonal în Oancea pentru construirea unui bloc, 2S+P+M+10E+Eth. Suprafața pe care se va realiza proiectul este de 2.463 mp.

În documentația care a stat la baza PUZ-ului este explicată proveniența terenului. Astfel, 966 mp sunt ai Art Residence Development (firma lui Vasile Filip), iar pentru două suprafețe, de 1.275 mp și 222 mp, există un contract de schimb cu judecătoarea Cerasela Cazacu și soțul acesteia, Daniel Cazacu.

În declarația sa de avere, judecătoarea a precizat tipul de contract încheiat în martie 2017 cu Art Residence Development: contract de schimb cu bunuri viitoare. Conform înțelegerii, judecătoarea și soțul său vor primi 25% din viitoarea construcție și locuri de parcare.

Imobiliarul face pași în spate

Vasile Filip a refuzat să comenteze dacă vede vreun fel de incompatibilitate între cele două ipostaze ale Ceraselei Cazacu, cea de judecătoare a speței din 2010 și cea de partener de afaceri din prezent. Soții Cazacu nu au răspuns apelurilor telefonice.
Despre scandalul din jurul proiectului imobiliar din Tătărași, Vasile Filip a spus că el respectă întocmai legea. „Nu știu dacă mai fac 10 etaje, vom vedea. Vor fi vreo 80 de apartamente, cam așa am gândit. Oamenii nu au de ce să fie nemulțumiți, dacă nu făceam eu construcția, o făcea altul”, a spus Filip.

La 80 de apartamente și aplicând procentul de 25% ar însemna că judecătoarei Cazacu i-ar reveni o cotă de 20 de apartamente.

 

Spațiul pe care îl ocupă proiectul lui Filip în Oancea. În dreapta, alte două blocuri în proiect, aparținând lui Niculiță. Locuitorii sunt revoltați

 

Ce invocă locatarii blocurilor învecinate
- construcția blocului va fi într-o zonă cu risc de alunecări
- coeficientul de utilizare a terenului pune în pericol siguranța zonei
- impactul asupra spațiilor verzi (vor fi tăiați zeci de copaci)
- consultarea publicului a fost insuficientă și în perioade inoportune (în perioada Crăciunului și Revelionului din 2017)
- accesul auto îngreunat prin apariția altor zeci de mașini ale viitorilor locatari
- lipsa unui studiu geo actualizat
- lipsa unui studiu de însorire

Mișcare civică împotriva noilor blocuri

Oamenii din cartier care nu sunt de acord cu acest proiect imobiliar activează și pe pagina de Facebook intitulată Esplanada Oancea – Tătărași Iași. Sunt peste 200 de membri. Acolo sunt transmise informații despre această investiție, dar sunt luate în discuție și posibilitățile de protest împotriva autorităților publice.
În ședința de Consiliu Local în care a fost votat PUZ-ul, proiectul din Oancea a avut susținători importanți: primarul Mihai Chirica, viceprimarul Gabriel Harabagiu și consilierii PSD Adrian Boca, Paul Boișteanu și Florentin Ciobotaru.

Acuzații grave aduse lui Filip: a obținut titlul prin violență
Sentința dată de Cerasela Cazacu în cazul celor 3.934 mp a fost atacată cu recurs la Tribunal. Unul dintre cei care a declarat recurs a fost Stelian Ciobanu, moștenitor al Verginicăi Mamaia, care a susținut că 1.000 de metri pătrați din cei 4.000 i-ar fi aparținut. Ciobanu a susținut: „Posesia terenului nu a fost la reclamant (Mircia Popovici– n.r.) și consideră că zdelca este confecționată”.

Bătrânul a semnat de teamă
Al doilea care a contestat decizia Judecătoriei a fost chiar Mircia Popovici. „Recurentul (Mircia Popovici– n.r.) a criticat sentința, susținând, în genere, că în mod greșit instanța de fond a dat eficiență contractului de vânzare de drepturi litigioase (...). Detaliază recurentul împrejurările violente în care a fost nevoit să semneze acest contract, la presiunea numitului (Vasile Filip – n.r.) și a altor persoane. Susține că a semnat actul de teamă. La proces nu a mers datorită stării sale de sănătate. Apreciază că instanța de fond a încălcat formele de procedură sub sancțiunea nulității (...). Formulează recurs doar în ceea ce privește înlocuirea sa în proces cu numitul (Vasile Filip – n.r.). A profitat de faptul că este singur și bolnav”. Adică, Popovici voia terenul pentru el.

Contestație întârziată cu o zi
Însă, Mircia Popovici a murit, iar succesorii acestuia, doi la număr, au depus declarație autentică de renunțare la judecată în această cauză. În ceea ce-l privește pe Stelian Ciobanu, recursul său a fost respins ca tardiv. Termenul legal a expirat pe 5.04.2010, iar el a declarat recurs pe 6.04, adică a doua zi.
Astfel, prin decizia pronunțată pe 9 septembrie 2011, instanța de la Tribunal nu modifică nimic din ceea ce s-a petrecut la Judecătorie. Adică, Vasile Filip rămâne stăpân pe cei 4.000 mp de teren.


Citeste si...
Nota
(1 Vote)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: