Cu prețul vieții: un caz șocant de hărțuire a șase angajați în lagărul corporatist

Cu prețul vieții: un caz șocant de hărțuire a șase angajați în lagărul corporatist

Conducerea unei firme de medicamente a transformat în coșmar viața unei angajate din Iași. Timp de 9 luni, șefii de la București au consumat o mulțime de resurse pentru a o scoate din minți – enumerarea presiunilor la care a fost supusă ea și cinci colegi este stupefiantă. Sancționată disciplinar și apoi concediată, femeia a contraatacat și a obținut daune morale. „Vreau să le fac viața atât de amară încât să își dorească să plece”, ar fi spus șefa celor șase.

Șase hărțuiți

În aprilie 2018, ieșeanca A.C. și-a dat în judecată angajatorul Neola Pharma SRL, la Tribunalul București, cerând magistraților să îl oblige pe acesta să-i plătească daune de 500.000 de euro pentru „hărțuire psihologică” în perioada august 2017-aprilie 2018. La acțiune, solicitând fiecare aceeași sumă, s-au raliat alți cinci angajați ai societății, dar dosarul a fost „spart” parțial și trimis la instanțele unde unii dintre aceștia își aveau domiciliul (Timiș și Cluj).

Recent, A.C. – la Tribunalul Iași – și două dintre colege – la Tribunalul București – au primit daune de câte 10.000 de lei. Una dintre colege a renunțat la judecată, un altul a pierdut procesul, iar ultimul dosar se află pe rolul instanțelor din Timiș.

Sentința din cazul A.C. – pe care Neola Pharma a atacat-o cu apel – arată indicii de un cinism revoltător pentru un angajator din România.

Verificați pe teren, raportări zilnice

Fapt mai puțin obișnuit pentru o relație angajat-angajator, la proces A.C. a făcut, pur și simplu, o listă lungă cu nemulțumirile care au dus-o, în final, în fața judecătorilor, pe ea și pe cei cinci colegi (între ghilimele, pasaje din susținerile lor preluate din sentința judecătorească din iunie 2019, de la Tribunalul Iași): 

1. În primul rând, au fost singurii salariați cărora nu le-a fost majorat salariul în ianuarie 2018, „această măsură de pedepsire a lor fiind luată cu scopul de a degrada condițiile de muncă, de a-i umili și denigra, de a-i face să își piardă stima de sine și profesională pentru a demisiona, în locul lor fiind angajați, începând cu noiembrie 2017, alți reprezentanți de vânzări, care au preluat medicii lor, fără ca Neola Pharma să îi informeze despre aceasta, la momentul când au cerut clarificări.”

2. În al doilea rând, au fost supuși unei supravegheri excesive, realizată prin următoarele:
a) au fost singurii salariați care aveau obligația de a face raportarea zilnică, cum li s-a solicitat printr-un email din 1 septembrie 2017, ora 13.36, în raportul de activitate trebuind să se regăsească, în procente, tipul de activitate, iar pentru vizitele efectuate în teren, mai multe categorii de informații, deși nu există niciun motiv organizatoric pentru care doar lor li s-a solicitat un asemenea raport;

 b) au fost singurii salariați care aveau obligația realizării pe ore a planificării săptămânale; un șef verifica, de câteva ori pe zi, statusul activității fiecăruia dintre ei, „fiind evident că în lipsa unor motive obiective, introducerea unui control excesiv nu avea alt scop decât crearea unei presiuni psihice asupra reclamanților, care alături de alte fapte conturează atacurile pe care pârâta le realiza asupra lor, toate acestea constituind hărțuire psihologică la locul de muncă”;
c) au fost singurii salariați care au fost supravegheați pe teren de un reprezentant al partenerului extern al firmei, dublându-se, astfel, controlul pe care șeful ierarhic era obligat să-l realizeze;
d) au fost singurii salariați care au fost verificați pe teren de către managerul direct.

 

„Sunteți penali și infractori, experiența voastră nu contează, sunteți praf”

  1. În al treilea rând, hărțuirea s-a realizat prin tragerea profesională „pe linie moartă”, aceasta fiind realizată prin următoarele:
    a) le-au fost alocați medici care nu prescriau produsele Neola Pharma, în timp ce medicii pe care îi vizitau le-au fost luați și repartizați unei noi echipe; astfel au fost trimiși la medici care nu aveau contract cu Casa de Asigurări, care nu aveau drept de prescriere, alții erau în concediu pentru creștere copil sau erau radiați din lista Colegiului Medicilor.
    Chelaru a povestit că a vizitat noi medicii prescriptori primiți și a fost anunțată de către aceștia că din partea Neola Pharma s-a prezentat un alt reprezentant, pe care nu îl cunoștea, care nu i-a fost prezentat niciodată.
    A fost „umilitor să fii anunțat de medicul pe care îl vizitai cu privire la faptul că ai fost înlocuit de un alt reprezentant”, a menționat A.C.
  2. În al patrulea rând, hărțuirea psihologică s-a realizat prin umilirea reclamanților ca urmare a: 

a) folosirii unui limbaj jignitor, umilitor și agresiv a dnei A. (șefă la Neola) la adresa lor: „Sunteți penali și infractori, experiența voastră nu contează, sunteți praf”, acest limbaj fiind folosit în cadrul întâlnirilor care au avut loc după testarea reclamanților, în care notele au fost în medie peste 9/10, acest limbaj fiind folosit în scopul de a-și satisface propriul orgoliu;
b) tot astfel, umilirea lor s-a realizat prin eliminarea lor de la Congresul Zilele Institutului Matei Balș, în condițiile în care ei au organizat acest congres, însă a participat noua echipă.

Reclamații peste tot

  1. În al cincilea rând, s-a creat asupra lor o presiune psihologică din partea administratorului prin obligarea intempestivă de a da o declarație în biroul lui, în fața lui, explicație pe care o puteau da și de acasă.
  2. Hărțuirea s-a realizat și prin ignorarea sesizărilor lor privind hărțuirea psihologică. Cei șase au angajat un avocat pentru a-i apăra în relația cu firma, dar ulterior Neola Pharma a făcut plângere disciplinară la Baroul București împotriva acestuia.
  3. Tot astfel, hărțuirea lor s-a realizat și prin solicitări excesive privind punerea la dispoziția pârâtei a contractelor lor de proprietate pentru a dovedi domiciliul;
  4. Un alt aspect a fost sancționarea disciplinară cu avertisment a reclamanților la data de 29 decembrie 2017, respectiv 11 ianuarie 2018 pentru motivul că într-un email adresat angajatorului și care vizează enunțarea unor acțiuni de hărțuire psihologică a fost pus în CC și avocatul. Cei șase au contestat sancțiunea și au anulat-o la Tribunalul București, dar, în apel, Neola Pharma a obținut menținerea sancțiunii.
  5. Intruziunea în viața privată: în perioada în care D.M., unul dintre cei șase reclamanți - angajat al firmei, dar și consilier local într-o comună din Cluj -, se afla în concediu medical, un reprezentant al firmei s-a interesat dacă a participat sau nu la ședințele Consiliului Local, fiind chemat ulterior, pentru acest aspect, la cercetare disciplinară.
  6. Reclamarea la Baroul București a avocatului care a trimis notificări în numele reclamanților, scopul acestei sesizări fiind de a-l intimida, ”iar pe de alta parte, de a arăta că oricine îi va ajuta va fi atacat, astfel încât este mai bine să renunțe și să își prezinte demisiile”.
  7. Reclamarea la Colegiul Medicilor a medicilor care le-au prescris unora dintre cei șase angajați certificate medicale.

 

Completul de la Tribunal a dat dreptate A.C.

Neola: „Nici una dintre fapte nu are temei factual”

În replică, Neola Pharma a solicitat respingerea acțiunii în toate cazurile. La Iași, juriștii societății au explicat că:

  1. Reclamanții nu au făcut dovada faptului că tuturor salariaților le-au fost indexate salariile, cu excepția lor, afirmând că pretinsele creșteri salariale acordate nu au existat, acestea fiind „o simplă supoziție rău intenționată a fiecărui reclamant”.
  2. Nu numai că reclamanții nu au fost supravegheați în activitatea lor profesională, dar au dispus și de mașină de serviciu, telefon de serviciu, card de business, card de alimentare combustibil, laptop, deplasându-se la medicii alocați potrivit propriei planificări, fără a fi prezenți la sediu sau la punctul de lucru al pârâtei, nici la începutul programului de lucru și nici la sfârșitul acestuia.
    „Faptul că reclamanții susțin că evidența timpului de lucru zilnic constituie o presiune psihologică și hărțuire în ciuda faptului că o atare obligație decurge din lege, nu are niciun fundament, nici legal și nici faptic”, a susținut Neola Pharma.
  3. Cu privire la faptul că reclamanții au fost „trași pe linie moartă”, aceasta este o afirmație nefondată, reclamanții susținând că pârâta ar fi acționat contra intereselor sale comerciale, prin alocarea unor medici care nu generau activitate: „Abordare ilogică, (..) falsă aparență că li s-ar fi impus un target individual, ceea ce este complet nereal, reclamanții nedesfășurând activitate de vânzare, ci doar de reprezentare a pârâtei în fața unor medici în vederea promovării unor produse medicale ale unor producători mondiali de medicamente”.
  4. Cu privire la faptul că reclamanții au fost umiliți: ”Nu au niciun aspect real, crearea presiunii psihologice de către administrator fiind o susținere profund tendențioasă, neexistând nici un punct de tangență între ceea ce pretind reclamanții, în speranța obținerii unor sume exorbitante de bani în mod nejustificat și realitatea faptică”.
  5. Susținerea privind solicitările depunerii contractelor de proprietate este „tendențioasă și nefondată”, parte de reclamanți transmițând extrase de la actul de proprietate pentru a justifica o distanță mai mare de parcurs între domiciliu și locațiile unde se află medicii vizitați, timp pe care l-au solicitat să fie inclus în programul zilnic de lucru.

În plus: „nici una din celelalte fapte pretinse, artificial create sau denaturat, nu au la bază nici un suport factual.” Concluzia firmei: ”Pe durata raporturilor contractuale, ei erau cei care inițiau discuții conflictuale prin utilizarea unui limbaj calomniator și acuzator în scopul de a obține reacții ale managementului pârâtei.”

Și-a anulat concedierea

Înainte de analiza argumentele celor două părți, completul de la Tribunalul Iași a socotit important de menționat faptul că, ulterior celor de mai sus, Chelaru a fost concediată, decizia fiind contestată la instanță, loc unde ieșeanca a câștigat procesul și a anulat concedierea (decizia nu este definitivă). În motivarea dării ei afară, Neola Pharma susținuse că A.C. săvârșise trei abateri disciplinare:

  1. a refuzat neîntemeiat să susțină un test de evaluare a cunoștințelor acumulate în urma unui training. Instanța a concluzionat că aceasta nu reprezintă abatere disciplinară câtă vreme părțile nu stabiliseră de comun acord timpul de studiu și data susținerii testului, condițiile acordate de angajator în vederea pregătirii pentru testul programat exclusiv din voința sa au fost incerte și total improprii: timp pentru studiu inclus în programul de lucru, fixarea testului după 4 zile de la anunțul definitiv al susținerii testului (în condițiile unei bibliografii ample, peste 400 de pagini), propunerea unei alte perioade de studiu cu o zi înaintea testului;
  2. în perioada 05.12.2017 – 08.12.2017 nu a respectat alocarea comunicată de superiorul ierarhic prin e-mail în data de 04.12.2017. Instanța a observat că, din 8 septembrie 2017, A.C. fusese obligată să transmită șefului ierarhic planificarea activității sale pentru săptămâna următoare, iar în virtutea acestei obligații de serviciu, ea trimisese în aceeași zi de 04.12.2017, la ora 06:24 a.m., către superiorul direct, planificarea privind activitățile pe care urma să le desfășoare în săptămâna 04.12.2017 – 08.12.2017.
    Cu toate acestea, în cursul aceleiași zile de 04.12.2017, ora 13:10 (șase ore mai târziu), superiorul direct i-a transmis o nouă listă cu medici alocați spre vizitare începând cu acea zi, în condițiile în care salariata avea deja o planificare a activității pentru acea săptămână, astfel cum primise ca sarcină de serviciu în 8 septembrie 2017.
    „A reținut instanța faptul că schimbarea intempestivă a medicilor cu care contestatoarea avea o colaborare îndelungată, de pe o zi pe alta, fără a-i fi anunțată înainte cu un termen rezonabil (cel puțin o săptămână, în condițiile în care salariata avea ca sarcină de serviciu predarea unei planificări săptămânale prealabile) este o acțiune care nu se încadrează în limitele bunei-credințe, cu consecințe de perturbare a activității și de confuzie a persoanelor implicate, iar vina este exclusiv a angajatorului, care nu a avut în vedere factorii psihologici determinați de propria acțiune.”
  3. Faptul că, în data de 05.12.2017, a făcut uz de adresa profesională de e-mail personală și a transmis - la ora 21:33 - unui număr mare de salariați ai societății, prevalându-se de accesul de care dispune în baza de date de contact (adrese de e-mail), un mesaj acuzator, calomniator și tendențios, cu scopul de a informa inclusiv noii salariați cu privire la propriile nemulțumiri/suspiciuni/ acuzații, proiectate de către salariată și cu privire la aceștia”, nu a fost considerată abatere disciplinară câtă vreme email-ul respectiv nu conținea calomnii și nici afirmații tendențioase, ci exprima temerile cu privire la pierderea locului de muncă în contextul în care avusese loc la data de 04.12.2017 (cu o zi înainte) o schimbare intempestivă a listei medicilor alocați până în acel moment, cu o altă listă de medici.

Judecătorii de la Iași au decis că „există o legătură indisolubilă între concedierea disciplinară a reclamantei și actele de hărțuire psihologică la care a fost supusă aceasta începând cu luna august 2017 și până la momentul concedierii disciplinare, 17 aprilie 2018”.

 

Judecător: „Atitudinea angajatorului a fost nepotrivită”

Pe de altă parte, judecătorii au stabilit că planificarea programului de lucru solicitată doar unor angajați, iar nu tuturor, ”tinde să devină un act de natură a genera presiune, angajatul simțindu-se controlat, asupra sa planând suspiciunea nerealizării normei de lucru sau a nerespectării programului de lucru (…) prin aceasta reclamanta a fost supusă unei presiuni care nu trebuie să caracterizeze relația de muncă.”

În plus, judecătorul a confirmat faptul că asupra angajaților ”s-a creat o presiune psihologică inclusiv din partea administratorului societății prin chemarea intempestivă de a da o declarație în biroul lui, în fața lui, în condițiile în care niciodată anterior administratorul C.B. nu discutase cu membrii echipei de vânzări despre condițiile de lucru sau îmbunătățirea acestora.”

În final, instanța a reținut că ”prin atitudinea sa netransparentă, prin lipsa de comunicare și colaborare loială cu angajații, prin acțiunile întreprinse, pârâta a exercitat asupra reclamantei și colegilor de echipă o presiune constantă în condițiile în care insecuritatea locului de muncă plana asupra acestora, iar angajatorul nu oferea nici o explicație. (…) Atitudinea angajatorului în raport cu reclamanta și cei din echipă a fost nepotrivită și cu referire la comunicarea directă și modalitatea de evaluare a pregătirii profesionale, limbajul decent și plin de respect care trebuie să caracterizeze relația de muncă fiind înlocuit cu acuze, amenințări, folosirea unui limbaj jignitor, umilitor și agresiv de către dna A. la adresa lor: „sunteți penali și infractori, experiența voastră nu contează, sunteți praf”, în condițiile în care acest limbaj a fost folosit în cadrul întâlnirii care a avut loc după testarea reclamantei și a colegilor de echipă și în care notele au fost foarte bune.” 

Zdrobitor: mărturia unui insider din firmă

În luarea deciziei, completul s-a bazat și pe declarația unui martor adus de reclamanți, martor care a povestit că șefa lui A.C. ar fi spus, despre ea și colegii acesteia, că „vreau să le fac viața atât de amară încât să își dorească să plece.” Angajat la Neola, martorul a răspuns afirmativ la întrebarea dacă i s-a solicitat să facă o supraveghere excesivă a reclamanților în perioada august-noiembrie 2017.

În final, judecătorul a dezavuat faptul că firma a angajat noi agenți de promovare care au preluat din mers portofoliul de medici creat de reclamantă și colegii săi de echipă, aceștia din urmă aflând din surse externe, iar nu de la angajator despre acest fapt și că A.C. a fost umilită atunci când a aflat din alte surse despre faptul că un nou coleg, angajat de pârâtă, a început să îndeplinească sarcinile sale de serviciu.

În justificarea sumei de 10.000 de lei ca daune morale, completul a concluzionat că angajatorul ”a încălcat demnitatea în muncă a angajatului, nu a manifestat respect față de acesta, neacționând cu bună credință.”

Apelul depus de Neola împotriva acestei decizii se va judeca în această toamnă.

Article image
La șapte ani și jumătate după dezvăluirea, de către presă, a unui sistem de fraudare a bugetului Casei Județene de Asigurări de Sănătate Iași, procurorii au confirmat faptele și i-au trimis în judecată pe cei vinovați. Casa de Sănătate s-a constituit parte civilă în dosar deoarece s-a dovedit că decontase consultații fictive.
Autor cristi tanasa Anchete 02 Septembrie 2019


Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      
Go to top