Disney a fost „sabotat” de Google Maps. Nava spațială din Star Wars, a doua cea mai cunoscută navă din istorie, se poate vedea pe Google Maps, relatează Playtech.

Când te gândești la o companie atât de mare ca Disney, care produce mai mulți bani decât multe țări, ai crede că sunt mai inspirați în alegeri și, mai ales, ar pune securitatea pe primul loc. În acest caz, a eșuat.

Google Maps a găsit faimoasa navă spațială din Star Wars, Milennium Falcon, în mijlocul câmpului am putea spune.

Au existat tot felul de încercări pentru a împiedica dronele să zboare deasupra locurilor unde s-au filmat scenele pentru următorul  Star Wars The Last Jedi, care va fi lansat pe 15 decembrie, însă nimeni nu a luat în calcul și pe Google.

Continuarea filmului „The Force Awakens” din 2015 va avea loc pe 15 decembrie. „Episodul VIII” este scris și regizat de Rian Johnson și este cel de-al doilea film din noua trilogie.

Şoferul autocarului Jandarmeriei care a fost filmat în timp ce mergea cu viteză pe linia tramvaiului 41 pe bulevardul Averescu din Capitală a fost amendat cu 1.450 de lei, iar permisul i-a fost suspendat pentru 30 de zile.

Bridaga Rutieră a Capitalei a anunţat, luni, că şoferul autocarului Jandarmeriei care a fost flmat circulând cu viteză pe linia de tramvai a fost audiat la sediul instituţiei.

Declaraţia sa a fost completată cu declaraţiile vatmanilor din zonă şi s-au vizionat şi alte imagini identificate pe traseu, în afara celor apărute în spaţiul public săptămâna trecută, relatează News.ro

„S-a dispus sancţionarea contravenţională a celui în cauză cu suma de 1.450 de lei pentru nerespectarea regulilor privind depăşirea şi nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de obligare”, anunţă Brigada Rutieră.

De asemenea, s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

Un autocar înmatriculat la Ministerul de Interne a fost filmat în timp ce depăşea coloana de maşini mergând cu viteză pe linia tramvaiului 41 pe bulevardul Averescu din Capitală, după difuzarea imaginilor Poliţia Capitalei anunţând că este un vehicul al Jandarmeriei şi că au loc verificări pentru a stabili identitatea şoferului şi a aplica măsurile legale.

În imagini poate fi văzut autocarul cu numere de înmatriculare specifice Ministerului de Interne depăşind coloana de maşini pe linia de tramvai, iar din cauza vitezei evită în ultimul moment un tramvai al liniei 41 care vendea din sens opus.

Jandarmeria Română a transmis că a fost identificat şoferul autobuzului, fiind vorba despre un plutonier major încadrat în anul 2007 şi că au fost dispuse măsuri de urgenţă pentru a stabili vinovăţia acestuia.

„Autocarul apartine unei unităţi din cadrul Jandarmeriei, iar în acest moment s-au dispus măsuri de urgenţă pentru a stabili vinovăţia şoferului implicat. Şoferul autobuzului a fost identificat, plutonier major E.M, încadrat în anul 2007. Acest comportament în trafic nu este tolerat şi nu este specific conducătorilor din cadrul instituţiei noastre. Ne cerem scuze pentru această situaţie”, a transmis Jandarmeria.

La rândul său, ministrul de Interne Carmen Dan a afirmat că şoferul „va suporta rigorile”.

Regele Mihai se simte mai bine, a anunțat Principesa Margareta, care spune că tatăl ei este conștient, vorbește, recunoaște persoanele din jurul său și a întrebat de ce este înconjurat de atât de multă lume, relatează postul public de televiziune.

Principesa Margareta a stat puțin de vorbă cu jurnaliștii, în fața reședinței de la Aubonne, însă a evitat să dea un interviu și s-a rezumat doar la a face câteva precizări privind starea de sănătate a Regelui Mihai.

De altfel, ea a declarat că nu dorește ca Regele să fie filmat așa, în suferință, întrucât Alteța sa vrea să rămână în amintirea românilor demn și în putere.

Întrebată de ce principele dezmoștenit Nicolae nu a fost lăsat să intre în reședința din Elveția, Principesa Margareta a afirmat că aceasta a fost dorința Regelui Mihai. Principele și bunicul său și-au mai vorbit o singură dată, după ce lui Nicolae i-a fost retras titlul, iar Principesa Margareta spune că acea discuție nu i-a făcut bine Majestății Sale, apoi a cerut să nu își mai vadă niciodată nepotul. 

Sursa: digi24

Cea mai ciudată intersecție din Timișoara a devenit „vedetă” pe internet, din cauza numeroaselor marcaje, pe care mulți utilizatori ai rețelelor sociale le consideră ridicole. Nici pentru șoferii timișoreni nu sunt clare, având în vedere că, la nici 24 de ore de ia inaugurare, pe Pasajul Jiul s-a produs un accident. În aceste condiții, un utilizator de Facebook a decis să facă o „traducere” a marcajelor din intersecție.

„Marcajele sunt corecte! Am făcut acest desen și sper să îi ajute pe cei care nu au o imagine de ansamblu. Nu toți au orientare în spațiu și de aceea am dorit să postez această machetă. Fiind o intersecție semaforizată, marcajele sunt corecte! Important este să ne bucurăm de acest proiect și să nu mai fim răutăcioși în trafic! Și în primul rând să fim atenți la păstrarea/schimbarea benzii! Drumuri liniștite vă doresc!”, a scris utilizatorul Dani Sîrbu pe grupul de Facebook INFO TRAFIC jud. TIMIȘ.

Imaginile cu intersecția din Timișoara au devenit virale pe Facebook, unde mii de șoferi au criticat faptul că marcajele sunt lipsite de sens și nimeni nu mai înțelege nimic din amalgamul de linii trase pe asfalt.

Polițiștii de la Rutieră s-au sesizat, după ce au văzut imaginile cu marcajele din intersecție și au declanșat o anchetă pentru a vedea dacă proiectul a fost respectat și dacă acestea sunt legale.

Sursa: digi24

Guvernul spaniol analizează sursa unei campanii de dezinformare care a ţintit regiunea Catalonia, o acţiune în care sunt suspectate că ar fi implicate Rusia şi Venezuela, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul spaniol al Apărării Maria Dolores de Cospedal, transmite News.ro.

„Multe dintre acţiuni provin de pe teritoriul rus”, dar nu este posibil să se determine sursa exactă a acestora, a declarat Maria Dolores de Cospedal. Unele dintre aceste acţiuni sunt „repetate de pe teritoriul Venezuelei”, a adăugat ea.

Ministrul a refuzat să spună ce impact ar putea să aibă această campanie de dezinformare asupra alegerilor regionale anticipate de la 21 decembrie convocate de Madrid în Catalonia sau cât de amplă este campania ştirilor false.

Ea a subliniat că numărul ştirilor false despre Catalonia „se schimbă zilnic. Numărul nu poate fi specificat”.

Ministrul spaniol de Externe Alfonso Dastis i-a informat pe omologii săi din UE cu privire la un amestec cibernetic de pe teritoriul Rusiei, dar şi din alte părţi, în răspândirea unor dezinformări despre efortul de independenţă din regiunea Catalonia, în nord-estul ţării.

Alfonso Dastis a subliniat că date arată un trafic de Internet în Catalonia al unor reţele media „în Rusia şi în alte ţări” după referendumul de autodeterminare interzis de la 1 octombrie.

Evitând o întâlnire recentă, la Londra, între fondatorul WikiLeaks Julian Assange şi o personalitate catalană separatistă de prim rang, Dastis a apreciat că există indicii că Assange şi alţii „încearcă să se amestece şi să manipuleze” în plină criză catalană.

Autorităţile spaniole au apreciat, săptămâna trecută, că aceste indicii nu arată neapărat că Guvernul rus este implicat.

Guvernul spaniol nu a prezentat probe cu care să-şi susţină acuzaţiile.

Sursa: digi24

Actualul liberal Liviu Bulgaru a fost numit din nou şef la la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale după ce a fost achitat, în primă instanţă, într-un dosar al DNA. Fusese schimbat din funcţie în decembrie 2013, după ce DNA a anunţat că este urmărit penal. Bulgaru mai are emoţii: dosarul penal este în apel şi situaţia se poate schimba.

Din luna iunie a acestui an, consilierul judeţean liberal Liviu Gabriel Bulgaru a revenit pe locul călduţ de director la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (CRFIR) Iaşi.

Acuzaţia: obţinerea pe nedrept de fonduri europene

Bulgaru fusese suspendat din funcţie în decembrie 2013, când Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi a început urmărirea penală împotriva sa pe vremea când era director al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), denumirea de atunci a instituţiei.

Ulterior, în 2014, Bulgaru a fost trimis în judecată dar, anul acesta, în aprilie, judecătorii din cadrul Tribunalului Iaşi au dispus achitarea sa pentru acuzaţiile ce-i fuseseră puse în cârcă de procurori: complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene. Judecătorii l-au socotit nevinovat pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege”.

În timpul cercetărilor şi apoi al procesului, mai-marii de la Bucureşti au încercat de două ori, în 2013 şi 2016, să-i suspende contractul de muncă, dar Bulgaru a contestat acest lucru la instanţă şi a câştigat.

Alţii n-au scăpat

Bulgaru a fost acuzat că, în calitate de director al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ştia că lucrările de modernizare a unui drum din Mironeasa, investitie din fonduri europene, nu fuseseră finalizate în termenul contractual care nu putea fi depăşit, iar beneficiarul depusese înscrisuri false. Procurorii au mai arătat, în actele de acuzare, că, după ce a aflat că vor fi efectuate decontări din bugetul UE a unor lucrări care nu fuseseră realizate, Liviu Bulgaru a încercat să acopere totul cu ajutorul unor documente care nu sunt prevăzute de niciuna din procedurile din acest domeniu.

În schimb, alţi inculpaţi din acest dosar, printre care primarul din Mironeasa, Elena Curcudel, au fost condamnaţi. Dosarul, în care au fost trimişi în judecată 18 inculpaţi şi două firme, se află în faza de apel.

“Nu sunt obligat să vă răspund!”

Odată cu întoarcerea lui Bulgaru în fruntea instituţiei, ca director general adjunct a fost numit botoşăneanul Marius Postolache. Acesta a lucrat timp de şase ani în cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Botoşani, iar la începutul acestui an acesta, fusese numit de Guvernul Grindeanu pe o funcţie de vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat la Agenţia Domeniilor Statului.

În calitate de director, Bulgaru se ocupă de coordonarea serviciilor din cadrul CRFIR Iaşi. Liviu Bulgaru a declarat că a trecut prin trei ani de groază și că nimeni nu i-a dat o pâine, fiind evitat de toți cunoscuții: „Am fost repus în funcție de o sentință judecătorească. N-au avut ce-mi face. Din cauza acestui dosar am pierdut candidatura la europarlamentare și mai multe funcții politice. Consider că acum s-a făcut dreptate”.

Acuzaţii grave pentru Bulgaru în vremea când era şef la Agenţia de Plăţi.

A avut probleme şi în trecut

Liviu Bulgaru a fost implicat într-un alt scandal la APDRP Iaşi, în dosarul „Moldoviţa”. Atunci, acesta a fost acuzat că ar fi falsificat punctajul la o cerere de finanţare venită din partea Primăriei Moldoviţa (Suceava). Un fost angajat a mai susţinut atunci că Bulgaru i-a solicitat în 2010 să mărească punctajul la Primăria Horleşti. Un alt caz a fost cel în care aceluaişi angajat i s-ar fi cerut de către Bulgaru să crească punctajul de la 59 la 69 la comuna Trifeşti, pentru ca gradul de sărăcie să urce de la 7 la 10 puncte. Solicitările de creştere a punctajelor au fost şi pentru comunele Drăguşeni, Balş şi Aroneanu. DNA a urmărit timp de doi ani schema finanţărilor de la APDRP Iaşi, dar dosarul s-a închis cu NUP în decembrie 2012.

Uite Parlamentul, uite nu-i

Colegiul Director Judeţean al PNL Iaşi a decis în octombrie ca Liviu Bulgaru să ocupe un loc considerat eligibil pentru alegerile parlamentare ce urmau să aibă loc pe 11 decembrie 2016. Iniţial, Bulgaru a strâns cele mai multe voturi pentru un loc în Senat, fiind urmat de Dumitru Oprea.

Bucuria lui Bulgaru a fost însă, de scurtă durată. Dacă la Iaşi nu s-a ţinut cont de criteriile partidului privind existenţa unor dubii de natură penală asupra lui Bulgaru, la Bucureşti s-a decis altceva. Astfel visurile de mărire ale actualului consilier judeţean s-au spulberat în momentul în care a venit lista candidaţilor agreaţi de şefii liberali de la centru. Bulgaru nu mai era pe această listă.

În aceste condiţii, Bulgaru este nevoit să se mulţumească acum cu locul din Consiliul Judeţean şi să spere că la următoarele alegeri parlamentare va putea prinde un loc de deputat sau senator.

Acuzaţii grave pentru Bulgaru în vremea când era şef la Agenţia de Plăţi.

Actualul liberal Liviu Bulgaru a fost numit din nou şef la la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale după ce a fost achitat, în primă instanţă, într-un dosar al DNA. Fusese schimbat din funcţie în decembrie 2013, după ce DNA a anunţat că este urmărit penal. Bulgaru mai are emoţii: dosarul penal este în apel şi situaţia se poate schimba.

Din luna iunie a acestui an, consilierul judeţean liberal Liviu Gabriel Bulgaru a revenit pe locul călduţ de director la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (CRFIR) Iaşi.

Acuzaţia: obţinerea pe nedrept de fonduri europene

Bulgaru fusese suspendat din funcţie în decembrie 2013, când Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi a început urmărirea penală împotriva sa pe vremea când era director al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), denumirea de atunci a instituţiei.

Ulterior, în 2014, Bulgaru a fost trimis în judecată dar, anul acesta, în aprilie, judecătorii din cadrul Tribunalului Iaşi au dispus achitarea sa pentru acuzaţiile ce-i fuseseră puse în cârcă de procurori: complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene. Judecătorii l-au socotit nevinovat pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege”.

În timpul cercetărilor şi apoi al procesului, mai-marii de la Bucureşti au încercat de două ori, în 2013 şi 2016, să-i suspende contractul de muncă, dar Bulgaru a contestat acest lucru la instanţă şi a câştigat.

Alţii n-au scăpat

Bulgaru a fost acuzat că, în calitate de director al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ştia că lucrările de modernizare a unui drum din Mironeasa, investitie din fonduri europene, nu fuseseră finalizate în termenul contractual care nu putea fi depăşit, iar beneficiarul depusese înscrisuri false. Procurorii au mai arătat, în actele de acuzare, că, după ce a aflat că vor fi efectuate decontări din bugetul UE a unor lucrări care nu fuseseră realizate, Liviu Bulgaru a încercat să acopere totul cu ajutorul unor documente care nu sunt prevăzute de niciuna din procedurile din acest domeniu.

În schimb, alţi inculpaţi din acest dosar, printre care primarul din Mironeasa, Elena Curcudel, au fost condamnaţi. Dosarul, în care au fost trimişi în judecată 18 inculpaţi şi două firme, se află în faza de apel.

“Nu sunt obligat să vă răspund!”

Odată cu întoarcerea lui Bulgaru în fruntea instituţiei, ca director general adjunct a fost numit botoşăneanul Marius Postolache. Acesta a lucrat timp de şase ani în cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Botoşani, iar la începutul acestui an acesta, fusese numit de Guvernul Grindeanu pe o funcţie de vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat la Agenţia Domeniilor Statului.

În calitate de director, Bulgaru se ocupă de coordonarea serviciilor din cadrul CRFIR Iaşi. Liviu Bulgaru a declarat că a trecut prin trei ani de groază și că nimeni nu i-a dat o pâine, fiind evitat de toți cunoscuții: „Am fost repus în funcție de o sentință judecătorească. N-au avut ce-mi face. Din cauza acestui dosar am pierdut candidatura la europarlamentare și mai multe funcții politice. Consider că acum s-a făcut dreptate”.

Acuzaţii grave pentru Bulgaru în vremea când era şef la Agenţia de Plăţi.

A avut probleme şi în trecut

Liviu Bulgaru a fost implicat într-un alt scandal la APDRP Iaşi, în dosarul „Moldoviţa”. Atunci, acesta a fost acuzat că ar fi falsificat punctajul la o cerere de finanţare venită din partea Primăriei Moldoviţa (Suceava). Un fost angajat a mai susţinut atunci că Bulgaru i-a solicitat în 2010 să mărească punctajul la Primăria Horleşti. Un alt caz a fost cel în care aceluaişi angajat i s-ar fi cerut de către Bulgaru să crească punctajul de la 59 la 69 la comuna Trifeşti, pentru ca gradul de sărăcie să urce de la 7 la 10 puncte. Solicitările de creştere a punctajelor au fost şi pentru comunele Drăguşeni, Balş şi Aroneanu. DNA a urmărit timp de doi ani schema finanţărilor de la APDRP Iaşi, dar dosarul s-a închis cu NUP în decembrie 2012.

Uite Parlamentul, uite nu-i

Colegiul Director Judeţean al PNL Iaşi a decis în octombrie ca Liviu Bulgaru să ocupe un loc considerat eligibil pentru alegerile parlamentare ce urmau să aibă loc pe 11 decembrie 2016. Iniţial, Bulgaru a strâns cele mai multe voturi pentru un loc în Senat, fiind urmat de Dumitru Oprea.

Bucuria lui Bulgaru a fost însă, de scurtă durată. Dacă la Iaşi nu s-a ţinut cont de criteriile partidului privind existenţa unor dubii de natură penală asupra lui Bulgaru, la Bucureşti s-a decis altceva. Astfel visurile de mărire ale actualului consilier judeţean s-au spulberat în momentul în care a venit lista candidaţilor agreaţi de şefii liberali de la centru. Bulgaru nu mai era pe această listă.

În aceste condiţii, Bulgaru este nevoit să se mulţumească acum cu locul din Consiliul Judeţean şi să spere că la următoarele alegeri parlamentare va putea prinde un loc de deputat sau senator.

Acuzaţii grave pentru Bulgaru în vremea când era şef la Agenţia de Plăţi.

Ansamblul Palas are vești bune pentru pofticioși! Bistro MOO, situat în parcul Palas, va fi inaugurat oficial printr-un Weekend al Porților Deschise, în perioada 17-19 noiembrie 2017. Noul concept Bistro MOO este special gândit pentru pasionaţii de gusturi sincere.

 MOO şi-a dorit să amenajeze un spațiu în care experienţele culinare să primeze. Astfel, a luat naştere Bistro MOO, locul din parcul Palas în care găsești preparate simple şi uşoare, dar savuroase şi surprinzătoare, pentru orice masă din zi. În cadrul Weekend-ului Porților Deschise la Bistro MOO, ce va avea loc între 17 și 19 noiembrie, cei dornici să se relaxeze și să se delecteze cu cele mai apetisante gusturi se vor bucura și de reprezentaţii de muzică live interpretate la saxofon și pian, dar și de programe susținute de doi DJ-i talentați. La acestea se adaugă numeroase alte surprize.

Meniul Bistro MOO este inspirat din gastronomia mediteraneeană și a fost special conceput pentru a potoli pofta de preparate delicioase a tuturor celor care îi trec pragul. Aici pot fi  savurate de la paste artizanale preparate în bucătăria proprie, pizza tradiţională, aperitive şi salate, până la supe, steak-uri și burgeri, toate asezonate perfect cu o selecţie naţională şi internaţională de vinuri. Nu lipsesc nici dulciurile de casă și delicioasa înghețată marca MOO. Torturi cremoase, cu ciocolată, fructe, caramel și frișcă, tarte, prăjituri felurite care se topesc în gură și produse de patiserie sunt deserturile care îți răsfață simțurile cu arome fine.   

Mai mult, noua locație propune, de luni până vineri, între orele 12.00 şi 15.00, o ofertă de Business Lunch prietenos, diferit în fiecare zi, hrănitor și la un preț accesibil. Cu 25 de lei, poți savura supă/ciorbă, un fel principal, desert/cafea și apă plată. Angajații din clădirile de birouri United Business Center sau din ansamblul Palas beneficiază de un discount de 10% la prânzul prietenos, în baza Cardului Partener. În plus, în același interval orar, clienții pot servi preparate din meniul à la carte, desert şi băuturi cu 10% reducere.

Bistro Moo din ansamblul Palas își întâmpină clienții cu un spațiu generos și o atmosferă relaxantă. Noua amenajare este caracterizată de un design minimalist, care are la bază un concept ce pune accent pe transparenţă, pasiune, familiaritate și deschidere față de clienți. Locația este dispusă pe două niveluri și oferă posibilitatea de a lua masa în zone suspendate, care beneficiază de priveliște asupra întregului local, dar și de un plus de intimitate. Totodată, Bistro MOO a adoptat ideea de Open Kitchen, pentru ca spectacolul culinar să poată fi admirat și de clienți.  

Familia Genovevei Farcaş, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean, a primit despăgubiri de 1.200 de euro după ce cursa Iaşi-Barcelona la care avea locuri a decolat cu o întârziere de peste 7 ore. Aceleaşi sumă au încasat-o alte două familii de ieşeni. Toţi aceşti pasageri au cerut însă, în instanţă, daune morale de la Compania Blue Air.

Cele trei familii au achiziţionat, în noiembrie anul trecut, bilete pentru zborul Iaşi- Barcelona din 25 aprilie 2017.

Refuzaţi iniţial de la despăgubire

Însă, după ce au făcut check-in-ul şi au fost îmbarcaţi, au aflat cu stupoare că avionul nu va mai decola din cauza unor probleme tehnice. Astfel, toţi pasagerii au fost debarcaţi şi preluaţi de o altă aeronavă, dar după şapte ore şi jumătate, timp în care au aşteptat în aeroportul din Iaşi.

După ce s-au întors din vacanţă, Genoveva Farcaş, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean, soţul şi copilul, precum şi ceilalţi 6 ieşeni, au cerut despăgubiri de la Blue Air- Airline Management Solutions SRL, dar iniţial au fost refuzaţi. Astfel, clienţii au trimis companiei notificări şi au deschis, în iunie, trei procese la Judecătoria Iaşi, toţi fiind reprezentaţi de avocata Mihaela Ciobanu. Aceasta este,  unul dintre reclamanţii din dosar.

O zi de vacanţă ratată

Reclamanţii solicitau pentru fiecare câte 400 de euro compensaţii, plus dobânda aferentă, câte 600 de euro daune morale pentru fiecare dintre cele trei familii şi cheltuieli de judecată. „La aprecierea acestei sume (600 euro daune morale - n.r.) vă rugăm să aveţi în vedere că întârzierea de şapte ore şi jumătate a condus la pierderea de către reclamanţi a unei zile de vacanţă, iar întregul program al sejurului a fost regândit pentru a putea cuprinde şi obiectivele care trebuiau vizitate în ziua pierdută”, se arată în acţiunile reclamanţilor, care menţionează şi că nu au fost informaţi despre durata întârzierii decât după două ore şi jumătate de la data decolării anulate.

Compania a plătit câte 400 de euro tuturor

Între timp, în iulie, compania a depus în conturile ieşenilor compensaţii de câte 400 de euro pentru fiecare reclamant, în total 3.600 de euro. Însă, aceştia au decis să continue procesele pentru plata dobânzii, a daunelor morale şi a cheltuielilor de judecată.

Compania Blue Air a cerut magistraţilor respingerea acţiunilor. „În ciuda acestor întârzieri, Blue Air şi-a îndeplinit obligaţia de a transporta pasagerii la destinaţia acestora finală. Siguranţa pasagerilor şi a echipajelor noastre este cea mai importantă prioritate pentru noi, iar în această privinţă nu putem accepta niciun compromis”, se precizează în întâmpinarea depusă de companie. Mai mult, reprezentanţi Blue Air susţin că reclamanţii nu mai pot cere alte despăgubiri odată ce le-au fost plătite compensaţiile conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului din 2004.

Curg reproşurile

„Considerăm că lipsa de informare din partea pârâtei, lipsa de organizare a acesteia cu privire la masă ne-a afectat atât fizic, cât şi psihic, urmând ca instanţa să oblige pârâta la palata daunelor morale solicitate”, mai susţin reclamanţii. Aceştia explică şi că spre Barcelona ar fi călătorit în 25 aprilie peste 170 de persoane, iar pe toată durata celor peste 7 ore de aşteptare li s-a dat câte o apă şi un sandvici. Ori, acelaşi regulament prevede că, în cazul întârzierii, compania de transport aerian trebuie să ofere asistenţă constând în mese şi răcoritoare proporţionale cu timpul de aşteptare. 

Genoveva Farcaş nu a putut fi contactată pentru a-şi spune punctul de vedere legat de acest proces. Procesele au termene la Judecătoria Iaşi în noiembrie şi decembrie.

Cei de la Blue Air au fost puşi la plată într-un proces similar de la Iaşi

Alt ieşean: 800 de euro compensaţii

Alţi doi ieşeni au obţinut în instanţă compensaţii de 800 euro de la Blue Air după ce zborul lor din 6 mai 2016, de la Londra-Luton spre Iaşi a avut o întârziere de peste 3 ore. Compania aeriană nu a contestat decizia dată de magistraţi în vara acestui an.

Potrivit Regulamentului 261/2004 a Parlamentului European, pasagerii au dreptul la compensaţii financiare de 250, 400 sau 600 de euro în cazul disconfortului creat de întârzierea prelungită a zborului. Sumele sunt stabilite în funcţie de distanţă.

Familia Genovevei Farcaş, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean, a primit despăgubiri de 1.200 de euro după ce cursa Iaşi-Barcelona la care avea locuri a decolat cu o întârziere de peste 7 ore. Aceleaşi sumă au încasat-o alte două familii de ieşeni. Toţi aceşti pasageri au cerut însă, în instanţă, daune morale de la Compania Blue Air.

Cele trei familii au achiziţionat, în noiembrie anul trecut, bilete pentru zborul Iaşi- Barcelona din 25 aprilie 2017.

Refuzaţi iniţial de la despăgubire

Însă, după ce au făcut check-in-ul şi au fost îmbarcaţi, au aflat cu stupoare că avionul nu va mai decola din cauza unor probleme tehnice. Astfel, toţi pasagerii au fost debarcaţi şi preluaţi de o altă aeronavă, dar după şapte ore şi jumătate, timp în care au aşteptat în aeroportul din Iaşi.

După ce s-au întors din vacanţă, Genoveva Farcaş, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean, soţul şi copilul, precum şi ceilalţi 6 ieşeni, au cerut despăgubiri de la Blue Air- Airline Management Solutions SRL, dar iniţial au fost refuzaţi. Astfel, clienţii au trimis companiei notificări şi au deschis, în iunie, trei procese la Judecătoria Iaşi, toţi fiind reprezentaţi de avocata Mihaela Ciobanu. Aceasta este,  unul dintre reclamanţii din dosar.

O zi de vacanţă ratată

Reclamanţii solicitau pentru fiecare câte 400 de euro compensaţii, plus dobânda aferentă, câte 600 de euro daune morale pentru fiecare dintre cele trei familii şi cheltuieli de judecată. „La aprecierea acestei sume (600 euro daune morale - n.r.) vă rugăm să aveţi în vedere că întârzierea de şapte ore şi jumătate a condus la pierderea de către reclamanţi a unei zile de vacanţă, iar întregul program al sejurului a fost regândit pentru a putea cuprinde şi obiectivele care trebuiau vizitate în ziua pierdută”, se arată în acţiunile reclamanţilor, care menţionează şi că nu au fost informaţi despre durata întârzierii decât după două ore şi jumătate de la data decolării anulate.

Compania a plătit câte 400 de euro tuturor

Între timp, în iulie, compania a depus în conturile ieşenilor compensaţii de câte 400 de euro pentru fiecare reclamant, în total 3.600 de euro. Însă, aceştia au decis să continue procesele pentru plata dobânzii, a daunelor morale şi a cheltuielilor de judecată.

Compania Blue Air a cerut magistraţilor respingerea acţiunilor. „În ciuda acestor întârzieri, Blue Air şi-a îndeplinit obligaţia de a transporta pasagerii la destinaţia acestora finală. Siguranţa pasagerilor şi a echipajelor noastre este cea mai importantă prioritate pentru noi, iar în această privinţă nu putem accepta niciun compromis”, se precizează în întâmpinarea depusă de companie. Mai mult, reprezentanţi Blue Air susţin că reclamanţii nu mai pot cere alte despăgubiri odată ce le-au fost plătite compensaţiile conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului din 2004.

Curg reproşurile

„Considerăm că lipsa de informare din partea pârâtei, lipsa de organizare a acesteia cu privire la masă ne-a afectat atât fizic, cât şi psihic, urmând ca instanţa să oblige pârâta la palata daunelor morale solicitate”, mai susţin reclamanţii. Aceştia explică şi că spre Barcelona ar fi călătorit în 25 aprilie peste 170 de persoane, iar pe toată durata celor peste 7 ore de aşteptare li s-a dat câte o apă şi un sandvici. Ori, acelaşi regulament prevede că, în cazul întârzierii, compania de transport aerian trebuie să ofere asistenţă constând în mese şi răcoritoare proporţionale cu timpul de aşteptare. 

Genoveva Farcaş nu a putut fi contactată pentru a-şi spune punctul de vedere legat de acest proces. Procesele au termene la Judecătoria Iaşi în noiembrie şi decembrie.

Cei de la Blue Air au fost puşi la plată într-un proces similar de la Iaşi

Alt ieşean: 800 de euro compensaţii

Alţi doi ieşeni au obţinut în instanţă compensaţii de 800 euro de la Blue Air după ce zborul lor din 6 mai 2016, de la Londra-Luton spre Iaşi a avut o întârziere de peste 3 ore. Compania aeriană nu a contestat decizia dată de magistraţi în vara acestui an.

Potrivit Regulamentului 261/2004 a Parlamentului European, pasagerii au dreptul la compensaţii financiare de 250, 400 sau 600 de euro în cazul disconfortului creat de întârzierea prelungită a zborului. Sumele sunt stabilite în funcţie de distanţă.