750 de oameni plătiți degeaba
Patru proiecte esenţiale pentru siguranţa oamenilor din zone inundabile nu au avansat, de la începutul anului, nici măcar un milimetru. Au fost făcute două licitaţii pentru studii de fezabilitate, dar nu s-a prezentat niciun ofertant. Experţii consultaţi de REPORTER DE IAŞI spun că suma prevăzută a fost mică şi caietul de sarcini făcut în bătaie de joc, parcă pentru a alunga orice firmă interesată.
În tot acest timp, angajaţii Apelor Române de la Iaşi, răspunzători de soarta a sute de mii de oameni din patru judeţe ale Moldovei, se ocupă cu avize şi alte treburi de rutină, pentru că leafa oricum merge. Cu sau fără proiectele vitale.
Tecuciul şi Dorohoiul, victime ale inundaţiilor în urmă cu câţiva ani, ar putea fi apărate mai bine de viituri. Zonele respective sunt prinse în cele patru proiecte pe care ABA Prut – Bârlad nu reuşeşte să le pună în aplicare.
Consultant: „Trebuiau deja executate”
Proiecte reale, care ar face diferenţa pe viitor între un dezastru natural şi un somn liniştit, pentru cetăţeni din Iaşi, Vaslui, Galaţi şi Botoşani. Au legătură cu zonele inundabile şi prevenirea viiturilor, dar şi cu sistemul de irigaţii, iar valoarea totală este de 74,56 milioane lei. Suma ce poate fi accesată reprezintă de 10 ori bugetul anual al ABA Prut-Bârlad, Direcție care acoperă șase județe din Moldova.
Banii sunt prevăzuţi în Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) pe exerciţiul bugetar 2014-2020, cu implementare efectivă până în 2022. Proiectele sunt „Reconectare lunca inundabilă şi remeandrare curs râu Jijia” (22,250 milioane de lei), „Amenajări hidrotehnice pe râul Buhai amonte de confluenţa Pârâul Întors, judeţul Botoşani” (28,315 milioane de lei), „Reducerea riscului de inundaţii pentru Bârlad şi Tecuci” (16 milioane de lei) şi „Măsuri de protecţie la inundaţii a populaţiei din localitatea Bălteni, judeţul Vaslui” (8 milioane de lei).
Ce trebuia făcut până acum? Conform specialiştilor consultaţi de REPORTER DE IAŞI, proiectele trebuiau să fie în stadiul de execuţie. „Proiectele trebuiau pregătite şi predate Uniunii Europene prin Administraţia Naţională Apele Române. Până la începutul lunii iulie nu s-a întocmit nicio aplicaţie de finanţare pe acest program”, ne-a explicat directorul general al unei companii de consultanţă pe proiecte europene.
Licitații în bătaie de joc
După o solicitare oficială, ABA Prut-Bârlad a comunicat ceea ce REPORTER DE IAŞI cunoştea deja: niciunul dintre proiecte nu a depăşit stadiul de licitaţie ratată pentru studiul de fezabilitate. „Amenajări hidrotehnice pe râul Buhai a fost inclus în proiectul Reconectare şi restaurare luncă inundabilă, remeandrare curs de apă Jijia, care este în procedură de achiziţie pentru componenta asistenţă tehnică a proiectului, stadiul fiind de evaluare tehnică”, explică ABA Prut Bârlad.
Alte două proiecte – „Reducerea riscului de inundaţii pentru Tecuci şi Bârlad” şi „Protecţia populaţiei din Bălteni” au fost licitate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, dar nu s-au prezentat ofertanţi. Răspunsul rateului vine tot din zona unei cunoscute firme de consultanţă care a analizat situaţia: „De ce nu a venit nimeni la licitaţie? Pentru că au construit un buget de 10 ori mai mic şi cu banii propuşi de ei nu puteai realiza nici 20% din proiect. Şi atunci este foarte simplu, nu a participat nimeni, dar s-au cheltuit bani pentru organizarea licitaţiei. Răspunde cineva? Nimeni. De acum înainte se pot face multe: dacă se doreşte de către conducerea ABA Prut – Bârlad, se pot construi minimum 10 proiecte cu o finanţare de 100 de milioane de euro, pentru că axa prioritară le permite. Important este să îşi dorească!”
Chiar studiile ABA avertizează, cu roşu, faptul că Dorohoiul (1) şi Tecuciul (4) au risc de inundaţii în continuare. Harta prezintă locurile unde ar trebui implementate cele patru proiecte
N-au făcut nimic în șase luni
Sursele REPORTER DE IAŞI vorbesc despre faptul că, din tot bugetul de investiţii alocat de Administraţia Naţională Apele Române pe 2018 – decolmatări, curăţări de albii etc – ABA Prut-Bârlad nu a cheltuit, până la 31 mai 2018, decât 1% din sumă. Angajaţii s-au limitat la emiterea de avize şi activităţi de rutină, evitând implicarea în proiecte mari, cu fonduri guvernamentale sau europene.
REPORTER DE IAŞI a solicitat publicarea indicatorilor de performanţă pe primele luni ale anului, dar răspunsul oficial al instituţiei a fost: „Vă informăm că bilanţul realizărilor este structurat la fiecare final de an. Dacă realizarea planului tehnic este influenţată în mod direct de activitatea ABA Prut-Bârlad, în ceea ce priveşte planul de investiţii, realizarea acestuia depinde de mai mulţi factori, cum ar fi aprobarea bugetului AN Apele Române, proceduri complexe de achiziţii publice, rectificări bugetare dacă este cazul etc”. Practic, n-au vrut să ne dea execuția la zi, deși Direcția Regională Iași trimite lunar rapoartele la București, iar aceste date sunt de interes public.
Decalare pentru leneși
Consultanții spun că e multă delăsare în domeniul apelor, ca în toată administrația publică din țară: „Programul de implementare este până în 2023, acum tocmai a fost aprobată o decalare cu un an a termenului iniţial, este 2+1, deci anul 2018 este ideal pentru depunerea proiectelor. Nu există posibilitatea de redirecţionare a proiectelor. La stadiul la care suntem acum, ABA Prut-Bârlad mai are timp să realizeze proiectele, dar este la limită”, ne-a explicat un reprezentant al unei mari companii de consultanţă.
ABA Prut-Bârlad: şefii au salarii mari
Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad are 751 de angajaţi. Salariile lor nete sunt: între 7.500 – 8.000 de lei pentru directorul general, 6.500 de lei directorii tehnici, 3.500-4.000 de lei şefii de birouri, 3.000-3.500 de lei angajaţii „medii”, 1.900 – 2.500 de lei muncitorii.
Nicolae Trofin are zeci de procese la activ cu angajatorul său
Voia să fie director cu nota 3.30
Nicolae Trofin, şeful de la Gospodărirea Apelor Iaşi, despre care REPORTER DE IAŞI a dezvăluit că a stat 5 ani în concediu medical, a avut contractul de muncă desfăcut de două ori. A revenit în instituţie de fiecare dată, pe baza unor sentinţe judecătoreşti.
După revenirea din primăvara acestui an, Trofin şi-a depus dosarul pentru a deveni director general al ABA Prut-Bârlad. A picat concursul cu nota 3.30. Ion Păvăleanu, actualul director al ABA Prut-Bârlad, a fost şeful Gospodăririi Apelor Neamţ. A fost numit în noiembrie 2017, în locul lui Petru Avram.
De pixul directorului Ion Păvăleanu ţine ducerea la final a proiectelor
Cele patru proiecte
- „Reconectare lunca inundabilă şi remeandrare curs râu Jijia” – 22,250 milioane de lei. Albia veche a Jijiei are 81 de km lungime şi se intenţionează readucerea râului în aceasta. În acest fel, va putea prelua undele de viitură , dar proiectul va avea impact şi asupra agriculturii, pentru că apa va fi folosită la irigaţii. „Comunele situate între Jijia şi Prut vor fi revitalizate pentru că, deşi se află între cele două râuri, apa nu ajunge să fie folosită decât prin câteva canale de desecare şi irigare şi câteva staţii de pompare vechi şi costisitor de a fi puse în funcţiune”, menţionează chiar cei de la Apele Române în descrierea proiectului pentru Jijia;
- „Măsuri de protecţie la inundaţii a populaţiei din Bălteni, judeţul Vaslui” – 8 milioane de lei. Realizarea unei acumulări nepermanente cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;
- „Amenajări hidrotehnice pe râul Buhai amonte de confluenţa Pârâul Întors, judeţul Botoşani” – 28,315 milioane de lei. Apele Române descriu acest proiect drept „Acumulare nepermanentă în amonte de oraşul Dorohoi care va prelua undele de viitură şi va putea controla debitul de apă pe perioada precipitaţiilor abundente”;
- „Reducerea riscului de inundaţii pentru Bârlad şi Tecuci” – 16 milioane de lei. Este realizarea unei acumulări nepermanente în amonte de Tecuci, pe râul Tecucel, ce va prelua undele de viitură.
Citește și „Pacientul” Trofin, din nou director la Apele Române, după 5 ani de „medicale”
Primar: „Ţine exclusiv de ABA Prut-Bârlad”
Primarul din Ungheni-Iaşi, Iulian Marcu, spune că proiectul este vital pentru localitatea sa, dar şi că se vorbeşte despre acesta de foarte mult timp. „Este un paradox, noi suntem aici între două cursuri de apă - Prut şi Jijia, dar nu avem apă pentru culturi şi pentru animale. Proiectul acesta ne-ar rezolva problema, ar trimite Jijia pe cursul vechi, cel abandonat la regularizarea din 1981. Se vorbeşte de mult timp despre aşa ceva, eu mai sper că se va face ceva, ţine exclusiv de ABA Prut-Bârlad”, declară Marcu.
Primarul din Ungheni spune că aceeaşi situaţie este pentru alte localităţi de pe traseu: Victoria, Gorban, Cristeşti. „Cei 13,5 kilometri care traversează Bosia şi Ungheni vor fi sursă de apă pentru culturi şi animale. Acum folosim motopompe şi nişte adăpători alimentate din reţeaua Apavital. În plus, scăpăm şi de un focar de infecţie care este albia secată în cea mai mare parte, unde putrezeşte vegetaţia şi este un miros insuportabil vara”, mai spune primarul Marcu.
