Miercuri, 12 12 2018
Haosul imobiliar: 17 ieșeni și-au găsit dreptatea la Tribunal

Haosul imobiliar: 17 ieșeni și-au găsit dreptatea la Tribunal

O situație în care Primăria și Consiliul Local au favorizat ilegal un dezvoltator. Un magistrat a anulat documentul care permitea unui dezvoltator să ridice blocuri într-o zonă de case din Bucium. În sentință, judecătorul a depășit cadrul strict al cazului și a ridicat semne de întrebare asupra sistemului decizional al Primăriei în domeniul urbanistic, sistem pe care l-a găsit defectuos.


Precedent. Judecătorii au dispus anularea unui Plan Urbanistic Zonal ce prevedea construirea a două blocuri, fiecare cu câte două etaje, într-o zonă exclusiv de case. Dar, și mai important, magistrații au făcut o dură caracterizare a modului în care se dezvoltă imobiliar Iașul.


Revolta reclamanților
În luna octombrie a anului trecut, 17 persoane, grupate în11 familii din Bucium au contestat în instanță aprobarea de către Primărie a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru edificarea a două blocuri P+2 pe un teren de 1.410 metri pătrați, investitori fiind Gheorghe și Adela Scripcaru (foto sus).

Locuitorii și-au motivat demersul susținând că acolo este o zonă liniștită de case, că rețelele de utilități sunt subdimensionate și nu mai suportă noi consumatori, dar și că infrastructura rutieră este precară. Drept urmare, cetățenii au solicitat judecătorilor anularea hotărârii de Consiliu Local prin care a fost aprobat respectivul PUZ.

„Reclamanții arată că au ales să-și vândă proprietățile din oraș și să realizeze credite bancare substanțiale pentru a se muta într-o zonă mai liniștită, mai puțin poluată, mai sigură pentru copiii lor, speranțele și investiția fiindu-le puse sub semnul întrebării în contextul în care în imediata apropiere a proprietăților lor urmează a fi edificate locuințe colective, de fapt niște blocuri de locuințe”, se arată în sentință.

Pe site-urile de anunțuri imobiliare, Adela și Gheorghe Scripcariu prezentau înainte de sentință cum vor arăta cele două blocuri și cereau 50.000 de euro pentru un apartament cu 2 camere. În altă poză se vedea că fundația era săpată


Ce au spus locuitorii
Oamenii care locuiesc în zonă au mai invocat faptul că vor fi ridicate construcții destul de mari, cu 16 apartamente, care ar putea prezenta un risc major pentru alunecările de teren din zonă, având în vedere panta accentuată a versantului unde urmează a fi amplasate, iar accesul auto este destul de dificil nefiind adaptat la un trafic corespunzător unor blocuri de locuințe, ci la un număr limitat de proprietăți.

„Nu este de neglijat nici faptul că, odată ce a fost emis acest plan urbanistic zonal, vor mai urma și altele asemenea având în vedere faptul că mai sunt câteva parcele de teren în imediata vecinătate pentru care proprietarii sau alți investitori ar putea solicita aprobarea unor documentații asemănătoare”, au mai precizat locatarii în fața instanței de judecată.

Case, nu și blocuri

Judecătorul de la Tribunal a hotărât, în luna iunie 2018, să admită cererea privind anularea hotărârii de Consiliu Local. „Instanța de față nu găsește nici o explicație rezonabilă pentru care, deși zona Bucium (în cauză), a suferit în ultimii 15 ani o expansiune semnificativă prin introducerea terenurilor extravilane în intravilan și edificarea de construcții cu funcțiunea de locuit, autoritățile au rămas în pasivitate și nu au înțeles să uzeze de atributele și drepturile conferite de lege în vederea modificării PUG/PLU și elaborării unei documentații unitare de urbanism pentru zona rezidențială Bucium, permițând sau generând posibilitatea de ocolire și eludare a dispozițiilor legale în materie”.

Adică, autoritățile nu au luat nicio decizie de dezvoltare unitară a zonei, ci au preferat reglementări individuale, pe fiecare PUZ în parte.
Chiar și așa, judecătorul a notat: „Indiferent cum ne-am raporta la aceste PUZ-uri, indicatorii urbanistici arată limpede că în zonă nu au putut fi edificate, până la date emiterii PUZ-ului contestat, decât locuințe individuale, nu și blocuri de locuit”.

Nedumerirea judecătorului
Magistratul a explicat și în ce constă anomalia. „S-a creat astfel posibilitatea, apreciată de instanță ca depășind cu mult orice limită de oportunitate a emiterii actului administrativ, ca pentru suprafețe extrem de mici de teren aflate în realitate în aceeași zonă, Bucium și în vecinătate proximă sau foarte apropiată, (...) să se reglementeze regimuri de funcțiune și construire diferite”. Adică, pentru instanță este de neînțeles de ce într-o parte se vorbește despre zonă de locuințe individuale, iar în apropiere să fie o zonă pentru locuințe mici și mijlocii.

Funcționarii din Primărie au făcut doar „oficiile de gazdă”


Autoritățile, simpli poștași
În plus, instanța a mai notat că abia după notificarea investitorilor a fost reluată procedura de informare și consultare a publicului. Însă, inclusiv în această etapă, autoritatea locală s-a comportat ca un intermediar. „Așa cum rezultă din conținutul referatului, nu au făcut decât să comunice reciproc, de la reclamanți la beneficiar notificările și, în sens invers, răspuns beneficiarului către reclamanți”, se mai arată în sentință.

Or, Primăria trebuia să le ofere un răspuns oamenilor și nu dezvoltatorul. „Autoritățile abilitate, aveau, așadar, obligația de a analiza punctual toate aspectele invocate în notificări/plângeri și de a răspunde în mod direct acestora întrucât, cel puțin aspectul legat de regimul de înălțime, cu referire la posibilitatea ulterioară a solicitării de supraetajare, așa cum rezultă din dispozițiile dezvoltate în precedent, este real”, a notat judecătorul.

Astfel, cele 17 familii din Bucium au câștigat în primă instanță. Investitorii au depus apel.

Citeste si...
Nota
(2 voturi)

Leave a comment

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Go to top