Președintele ANRP, George Băeșu, este cumătru cu baronul de Vrancea, Marian Oprișan Președintele ANRP, George Băeșu, este cumătru cu baronul de Vrancea, Marian Oprișan

ANRP: 37.000 de dosare nesoluționate, dar șeful și-a luat vilă de sute de mii de euro la Corbeanca

Autoritatea pentru Restituirea Proprietăților: 70% din angajați au salarii de peste 8.000 de lei, 37.000 de dosare nesoluționate, iar șeful Băeșu, pus în funcție în 2012, și-a luat apartament în București și vilă la Corbeanca. Este aceeași Autoritate faimoasă pentru tunurile de sute de milioane de euro ale unor rețele girate de guvernarea PDL.

26.000 de dosare sunt mai vechi de 5 ani

Statistica dosarelor aflate în lucru la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) este dezolantă. Zeci de mii de dosare nu sunt soluționate, deși sunt înregistrate de foarte mulți ani. Există cazuri în care petenții așteaptă și 10, 11 sau 12 ani pentru a primi un răspuns. Instituția condusă de George Băeșu se plânge de lipsa de personal, deși organigrama este completă în proporție de 89%, iar cei 22 de directori și șefi de servicii au venituri lunare brute între 12.000 și 15.000 de lei, în timp ce alți 119 salariați în funcții de execuție aveau, în septembrie 2018, lefuri brute între 4.112 lei lei și 10.626 lei.

11 ani de când așteaptă o soluție

Pe data de 27 noiembrie 2018, Tribunalul București a admis cererea bucureșteanului Petre Voinea și a obligat Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI), structură din cadrul ANRP, să valideze un dosar depus de acesta în 2007, dosar prin care trebuia să i se valideze o despăgubire de 90.576 euro pentru un teren de 204 metri pătrați de pe strada Tomis din Sectorul 3.

În 2006, Primăria Generală a Municipiului București îi respinsese lui Voinea restituirea în natură pe motiv că terenul era „afectat de elemente de sistematizare”. Drept urmare, Primăria a dispus despăgubirea în echivalent de către instituția îndrituită să facă acest lucru – CNCI-ANRP. Acest lucru nu a avut loc, așa că, în iulie 2018, Voinea s-a adresat judecătorilor și le-a precizat că „deși au trecut 11 ani de când dosarul a fost înregistrat pe rolul pârâtei, nici până în prezent aceasta nu a procedat la soluționarea acestuia prin emiterea unei decizii de compensare.”

În ciuda faptului că ANRP are 74 de consilieri juridici, instituția nu a catadicsit, citată legal fiind, să formuleze întâmpinare în termenul prevăzut de lege, ceea ce a decăzut-o din a mai pretinde acest drept.

De-abia pe 12 noiembrie 2018, cu o zi înainte de primul termen, Comisia a trimis niște „note de ședință” invocând excepția inadmisibilității capătului de cerere privind acordarea contravalorii în puncte a sumei de 90.576 euro – excepție respinsă de magistrat.

După ce Voinea a câștigat procesul și un exemplar din sentință a ajuns la CNCI-ANRP, instituția condusă de George Băeșu a depus apel, care încă nu a fost judecat.

De-zas-tru-os

Mulți alți petiționari trec prin calvarul lui Petre Voinea. Conform unei situații oficiale transmise de Biroul de Presă, „Dintr-un total de 63.788 de dosare de despăgubire constituite în baza Legii nr. 10/2001 și înregistrate la Autoritatea pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), în prezent sunt nesoluționate 33.327 de dosare.”

Urmează o afirmație menită să îndulcească pastila amară, dar mai mult acuză: ”Din numărul total al dosarelor nesoluționate, 7.359 au fost înregistrate după data de 8.04.2014, astfel că, în cazul acestora, nu a expirat încă termenul de soluționare care este de 5 ani (sublinierea ANRP nr.) de la data înregistrării. 25.968 dintre dosarele nesoluționate au fost înregistrate până la data de 8.04.2014, însă trebuie precizat că, dintre acestea, 8.605 dosare au fost deja analizate de consilieri și vor fi soluționate pe măsura completării cu documentele necesare.”

Mai bine stau lucrurile în statistica altor dosare, depuse în baza altor legi, de fond funciar: 3.703 nesoluționate din 31.568 înregistrate.

De precizat că multe dintre dosarele aflate în afara termenului celor 5 ani au fost înregistrate tot în mandatul lui Băeșu, care a preluat conducerea ANRP în aprilie 2012, adică în urmă cu 7 ani.

Băeșu recunoaște și el că situația la acest capitol nu e roz, dar are explicații: „Avem un număr limitat de persoane care pot întocmi anumite acte procedurale. În plus, instanțele ne trimit înapoi dosare pe care trebuie să le completăm. Am ajuns, totuși, la un ritm de circa 500 de dosare aprobate lunar, 400 pe legea 10 și 100 pe fond funciar”.

92 din 143 iau minimum 8.000 de lei lunar

În adresa ANRP, se afirmă că motivul întârzierilor „este influențat de lipsa acută de personal cu care s-a confruntat ANRP, în special în ultimii ani, dar și de faptul că, în majoritatea cazurilor, documentația analizată este incompletă și se impune solicitarea de noi documente de la alte autorități ale statului și de la persoanele îndreptățite”. Avem de-a face, așadar cu un paradox: cele mai multe dosare nesoluționate sunt din perioada când ANRP nu se confrunta cu ”lipsa acută de personal”, care s-a manifestat ”în special în ultimii ani.”

Pe de altă parte, dintre cele 191 de posturi din organigramă, în prezent sunt ocupate 171 (aproape 90%). Numărul efectiv de angajați, la sfârșitul lunii martie 2019, era de 163, dintre care 11 în concediu de creștere al copilului.

În ceea ce privește salariile, conform unui document postat pe site-ul ANRP și valabil pentru luna septembrie 2018, acestea par rezonabile: între 12.000 și 15.000 lei brut pentru cei 22 de șefi, în timp ce 70 din restul de 121 de persoane care ocupă funcții de execuție au peste 8.000 de lei lunar brut, într-un caz suma depășind 10.000 de lei. 

Bugetul ANRP în 2018 a fost de 21,3 milioane lei, din care 17 milioane de lei au mers la plata salariilor.

Și-a dat demisia, dar s-a răzgândit

În 2015 Băeșu a apelat la un gest disperat. A anunțat că își dă demisia, deoarece era nemulțumit că instanțele îl amendau pentru tergiversarea soluționării dosarelor. „Mă voi vedea nevoit - și, sincer, de asta mi-am dat demisia - să mă duc la CEDO. Vreau să arăt că statul meu, pe care astăzi îl servesc încă din funcția de președinte, mă nedreptățește. Nu pot să mă duc împotriva statului meu atât timp cât lucrez la el”, spunea atunci Băeșu la Antena 3.

Într-un memoriu adresat premierului de atunci, Victor Ponta, conducerea ANRP scria că primise circa 150 de amenzi și se apăra că nu are vreo vină și că legislația este neclară. Ponta i-a trimis să se consulte cu specialiștii de la Ministerul Justiției și, în final, Băeșu a renunțat la demisie. ”A venit o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a clarificat problema”, spune acum șeful ANRP.

În acea perioadă, pentru a evita să fie executat silit în contul acelor amenzi, a decis să facă partajul bunurilor comune  pe care le deținea cu soția sa. „Dacă era să plătesc, să fi fost în baza bunurilor mele, să nu fie afectați soția și copiii”, explică Băeșu decizia de atunci.

Vrancea lui Băeșu, sursa numărul 1 la angajări

O coincidență stranie printre angajații ANRP. După București, unde este sediul instituției, județul care are cei mai mulți angajați la Autoritate este taman Vrancea, locul de unde provine directorul George Băeșu. Și tot Vrancea este județul cumătrului lui Băeșu, faimosul și influentul pesedist Marian Oprișan.

Focșaniul la putere

Vlad Ionuț Golăeș, Anca Roxana Vasile, Raluca Istrate, Alexandru Octavian Ghiță,  Răzvan Cosmin Călinescu, Elena Camelia Pintilie, Marius Enișor, Claudiu Marius Herea, Codrin Petre, Ana Maria Popescu, Raluca Giurgea, Corina Adam, Marius Florin Chirilă, Mădălina Loredana Țovîrnac și Costina Roxana Neagu sunt o parte dintre angajații ANRP cu rădăcini în Vrancea lui Băeșu și Oprișan. O arată de declarațiile de avere unde sunt indicate proprietăți din acest județ, venituri la firme de aici la care au lucrat înainte de a veni la București, afaceri deținute sau informații de pe conturile proprii de Linkedin. 

Faptul că aglomerația via Focșani nu reprezintă o întâmplare o demonstrează că Băeșu are o „gardă pretoriană” în care numărul 2 din Autoritate, directorul economic Costina Neagu, directorul de cabinet Anca Roxana Vasile, consilierul personal Raluca Istrate sau o parte din șefii de serviciu (Codrin Petre, Marius Enișor) au respirat același aer moldovenesc. „Cunoscându-mă pe mine și-au asumat riscul să lucreze la ANRP în ciuda dificultăților de aici. Au fost ani în care nu se prezenta nimeni la concursuri și erau fluctuații mari de personal”, explică Băeșu. El își amintește că, la momentul în care a preluat postul, în ANRP mai lucrau doar 110 oameni, 40 dându-și demisia la începutul lui 2012. „Munca la ANRP e deosebit de grea și chiar periculoasă, angajații putându-se confrunta cu plângeri penale”, spune Băeșu.

„Omul doar ne-a spus că sunt locuri libere. Am venit, am participat la concurs. Care-i problema?”, a spus Claudiu Marius Herea, unul dintre membrii ”legiunii Focșani”.     

Directoarea economică, o revelație

Directoarea economică Costina Roxana Neagu a avut un traseu fulminant în ANRP: în 2012, la câteva luni după terminarea Academiei de Studii Economice, a fost angajată consilier de Băeșu, avansând în 2016 ca auditor, iar în ianuarie 2017 a ajuns director economic. „Știți de câte ori am scos la concurs acest post și nu s-a prezentat nimeni?”, a fost răspunsul lui Băeșu referitor la modul cum a ajuns Neagu în această poziție.

S-a căpătuit și nepoata Corinei Crețu

Pe de altă parte, nici Bucureștiul nu se lasă: de câteva luni, la ANRP lucrează Teodora Valentina Stana, o tânără ce se prezintă pe Facebook drept nepoata comisarului european Corina Crețu.

Având în vedere salariile de la ANRP, o lovitură pe plan financiar pentru Stana care, în declarația de avere de la numire, menționa circa 13.000 de lei încasați în calitate de asistent manager la o firmă de construcții din Capitală.

Stana în stânga și mătușa Corina Crețu, în centru

Nici Stana și nici Crețu nu au răspuns mesajelor, în timp ce ANRP a catalogat problema ca fiind din categoria celor care „nu vizează informații de interes public, întrucât privesc situația personală a unor angajați din cadrul instituției”.

De la cabinetul lui Hrebenciuc

Șeful de serviciu Codrin Petre (fiul fostului primar din Panciu, Ion Petre, decedat în 2013) a ajuns în 2014, la ANRP, după ce fusese consilier parlamentar la cabinetul vicepreședintelui de atunci al Camerei Deputaților, alt faimos pesedist, Viorel Hrebenciuc. 

Din CV-ul lui răzbate o afacere amețitoare: împreună cu un asociat, a vândut unor italieni o firmă, Petosolar SRL, care avea un proiect cu panouri solare. Conform declarației de avere din 2014, partea lui Petre a fost de 276.499,38 euro (la Registrul Comerțului, suma din dreptul focșăneanului este de 329,163,3 euro;  partenerul lui a luat 768.047 euro).

Bilanțurile contabile ale acestei firme înființate cu doi ani înainte de afacere arătau înfiorător: 2011 și 2012 aproape fără activitate, iar în 2013: cifră de afaceri 0, venituri de 1,5 milioane lei, pierderi nete 7,3 milioane lei, datorii de 60,2 de milioane de lei.

Condamnat penal

Printre angajații Autorității se află de anul trecut și un inculpat condamnat, dar Autoritatea spune că totul e în regulă. Consilierul Vlad Ionuț Golăeș a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Brașov, în septembrie 2018, la 4 luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, pentru conducere a unui autovehicul, deși avea permisul suspendat. În plus, el a fost obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 40 de zile şi instanța a stabilit că instituţiile din comunitate în care poate presta muncile sunt Primăria comunei Vânători din judeţul Vrancea şi Primăria oraşului Braşov.

ANRP a precizat că raportul de serviciu al unui funcționar public poate înceta atunci când acesta a fost condamnat în baza unei fapte prevăzute de legea funcționarilor publici sau a uneia privative de libertate. ”În aceste condiții, apreciem că domnul Golăeș nu se află într-o situație care să-l facă incompatibil cu calitatea de salariat”, a adăugat ANRP.

Declarație de avere completată în bătaie de joc

În declarația de avere, consilierul juridic Diana Elena Matei (fostă Drăgulin) scria, în 2015, că primise ca dar de nuntă ”3.000.000.000”, fiind greu de identificat moneda - pare un R.

Diana Elena Matei nu a răspuns mesajului reporterului pentru a clarifica acest aspect, în timp ce ANRP s-a rezumat să transmită că „nu este în măsură să dea informații suplimentare celor pe care personalul le-a furnizat prin declarațiile de avere și interese.”

Facebook: Miss and Mister Restitution Property: 2019 Edition

Diana Matei (fostă Drăgulin): consiliera care a scris în declarația de avere că la nuntă a primit „3.000.000.000”

 

Consilier juridic Andreea Caliap, una dintre angajatele ajunse recent la ANRP

Consilier Elena Giorgiana Federovici

Costina Neagu, director economic

Antonela Bujduveanu (fostă Parteca), șef serviciu Comunicare, Registratură și Relații cu Publicul. Fiica unui propser om de afaceri din Constanța, care deține un hotel în Mamaia, Antonela (27 de ani) s-a căsătorit anul trecut cu Stelian Bujduveanu, consilier general PNL în Consiliul Genenral al Municipiului București.

Consilier juridic Andreea Elena Rusu

Consilier juridic Oana Mirela Soare

Consilier juridic Claudiu Marius Herea

Băeșu a lăsat Focșaniul și s-a făcut baron de Corbeanca

În timp ce activitatea ANRP înaintează târâș-grăpiș, averea șefului Băeșu a luat viteză. Cea mai recentă achiziție: o somptuoasă vilă de 400 de metri pătrați, la Corbeanca, pe malul unui lac. Aceasta se alătură unui apartament cumpărat în 2013 de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) și închiriat în prezent cu 750 de euro pe lună.

Două super-achiziții

În 2012, când a fost numit de Victor Ponta la șefia ANRP, familia Băeșu deținea două apartamente și un teren de 512 mp, toate în municipiul Focșani, și un alt teren, extravilan, de 2.305 mp, în județul Vrancea. Acestora li se adăuga un Audi A3 fabricat în 2006, bijuterii, ceasuri, icoane în valoare de 8.500 de euro, precum și conturi de 8.500 de euro și circa 53.000 de lei. 25.000 de euro și 9.000 de lei reprezentau împrumuturi către o rudă pe nume Valentin Erchedi și o firmă.

În 2019, au mai rămas doar cei 2.305 mp și au apărut:

- O vilă cu o suprafață utilă de 400 de metri pătrați, plus garaj de 60 metri pătrați, totul pe un teren de 1.303 mp de la Corbeanca. Imobilul  a fost cumpărat în 2017, 30% fiind deținut de alt membru al familiei Erchedi, Dan Laurențiu;

- Un apartament de aproape 135 metri pătrați, plus garaj de 23,15 metri pătrați, pe strada Nicolae Racota din București, imobil cumpărat în 2013, de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat. Conform celei mai recente declarații de avere, apartamentul este închiriat cu 750 de ero pe lună;

În această zonă a cumpărat Băeșu apartamentul de la RAAPPS 
  • Autoturism Audi A5 fabricat în 2014;
  • Coproprietarul Dan Laurențiu Erchedi trebuie să-i dea lui Băeșu 55.000 de euro, iar un partener de afaceri pe nume Cristinel Neagu - 12.000 de lei. 

Lovitura din 12 ianuarie 2016

Într-o adresă oficială, Regia a transmis că, pentru apartament, Băeșu a plătit 104.600 euro. Șeful ANRP spune că cea mai mare parte a banilor provine din vânzarea unuia dintre apartamentele din Focșani, cu 55.000 de uro, restul sumei fiind plătită în rate.

Cu toate datoriile, cei din familie au reușit în 2014 să pună într-un cont 213.000 de lei, declarația de avere aferentă acelui an indicând că singura sursă au fost veniturile familiei: în valoare totoală de circa 420.000 de lei. 

Pe 12 ianuarie 2016, la firma Succes Consulting SRL Focșani, la care Băeșu deținea 95% (valoarea părților sociale fiind de 10.450 de lei) s-a produs o majorare a capitalul social, în numerar. Soția lui Băeșu a depus 300.000 de lei, iar George Băeșu - 99.000 de lei. În august același an, Victoria Anca Băeșu a retras cei 300.000 de lei, soțul ei rămânând în firmă cu 99% ce valorau 99.000 de lei.  

Băeșu afirmă că acești bani, plus un credit de circa 570.000 de lei, au stat la baza achiziției vilei din Corbeanca. Băeșu afirmă că suma de la bancă a însemnat circa jumătate din prețul imobilului. 30% din vilă este pe numele fratelui soției, Dan Erchedi, în vilă locuind și mama acestora. Șeful ANRP susține că Erchedi urmează să îi achite în viitor contravaloarea părții din imobil pe care o ocupă.

Creditul pentru casă a fost luat de la o bancă mai puțin cunoscută: Feroviară a omului de afaceri arădean Valer Blidar. Băeșu explică situația prin faptul că băncile la care avea conturi nu i-au acordat credit, în ciuda veniturilor substanțiale pe care le avea, din cauza posibilității de a-și pierde funcția, el fiind numit prin dispoziție a premierului. 

„Nu am nici o emoție cu privire la imobilele pe care le-am cumpărat. Pot justifica fiecare leu. Banii i-am avut fie din vânzarea imobilelor pe care le-am deținut, fie din venituri, care au fost substanțiale. Sunt o persoană economă”, a declarat George Băeșu.

Cazul Pănescu: Anchetă penală pentru abuz în serviciu

În mai 2018, mehedințeanul Grigore Pănescu a reușit să obțină de la Judecătoria Sectorului 1 București o sentință prin care a fost infirmată soluția de clasare într-un dosar penal în care acuzat era George Băeeșu. Judecătorul a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 ”pentru a completa urmărirea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 C.pen.”

În martie 2019, acest parchet a transmis că dosarul se află în lucru, urmărirea penală fiind începută in rem, adică pentru fapte, nu și pentru persoane.  

Pănescu are o sentință definitivă și irevocabilă de a fi despăgubit, sentință care nu a fost pusă în apliare de ANRP. ”Nu am emoții, procurorii au mai dat de trei ori neînceperea urmăririi penale în acest caz”, spune Băeșu.

Băeșu, șef în mai multe guverne

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a fost înfiinţată în aprilie 2005, prin reorganizarea a două instituții care vegheau la aplicarea unei legi de fond funciar, respectiv la acordarea de compensații cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării unui tratat din 1940. Autoritatea era în subordinea Cancelariei Primului Ministru.

Din 2006, coordonează şi controlează aplicarea legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare de către instituţiile publice şi comisiile de fond funciar și  asigură funcţionarea Secretariatelor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi Comisiei Speciale de Retrocedare.

Din 2007 în 2013 a trecut în subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor, pentru ca în prezent să fie în coordonarea primului-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru.

Actualul președinte al ANRP, George Băeșu, a fost numit în funcție în mai 2012, la puțin timp după ce guvernarea PDL a pierdut Puterea printr-o moțiune de cenzură. Deși de atunci s-au schimbat mai multe guverne, Băeșu a rămas în funcție, lucru neobișnuit pentru un post de asemenea calibru.

Elena Udrea a fost acuzată că a pus umărul la devalizarea ANRP

2008-2011: La ANRP s-a delapidat bugetul de stat cu 700 de milioane de euro

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) este una dintre instituțiile reprezentative pentru a arăta amploarea fenomenului de corupție din România postrevoluționară. Relația infracțională funcționari-evaluatori-politicieni-corupători a devalizat masiv bugetul Statului cu un cinism extrem: a atins apogeul exact în perioada în care românii, pe fondul crizei economice, fie se confruntau cu tăieri salariale, fie își pierdeau locurile de muncă.

Prag pentru mită

Schema infracțională de lucru care a adus o tristă faimă acestei instituții a avut loc între 2008 și 2011: comisiile de fond funciar trimiseseră aici dosare în care propuneau despăgubirea unor persoane pe motiv că terenurile pe care acestea le revendicau nu mai erau disponibile. Era desemnat un evaluator, acesta stabilea o sumă, iar o comisie din cadrul Autorității o aproba, urmând ca plata să fie făcută din bugetul Statului sau respectivele sume să fie convertite în acțiuni la Fondul Proprietatea. Din rechizitoriile procurorilor reiese că, pentru aprobarea dosarelor, uneori cu sume supraevaluate, angajați de la vârful Autorității și politicieni cereau 10-20% din valoarea despăgubirilor. Latifundiarul George Becali a declarat, ulterior, că mita era, de fapt, de 30%.

De asemenea, se luau șpăgi pentru urgentarea emiterii unor soluții, fiind notoriu că dosarele trenau cu anii. Cei care „săreau cu banul” avea însă prioritate și documentelor lor „săreau peste rând”.

1 milion de ero pentru vicepreședinte

În anii ce au urmat, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a instrumentat mai multe dosare în care a susținut că procedura era viciată în favoarea unor personaje susținute politic sau a unor afaceriști despre care, în unele cazuri, s-a demonstrat că ofereau în schimb șpăgi de milioane de euro. 

Astfel, vicepreședintele din 2008 al Autorității, Remus Virgil Baciu, a fost trimis în judecată pentru că a primit o mită de 1,8 milioane de lei pentru a accelera procedurile de despăgubire într-un dosar în care se aprobase plata, în 2008, a 10 milioane de euro.

Aceeași soartă a avut alt vicepreședinte al instituției, Cătălin Dumitru. Acesta a primit 1 milion de euro pentru a consimți la plata unei despăgubiri de 5,2 milioane de euro. 

Rețele PNL și PDL 

Și Ingrid Zaarour, șefa Autorității între 2005 și 2009 (susținută de PNL), a fost trimisă în judecată în două dosare pentru contribuția la aprobarea unor dosare supraevaluate cu 155 de milioane de euro.

DNA a luat-o apoi în vizor pe președinta din 2011 a ANRP, Crinuța Nicoleta Dumitrean, acuzată de abuz în serviciu pentru că a acordat o despăgubire nejustificat de mare unei persoane fizice: 377 de milioane de lei, deși imobilul valora cu 263 de milioane de lei mai puțin. În același dosar, au fost puși sub acuzare deputații Gabor Attila Marko și Cătălin Florin Teodorescu, Alina Bica (ulterior, șefa DIICOT), doi vicepreședinți ANRP, doi membri ai comisiei, evaluatorul, beneficiarul astronomicei sume, Stelian Gheorghe zis Stelu, fiul și soțul Elenei Udrea, precum și Adriean Videanu. Anchetatorii au susținut că Dorin Cocoș, consortul lui Udrea, ar fi primit o șpagă de 10 de milioane de euro de la Stelu, cel care apoi l-a denunțat. Udrea și Videanu erau printre cei mai influenți membrii PDL la acel moment.  

Crinuța Dumitrean, pila lui Ion Oltean, baron PDL de Bistrița

Profituri fabuloase pentru corupți

Dosarul Stelu a devoalat una dintre cele mai spectaculoase rețele de fraudat bugetul Statului prin intermediul influenței politice. Controlul asupra ANRP era politic prin numirea în funcții-cheie a unor persoane agreate de partidele de la guvernare – PNL sau PDL. La capii partidului din urmă apelau cei care doreau să le fie urgentate dosarele/să le fie supraevaluate sumele încasate. În unele cazuri, cum era cel al lui Stelu, petenții nici măcar nu erau titularii drepturilor, ci intraseră în posesia lor  prin cumpărarea „drepturilor succesorale/litigioase”. Bătrâni sau urmașii lor așteptau cu anii despăgubiri fabuloase, dosarele le erau blocate, apoi, „din senin” cineva la cumpăra dreptul de revendicare, oferindu-le un preț modic. Să zicem că X trebuia să primească 10 lei, dar acest lucru nu avea loc. Șmecherul cu pile la politicieni sau ANRP îi oferea 2 lei să-i cedeze dosarul, apoi mergea la ANRP și, cu ajutorul evaluării trucate, încasa 40 de lei. O parte din această sumă mergea în contul șefilor din ANRP sau la politicieni. Caz concret: afaceristul Mihai Rotaru a primit 25 de milioane de euro după ce cumpărase drepturile succesorale cu 750.000 de euro doar cu câteva luni mai devreme. Rotaru ar fi dat o șpagă de 600.000 de euro lui Ion Oltean, influent deputat PDL la acea vreme, cel care o pusese pe Dumitrean (fostă Miss Bistrița) la șefia ANRP. „Suma plătită în acest dosar de despăgubire pentru un teren reprezintă un sfert din totalul despăgubirilor civile plătite de ANRP în tot cursul anului 2011”, au scris procurorii în rechizitoriu.

Sumă uriașă furată

În total, supraevaluările din dosarele de despăgubiri de la ANRP au fost de 700 de milioane de euro, conform unor informații oficiale din 2016. Gravitatea faptelor este cu atât mai mare cu cât multe dintre plățile trucate au fost făcute după 2010, an în care, din cauza crizei economice, salariile celor angajați la stat fuseseră reduse cu 25% pentru a se face economii la buget, iar mulți dintre cei care lucrau în mediul privat își pierduseră locuri de de muncă.

Ulterior trimiterii în judecată a acestor rețele, o parte dintre susținerile procurorilor au fost respinse de judecători. Unii inculpați au fost achitați (de exemplu, cea mai mare parte din dosarul supraevaluării cu 263 de milioane de lei – cu excepția lui Dumitrean - 7 ani şi 6 luni de închisoare, Sergiu Diacomatu, vicepreședinte ANRP, tot 7 ani şi 6 luni și Gheorghe Stelian - 6 ani de detenţie - sentința nu este definitivă), altul s-au închis după ce DNA a clasat dosarul (un denunț din 2015 al lui Dorin Cocoș), iar un altul (cel în care Oltean ar fi primit șpaga de 600.000 de euro ) a fost restituit către DNA pentru refacerea urmăririi penale.  

Article image
Firma care administrează falimentul Shine Galați a trimis Primăriei Iași o notificare cu pretenții de 100 milioane de euro, în contul turbinelor cumpărate de la lichidatorul CET în anul 2012. Toată lumea așteaptă motivarea la sentința ICCJ prin care întreg patrimoniul CET revine lichidatorului Mititelu, moment care se va produce în maxim 4 luni de-acum înainte. Apoi începe nebunia. Shine Galați cumpărase mai multe bunuri de...
Autor Cezar Moraru Anchete 02 Mai 2019


Citeste si...
Nota
(2 voturi)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
Go to top