Orașul fără lege: Pușcașu a demolat Casa Negruzzi iar Poliția Locală a tăcut. Al 12-lea monument distrus la Iași. Autor: cumătrul lui Chirica

Orașul fără lege: Pușcașu a demolat Casa Negruzzi iar Poliția Locală a tăcut. Al 12-lea monument distrus la Iași. Autor: cumătrul lui Chirica

Casa de pe str. Costache Negruzzi 13 s-a degradat brusc după ce-a fost cumpărată de Vasile Pușcașu. Comisia de Monumente a somat Poliția Locală să intervină, dar aceasta a rămas oarbă, mută și surdă. REPORTER DE IAȘI a încercat o săptămână întreagă să ceară explicații de la directorul Poliției Locale și nu ni s-a răspuns. Purtătorul de cuvânt al Primăriei refuză, de asemenea, să vorbească despre un subiect urgent, de maximă gravitate. Cere întrebare în scris cu răspunsul în 30 de zile. Casa Negruzzi, de lângă Universitatea de Arte, avea anul trecut acoperiș și stătea în picioare. Operațiunile de distrugere sunt acum prezentate public drept „autodemolare”. În alte cazuri cu monumente distruse, s-au deschis dosare penale în 48 de ore. Vasile Pușcașu, care e cumătrul primarului și a făcut avere la Iași cu autobuzele SH Unistil, vrea să construiască un hotel în locul casei demolate.

În urmă cu trei ani, Vasile Puşcaşu a cumpărat casa scriitorului şi fostului primar al Iaşului Costache Negruzzi, situată pe strada cu acelaşi nume, la numărul 13. Imobilul, situat pe o laterală a Universităţii de Arte George Enescu, era deja degradat la momentul tranzacţiei.
Acum, casa este o grămadă de moloz. În ultima lună, oamenii lui Puşcaşu au dărâmat pe ascuns clădirea. Omul de afaceri are pentru acea adresă un PUZ pentru un hotel „sau locuinţe colective”, după cum chiar el spune. Puşcaşu neagă faptul că a dărâmat clădirea, dar fotografii realizate la distanţă de trei zile între ele îl contrazic.

Această casă, pozată marți, 19 martie, a ajuns în halul acesta în doar 6 luni, iar operațiunea de distrugere totală s-a produs în ultima lună

Plângeri penale

Reprezentanţii Direcţiei de Cultură a Judeţului Iaşi spun că au făcut deja trei plângeri în cazul imobilului dărâmat de pe Costache Negruzzi 13.
„Este un proces de demolare care a fost accelerat în ultimul an şi, în special, în ultima lună. Trecem zilnic pe acolo, am observat tot ce se întâmplă, am făcut plângeri la instituţiile abilitate – Poliţia Locală, IPJ Iaşi. Noi mai mult de atât nu putem face. Aşteptăm răspunsul instituţiilor care pot opri această demolare”, explică Virgil Băbâi, directorul Direcţiei pentru Cultură a Judeţului Iaşi.
De la momentul la care a făcut plângerile până acum, casa a fost demolată. Nimeni nu a venit să întrerupă procesul. Chiar dacă există şi hotătâri ale instanţei că exact acel imobil este monumentul de pe lista Direcţiei Judeţene de Cultură.

Așa arăta Casa Negruzzi în octombrie 2018. Încă avea acoperiș și geamuri. Prăbușirea sa bruscă în 6 luni este o crimă la adăpostul întunericului

Ușa de la intrare era intactă în urmă cu șase luni

Proces pierdut de Puşcaşu

Vasile Puşcaşu a cerut PUZ pentru ridicarea unui hotel pe locul unde se află acum ruinele casei lui Costache Negruzzi. Documentul cerut nu a avut însă acceptul Comisiei de Monumente, care a identificat pe adresa Costache Negruzzi 13 casa scriitorului şi fostului primar.
„Au spus că este monument. Monumentul este situat într-adevăr la Costache Negruzzi 13, casa pe care o am eu este la Costache Negruzzi 13 A, este altă adresă, în aceeaşi curte. Eu nu cumpăram dacă era monument, la momentul tranzacţiei am avut asigurări că nu este”, spune Vasile Puşcaşu.
Omul de afaceri a pierdut procesele în care susţinea că imobilul nu ar fi monument. Instanţa a decis că este monument chiar casa pe care o dărâmă şi că este situat la numărul 13. În catalogul monumentelor istorice are poziţia IS-II-m-B-03913.

Zâmbetul de vulpoi al lui Vasile Pușcașu sugerează că instituțiile s-au predat și Iașul îi stă la picioare

Susţine că se autodemolează

Vasile Puşcaşu susţine că nu şi-a pus angajaţii s-o dărâme. Dimpotrivă, ar fi încercat s-o stabilizeze. „Am încercat, am pus popi acolo, din metal. I-a îndoit. Nu am reuşit s-o ţinem în picioare. Este exclus s-o refac sau s-o renovez, cade din picioare”, mai spune Puşcaşu.
Casa ar fi fost degradată deja când a cumpărat-o, acum procesul de degradare s-ar fi accelerat. „Nu este adevărat că mi-am pus oamenii s-o dărâme. Am auzit şi eu că aş avea plângeri la IPJ şi Poliţia Locală făcute de Direcţia de Cultură, o să vedem ce decid aceste instituţii”, mai spune Puşcaşu.
Despre gardul negru din jurul proprietăţii, care maschează vederea spre imobil, Puşcaşu susţine că l-a pus ca să nu mai intre oamenii în curte: „Intrau la furat acolo, luau cărămizi, ce prindeau. M-am gândit la accidente”.

Vineri, 22 martie, muncitorii lui Vasile Pușcașu au întins un catafalc negru deasupra Casei Negruzzi. De-acum, imobilul va fi definitiv îngropat

Cazuri  identice

În ultimii 14 ani, au fost demolate sau furate bucată cu bucată 11 monumente istorice din Iaşi, cărora li se adaugă al 12-lea, dacă instanţa va decide: Casa Pogonat, demolată de investitorul imobiliar Costel Cristinel Bolobiţă, de pe Nicolae Bălcescu 17A, unde a fost întreţinută o confuzie.
Au dispărut, în cei 14 ani, conacul Poieni, turnul de apă al Fabricii Nicolina, fosta manufactură de tutun, conacul Cantacuzino-Paşcani din Cepleniţa şi casa scriitoarei Magda Isanos.
Pe aceeaşi listă se află busturile lui Nicolae Ganea şi Barbu Ştefănescu Delavrancea din parcul Copou. Conform documentelor de la Direcţia Judeţeană de Cultură, 36 de monumente se află în stare gravă de degradare sau necesită lucrări de restaurare urgente. Printre ele se număra şi casa lui Costache Negruzzi.

Dovada: luni, 25 martie, după ce-a fost ascunsă în spatele pânzei negre, din casă n-au mai rămas nici zidurile. În 3 zile, au transformat-o în moloz! Vasile Pușcașu spune cinic: „Autodemolare”

Fost primar al Iaşului şi scriitor

Costache Negruzzi s-a născut în anul 1808 la Trifeștii Vechi (Hermeziu), şi și-a început învățătura în greacă. Să citească în românește a învățat singur, dintr-o carte a lui Petru Maior. În timpul revoluției din 1821, a fugit în Basarabia cu tatăl său. La Chișinău l-a cunoscut pe Pușkin, care i-a trezit interesul pentru literatură. Din această perioadă datează primele sale încercări literare: „Zăbavele mele din Basarabia în anii 1821, 1822”.
După moartea tatălui său, a intrat copist la visterie, începând astfel viața politică, cum făceau mulți fii de boieri pe atunci. A publicat în acea perioadă câteva traduceri de poezii și câteva nuvele. A studiat  şi a publicat poemul Aprodul Purice ca un protest la adresa domnului și a boierilor din timpul său.
În 1837, a fost ales deputat de Iași în Obșteasca obișnuită adunare, instituită de Regulamentul Organic, apoi a fost funcționar superior și director al teatrului (alături de Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri).  În 1840 a fost ales primar al Iașului.
A refuzat să ia parte la Revoluţia de la 1848 şi a rămas retras din funcţii publice, reintrând mai târziu ca judecător, membru în Divanul domnesc (1857) și apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al departamentului finanțelor, deputat și epitrop la Sf. Spiridon.
A murit pe 24 august 1868 şi este înmormântat în cimitirull bisericii din Trifeştii Vechi. Casa de pe strada din Iaşi care îi poartă numele a fost locuinţa sa pe parcursul anilor petrecuţi la Iaşi.


Citeste si...
Nota
(1 Vote)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        
Go to top