fbpx
 
REȚEAUA GAFIȚA-CHIRICA: SPĂLĂTORIA DE BANI. 1,4 milioane de lei ascunși la Franț Stănescu, rrom cercetat pentru evaziune (EP. 3)

REȚEAUA GAFIȚA-CHIRICA: SPĂLĂTORIA DE BANI. 1,4 milioane de lei ascunși la Franț Stănescu, rrom cercetat pentru evaziune (EP. 3)


Soacra lui Mihai Chirica n-a declarat la Fisc cei 80.000 de lei virați de Auribusiness, firma-paravan a lui Dragoș Gafița. Un sfert din totalul tranzacțiilor derulate de această firmă nu apar în declarațiile partenerilor, o pondere uriașă. Giani Gherman, condamnat pentru furturi în Belgia și pentru droguri la Iași, administra Auribusiness doar cu numele. Firma a fost cumpărată de la Aurica Florea, fosta directoare OTP Bank Iași, pe care Dragoș Gafița o cunoștea personal. El a luat firma si i-a pus-o în brațe lui Gherman. Firma încasa milioane de lei de la Primărie, apoi ascundea banii în tranzacții fictive. În acest timp, Chirica și Gafița se distrau împreună la mare.

Firma paravan a lui Dragoș Gafița - important furnizor al Primăriei, partener de concedii al primarului Mihai Chirica, asociat într-o firmă cu soția primarului, pe care o cunoaște de „15 ani” - a avut grave neconcordanțe în contabilitate.

Din verificarea încrucișată cu firmele partenere ale Auribusiness, Fiscul a găsit o diferență la baza impozabilă însemnând 31 de tranzacții în valoare de peste 3,5 milioane de lei. Pe care Auribusiness le-a declarat, însă celelalte firme nu. Din aceste manevre, cel păgubit a fost statul care nu a mai încasat impozit pe profit și TVA.

„Eu nu mai sunt important, nu mai sunt anii de altădată, m-am și mutat din țară”, a spus Dragoș Gafița.

Tranzacții nedeclarate fiscal
În 2014 și 2015, firma Auribusiness a avut 136 de tranzacții. A livrat diferite lucruri către instituții ale statului, Servicii Publice (companie a Primăriei Iași), Primăria comunei Ciurea, sau a livrat și achiziționat produse de la companii private. Din cele 136 de tranzacții, la un număr de 31 inspectorii Fiscului au descoperit diferențe.

Firmele partenere ale Auribusiness fie n-au declarat deloc tranzacțiile, fie le-au nominalizat parțial, pe sume mai mici, diferența la baza impozabilă fiind de peste 3,5 milioane de lei.

Inspectorii Finanțelor de stat spun că ponderea de aproximativ 25% a facturilor nedeclarate pe lanțul tranzacțiilor cu Auribusiness reprezintă o incidență foarte mare, anormală, putând alerta sistemul.

După scandalurile din presă, provocate de dezvăluirile REPORTER, în 2016, gașca de la Servicii Publice s-a spart. Gherman s-a ascuns în Germania

80.000 de lei pentru soacra primarului
Auribusiness a fost preluată de Gianni Gherman în 2014, iar până în 2016 a derulat afaceri de aproape 1 milion de lei cu Servicii Publice. „Da, Gherman e prietenul meu, n-o să mă dezic de el. Dar el a avut afacerile lui, nu știu ce a făcut”, a încercat Dragoș Gafița o delimitare de interlopul Gherman.

Dar tot Gafița a recunoscut că el a cumpărat firma de la fostul administrator, Aurica Florea, șefa OTP Bank la Iași, pe care amicul familiei Chirica o cunoștea personal. Gafița a luat firma și i-a dat-o lui Gherman, punându-se pe treabă.
Condamnat pentru deținere de droguri și judecat pentru furt de telefoane în Belgia, Gherman, amicul lui Gafița, cu o mână a luat bani de la Servicii Publice, firmă a Primăriei Iași, și cu alta a dat bani. Aproape 80.000 de lei au plecat din conturile Auribusiness către Lacta Han Prod, din Urecheni, județul Neamț, firmă a Mariei Popa, soacra primarului Mihai Chirica.

Maria Popa nu recunoaște încasarea
Pe cei 80.000 de lei plecați către Lacta Han Prod, inspectorii Fiscului i-au găsit în declarații depuse de Auribusiness. Întrebată frontal de REPORTER DE IAȘI, Maria Popa, patroana Lacta Han Prod, firma destinatară a fondurilor, a negat că i-a încasat. „Eu să încasez așa ceva?”, a răspuns ea cu o întrebare.

Cu toate că Gafița neagă că ar fi condus în mod real afacerile Auribusiness, acesta este ferm convins că banii nu au ajuns la Maria Popa. „Nu s-a încasat nimic”, a zis el, având pretenția de a fi crezut pe cuvânt.

Auribusiness e radiată de un an, iar prietenul Gherman a plecat în Germania. Firma îngropată, statul păgubit cu 1 milion de euro, impozit pe profit restant, TVA și accesorii.

Axa Gherman-Gafița-Servicii Publice

Auribusiness a avut relații comerciale și cu Data Incorporated, Infra Data Design, Gafița’s Company, toate conduse de Dragoș Gafița, direct sau prin interpuși. O parte din legăturile Auribusiness cu Data Incorporated și Infra Data Design apar și în acea situație a Fiscului în care nu au fost declarate tranzacțiile integrale.

„Eu răspund pentru faptele mele, cum Gianni trebuie să o facă pentru ale lui. Suntem prieteni, am avut și afaceri”, a explicat Dragoș Gafița relația.

Auribusiness era furnizor către firmele deținute direct de către Dragoș Gafița, iar acesta livra marfa mai departe către Servicii Publice Iași, mărind prețul. Gafița spune că Gherman era pe picioarele lui: „Eu luam plante de la el, le aducea din Ungaria”. Totuși, Gherman a intrat în afaceri cu bani publici fără să aibă nicio relație, pe o firmă pe care Dragoș Gafița i-a pus-o în brațe.

Dragoș Gafița spune că presa i-a blocat intrările în Primărie, Mihai Chirica temându-se de forța dezvăluirilor. Primarul nu explică de ce soacra sa a primit 80.000 de lei de la firma-paravan a lui Gafița

Gherman, prins cu marijuana
Legăturile dintre cei doi au fost mult mai apropiate. Pentru o perioadă, Gherman a locuit într-o locuință improvizată într-una din halele fostului Comtom, combinatul de creștere a porcilor din Tomești, acolo unde familia Gafița are sediul mai multor firme.

În plus, Gherman a fost prins de Poliție cu câteva ghivece de cannabis pe care le transporta cu o dubă de la Bârlad la Iași în octombrie 2018.

„Trebuia să aducă niște vin de la Huși pe care să-l ducem la muntele Athos. De unde să știu că se duce la Bârlad și vine cu alea?”, s-a justificat Gafița.

În fapt, autoutilitara Volkswagen cu numărul de înmatriculare IS-15-RIJ, cu care Gherman a transportat drogurile, figurează în acte pe numele lui Marius Gafița, unul dintre cei doi frați ai lui Dragoș.

Vechi prieten cu soția primarului
Concluzie: Gafița e prieten cu Gianni Gherman cel care, prin Auribusiness, a luat peste 950.000 de lei de la Servicii Publice și care a virat 80.000 de lei către soacra primarului Chirica.

Același Gafița a admis că este prieten și cu Cristina Chirica (fostă Popa), actuala soție a primarului. Pe care o știe de „vreo 15 ani”, înainte ca aceasta să se împrietenească cu edilul Iașului. Și cu care făcuse, în 2016, chiar o firmă, Lactate Han.

„Am vrut să facem o treabă”, a admis acum Gafiță. „Nu mai contează”, a expediat el, jenat, subiectul asocierii. Presa a scris, firma Gafița-Popa a murit în fașă. Dar Dragoș Gafița o știe demult și pe Maria Popa, soacra primarului: „E o femeie care are afacerea aia de 20 de ani, procesează 20.000 de litri de lapte pe zi”.

Concediile cu primarul, simplă coincidență
În relația cu primarul, Dragoș Gafița a pus totul pe seama întâmplării. Sau a destinului. Numai așa poate explica cum în 2014 și 2015 au făcut concediul împreună la Mamaia. Și cum, tot absolut întâmplător, concediile din 2018 și 2019 le-au petrecut fix în aceeași perioadă, fix în aceeași țară, Grecia, și fix pe aceeași insulă. „N-are nicio legătură. El a stat într-un capăt de insulă, eu în celălalt. Ne-am întâlnit doar în avion la plecare și la venire”, a fost variantă susținută de Dragoș Gafița.

Iar că fratele său, Vasile, l-a avut coleg de strană pe Chirica la o mănăstire pe muntele Athos în primăvara acestui an, nu poate fi, desigur, decât o altă întâmplare.

Suveica Auribusiness-Toireg Neamț
Despre suveica ce avea în centru firma Auribusiness, nu vrea să spună mai multe. Însă falimentul unei firme din județul Neamț cu care Auribusiness a avut relații contractuale poate lămuri câteva lucruri.
Astfel, în 2017, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței, printr-o sentință din 2018 s-a dispus începerea procedurii simplificate a falimentului pentru ca, tot anul trecut, judecătorii să admită cererea de atragere a răspunderii personale în cazul Elenei și a lui Franț Stănescu, administratorii SC Toireg Star. Firma e radiată, statul păgubit cu peste 2 milioane de lei, la fel ca în cazul Auribusiness.

Franț Stănescu a scos 725.000 de lei de la Auribusiness
Între Auribusiness, a cuplului Gherman-Gafița, și Toireg a Stăneștilor din Neamț, au avut loc cel puțin trei tranzacții, în 2014-2015, la care inspectorii Fiscului susțin că a existat o diferență de bază impozabilă de peste 725.000 de lei.
Amănunte despre modul în care au lucrat cei doi Stănescu cu firma Toireg la care au fost administratori se arată în sentința de la Tribunalul Neamț, din mai anul trecut, prin care a fost admisă cererea de atragere a răspunderii personale.

Toireg, înființată în 2014 de o altă persoană, a fost administrată de Elena și Franț Stănescu. „În ceea ce privește modul de gestionare a resurselor bănești ale societății, din documentele pe care le-am putut consulta, a reieșit că, în perioada aprilie 2014 - decembrie 2015, societatea a avut încasări prin contul bancar în sumă totală de 5.033.182 lei. (...) Suma totală de 2.036.960 lei a fost retrasă succesiv în numerar de către numiții SF (Franț Stănescu) și SE (Elena Stănescu). Pentru a crea o aparență de legalitate, retragerile de numerar erau făcute cu titlu de «achiziții», «plăți diverse», deși așa cum s-a constatat din documentele legate de funcționare, societatea debitoare nu a avut achiziții reale, operațiunile efectuate dovedindu-se fictive. Sumele ridicate nu erau utilizate pentru scopul declarat (plăți legate de activitatea curentă a societății) pentru că, așa cum rezultă din bilanțul contabil la 31.12.2014, ultimul depus de către debitoare, creanțele comerciale erau sensibil egale cu datoriile societății. Pârâții au utilizat discreționar resursele bănești ale societății pentru folosul personal sau al unor terți și în dauna intereselor societății, prin aceasta societatea fiind prejudiciată, decapitalizată și lipsită de resursele necesare pentru a funcționa”, se arată în sentință.

Sediul firmei lui Gafița, locul în care s-au pus la cale afaceri de milioane de euro cu un mănunchi de firme interconectate

Toireg, o firmă-fantomă folosită de evazioniști
Metodele de acțiune au fost exemplificate tot în sentința dată de judecătorii din Neamț.

„La data de 05.01.2016 a fost întocmit un raport de inspecție fiscală (...). A constatat organul de control că societatea a fost interpusă în cadrul unui lanț tranzacțional evazionist, rolul acestei societăți fiind acela de a reintroduce în circuitul economic legal bunuri pentru care nu se putea face dovada originii și a circuitului legal al acestora.

Societatea înregistra în contabilitate achiziții de bunuri de la furnizori care nu declarau la rândul lor livrările, scopul fiind acela de a diminua baza impozabilă prin reducerea obligațiilor fiscale privind impozitul pe profit și TVA și pentru a crea imaginea aparentă de legalitate.

În urma controalelor fiscale încrucișate efectuate de organele fiscale din județul Neamț și alte județe, a rezultat că pentru un număr de zece agenți economici furnizori nu s-a confirmat volumul și natura tranzacțiilor de bunuri consemnate în facturile fiscale declarate de societatea debitoare.

Cea mai mare parte din societățile interpuse în lanțul tranzacțional sunt societăți inactive din punct de vedere fiscal ori sunt cercetate penal pentru evaziune fiscală, rolul acestora fiind acela de a furniza facturi pentru a se îndeplini formal condițiile din reglementările fiscale în vigoare, în acest fel încercându-se a se acoperi caracterul fictiv al tranzacțiilor economice.

Prin înregistrarea unor facturi fictive de achiziții, societatea a urmărit obținerea unei marje de profit sub 1% pentru a nu înregistra impozit pe profit și TVA de plată”.

Franț și nevasta luau banii pentru terți
În același document, magistrații au mai precizat: „Pârâții (cei doi Stănescu – n.r.) în calitatea lor de administratori de fapt, au interpus cu intenție societatea în cadrul unui lanț tranzacțional evazionist. Aceștia cunoșteau activitatea economică fictivă a societății și au acceptat să continue o activitate ce nu reflecta situația de fapt.

Pentru a da aparența unor operațiuni comerciale legale și reale, societățile angrenate în lanțul evazionist simulau circuite comerciale prin emiterea unor facturi care atestau livrări sau achiziții fictive și se închideau circuitele comerciale fictive prin circuite financiare de tipul simulării achitării respectivelor facturi prin transferuri bancare, cu scopul evident de a prejudicia bugetul de stat.

Pârâții au semnat acte care atestau relații comerciale false și au evidențiat în contabilitate tranzacții fictive. Aceștia au ridicat și utilizat banii astfel obținuți atât în folosul personal și/sau în folosul unor terți, știind că sunt obținuți din operațiuni economice ilegale.

Societatea a fost interpusă în cadrul unui lanț tranzacțional evazionist, întrucât o parte din partenerii de afaceri ai societății au un comportament de tip «fantomă» și nu funcționează la sediul declarat.

O parte din administratorii societăților furnizoare sunt implicați în operațiuni de evaziune fiscală și sunt cercetați în dosare penale aflate în diverse stadii”.

Nu ies 3,5 milioane de lei

Între această firmă din Neamț și Auribusiness au existat cel puțin trei tranzacții la care baza impozabilă nu a fost declarată integral de Toireg, diferența fiind de cel puțin 725.000 de lei.
Inspectorii Fiscului care au controlat Auribusiness, firma din acte a lui Gherman, dar condusă în fapt de Gafița, au găsit 31 de diferențe dintr-un total de 136 tranzacții. Adică, Auribusiness le declarase, însă partenerii acesteia nu, fie total, fie în parte. A rezultat o diferență de 3,5 milioane de lei declarată de Auribusiness, dar care, în urma controlului încrucișat, nu a fost găsită la parteneri. Cum Gherman e plecat în Germania, iar Gafița nu-și asumă nimic din ce s-a întâmplat la Auribusiness, REPORTER DE IAȘI a consultat un expert contabil. Au reieșit trei ipoteze:

1) diferența a ieșit din cauza perioadelor diferite de raportare. În cazul unor firme, aceasta se face lunar, în cazul altora, trimestrial. Nu este cazul și în această speță deoarece raportul Fiscului este din decembrie 2018, la doi ani de la ultima tranzacție petrecută la Auribusiness

2) o eroare informatică de soft. Aproape imposibil să fie așa ceva, mai ales că vorbim de 31 de cazuri din 136, adică aproape 23%. „E un număr nefiresc de mare din total”, a spus expertul

3) Bani nedeclarați de firmele partenere pentru a nu intra în masa impozabilă, în impozit pe profit și TVA, pentru a plăti cât mai puțin la stat. În aceste condiții, controalele ulterioare ale Fiscului la respectivele partenere ale Auribusiness ar putea impune trecerea respectivelor sume în declarații și deci impozitarea lor, dar și amendarea administratorilor respectivelor societăți pentru că nu au făcut până acum aceste declarații.

Interpusul lui Gafița a plătit către Lacta Han, care nu a declarat încasarea la Fisc. Totalul tranzacțiilor nedeclarate





Primăria n-a respectat cerințele din fișa tehnică a licitației

DNA cercetează afacerea stâlpilor de pe Splai Bahlui. Nu s-a respectat fișa tehnică, Gafița a tras un tun mare

Una dintre cele mai controversate afaceri ale lui Dragoș Gafița a fost cea de furnizare a stâlpilor ornamentali de iluminat de pe Splai Bahlui Mal Drept. Antreprenorul general al lucrării a fost compania Conest căreia Gafița i-a livrat stâlpii.

„I-am făcut eu la o firmă din Cluj”, a spus Dragoș Gafița. Dar stâlpii nu au respectat cerințele din fișa tehnică a licitației. Au fost ceruți unii scumpi din fontă și oțel, dar au fost aduși alții ieftini, metalici, diferența fiind de peste 4.000 de lei în cazul unuia singur.

De fapt, în ambele contracte nu a fost respectată fișa tehnică. Nici pe Mal Stâng, proiect european realizat de asocierea Victor Construct – Eky Sam, nici pe Mal Drept, lucrarea făcută de asocierea Conest – Viarom.

Gafița i-a adus doar pe cei de pe mal drept. În cazul său, manevra a fost evidentă. Pe lângă faptul că în fișa tehnică fuseseră ceruți cei din fontă și oțel, în clarificările la licitație, unul dintre ofertanți a întrebat dacă poate aduce stâlpi identici ca pe Mal Stâng, adică ieftin. Iar șefii Primăriei au răspuns că nu se poate, că trebuie cei din fișă.

În final, au fost montați tot dintre cei ieftini, însă dați la preț umflat. „Nu e treaba mea ce s-a întâmplat acolo. Eu nu am avut contract direct cu Primăria, ci cu o firmă privată. Aceasta mi i-a acceptat, mai departe e treaba lor”, a declarat Dragoș Gafița. Dar el era furnizorul de casă al Conest făcând parte tot din „familia extinsă” a primarului Mihai Chirica, ale cărui ultime trei vile au fost puse la dispoziție de Conest.

Sub rezerva anonimatului, mai multe surse din Palatul Roznovanu au afirmat pentru REPORTER DE IAȘI că Direcția Națională Anticorupție, structura centrală din Capitală, a demarat o investigație ce vizează fix această afacere a stâlpilor. „Au venit mai multe adrese de la DNA, s-au cerut mai multe contracte, acesta fiind solicitat de procurori în primăvara acestui an”, a spus oficialul din Primărie.

Gafița a recunoscut că a fost audiat de DNA, în primăvară, tocmai pe această temă.

Article image
Primarul tace în fața unei întrebări capitale: familia sa a primit, în luna septembrie 2015, 80.000 de lei de la Auribusiness SRL. Aceasta era o firmă-fantomă manevrată de Dragoș Gafița, prietenul la cataramă al lui Chirica. În același an, cei doi petrecuseră concediul împreună, la Mamaia. Mama-soacră a primit banii prin transfer bancar. Lacta Han a vândut brânză de 80.000 de lei câtre o firmă paravan, folosită pentru achiz...
Autor Cezar Moraru Anchete 22 Septembrie 2019

Article image
2014-2016, perioada în care Mihai Chirica făcea concediile cu Dragoș Gafița, furnizorul de casă pentru spațiile verzi cu care primarul se laudă în tot orașul. S-au luat milioane de lei pe firme-fantomă, cu o marfă imposibil de evaluat acum. Banii au intrat în circuite fictive, Fiscul înregistrând o pagubă de 1 milion de euro. Acoliții lui Gafița: unul care cultiva droguri acasă și a dat două spargeri în Belgia. Altul care ș...
Autor Cezar Moraru Anchete 17 Septembrie 2019


Citeste si...
Nota
(3 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: