Sambata, 16 02 2019
Şeful tună şi fulgeră de ani de zile împotriva „privaţilor” din sistemul de sănătate, iar una dintre principalele colaboratoare a semnat „pactul cu diavolul”. La trei săptămâni după ce şi-a înfiinţat firmă de asistenţă medicală, şefa SMURD Iaşi, medicul Diana Cimpoeşu, a semnat un contract pentru asigurarea de servicii medicale de urgenţă la Aeroportul Iaşi. Suma maximă pe care ar putea-o primi Cimpoeşu este de 132.000 lei. „M-am uitat în jur şi am văzut că marea majoritate a colegilor medici specialişti, chiar şi şefi de clinică, au şi activitate în mediul privat”, a spus doctoriţa. La auzul afacerii, „tătucul” sistemului de urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, a declarat: „Nimeni nu poate să facă ceva care să concureze sistemul în care lucrează”.

 

Pe 26 iulie 2016, medicul-şef al al Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU-SMURD) din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon“ Iaşi, Diana Cimpoeşu, a înfiinţat firma SC Urgprof SRL, cu sediul la adresa sa de domiciliu. Pe 17 august, societatea semna primul contract, cu o instituţie publică. În fix trei săptămâni a dat lovitura.

 

Contract doar pe restul lui 2016

Atribuirea a avut loc prin achiziţie directă, prin portalul SEAP, iar valoarea contractului, care se întinde doar pe durata acestui an, poate ajunge la 132.000 de lei. Potrivit actelor, pentru aceşti bani, firma şefei SMURD Iaşi trebuie să presteze 2.028 de ore de servicii de asistenţă medicală de urgenţă, cu personal specializat, respectiv medic de medicină de urgenţă. Valoarea serviciilor prestate este, potrivit contractului, de 65 de lei, fără TVA, pe medic, pe oră.
„Contractul, aşa cum este prezentat şi în SEAP (valoare şi număr de ore), ar fi acoperitor pentru întreaga perioadă rămasă până la sfârşitul anului 2016, dacă am fi nevoiţi să asigurăm extern, până atunci, serviciile medicale de urgenţă. Dar, evident, nu este cazul sau nu va fi cazul“, spune directorul Aeroportului Iaşi, Marius Bodea.

 

Temporar, dar nu se ştie cât

Reprezentanţii Aeroportului Iaşi susţin că au apelat la această variantă deoarece nu au, deocamdată, medici de urgenţă proprii la cabinetul medical din incintă, posturile fiind blocate la nivel de Consiliu Județean. În plus, amatorii nu se înghesuie, salariile fiind destul de mici, 1.200-1.300 lei pe lună. „După ce schema de personal propriu va parcurge stadiul de pregătire medicină de urgenţă şi va exista posibilitatea asigurării exclusiv de către cabinetul medical al aeroportului al serviciului de prim-ajutor, ramură a medicinii ce necesită cursuri de specializare, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, contractul nu va mai opera. Şi acum, acesta funcţionează ca un tampon. Serviciile medicale de urgenţă se asigură pentru pasagerii ce tranzitează Aeroportul Iaşi, aceasta fiind condiţie obligatorie ca acesta să fie certificat“, adaugă şeful Aeroportului Iaşi.

 

Medicul Cimpoeşu a avut motive de bucurie, dar acum are şi de ce să fie îngrijorată: a luat-o şeful „la ochi”

Suplimentare a ceea ce există

Până la ora redactării acestui material, în baza contractului au fost prestate 184 de ore, de către un cadru medical de la firma Dianei Cimpoeşu, ceea ce înseamnă o sumă de 11.960 de lei în 18 zile, adică în perioada 18 august – 5 septembrie. Rezultă că, în medie, lunar, firma şefei SMURD poate câştiga peste 20.000 de lei.

Doctorii de la Urgprof SRL asigură serviciul medical de urgenţă în perioada când nu există personal specializat al aeroportului, adică 12 ore pe zi, de la ora 19.00 la 07.00, precum şi în zilele de sâmbătă şi duminică.

 

„Nu vreau să vorbesc despre asta”

Diana Cimpoeşu a rămas surprinsă în momentul care a fost întrebată despre firma sa. Șocul a fost că s-a aflat. Aceasta s-a limitat să precizeze că a urmat exemplul altor colegi, dar a refuzat să ofere informaţii despre numărul de angajaţi şi numărul de contracte avute, spunând, totuşi, că nu deţine o ambulanţă. „M-am uitat în jur şi am văzut că marea majoritate a colegilor medici specialişti, chiar şi şefi de clinică, au şi activitate în mediul privat. Mulţi dintre ei fac asta de 20 de ani şi am zis că vreau să încerc şi eu. Aşa am decis să fac această firmă. Nu am vreo obligaţie legală să vă ofer informaţii despre societatea mea privată. Este ceea ce fac eu în timpul meu liber şi nu vreau să vorbesc despre asta“, a spus Diana Cimpoeşu.

Obiectul de activitate principal al firmei patronate de şefa SMURD Iaşi este “activităţi de asistenţă medicală ambulatorie şi stomatologică” şi, ca obiect secundar, „activităţi de asistenţă medicală generală”.

 

Nu vede vreo incompatibilitate

Pentru Diana Cimpoeşu faptul că firma sa prestează servicii de medicină de urgenţă, în timp ce ea este angajată în sistemul public de sănătate nu reprezintă un conflict de interese. „Eu sunt profesor universitar la UMF, şef de secţie, cred că pot presta alte activităţi în timpul liber. Mă voi interesa să văd dacă există vreun conflict de interese, dar nu cred. Firma este înfiinţată recent şi nu am avut timp să mă documentez foarte bine. Dacă apare ceva care să presupună o incompatibilitate, o voi rezolva. Nu ştiu… pot să şi renunţ la firmă. Nu cred că e ceva ilegal“, a declarat Cimpoeşu.

 

Cum se procedează în alte părţi

Surse apropiate tranzacţiei au declarat pentru 7EST că Aeroportul ar fi încercat să contracteze acest tip de servicii medicale de la spitalele de Stat, dar nu ar exista cadrul legal pentru aceasta. O arată şi contractele similare, semnate în trecut de Aeroporturile din Oradea (2008) şi Târgu Mureş (2016), ambele cu firme private. Aeroportul Otopeni are deja ceea ce îşi doreşte cel din Iaşi: un aparat propriu de angajaţi, cu 12 medici şi 12 asistenţi medicali.

La Târgu Mureş, contractul a fost încheiat pentru o lună, a fost atribuit firmei Ultratest SRL şi a avut valoarea de 9.875 de lei. Firma se obligă să asigure servicii medicale de prim-ajutor şi de urgenţă 24 de ore/zi, 7 zile din 7, cu personal calificat în medicină de prim-ajutor şi de urgenţă, dotarea punctului de lucru cu trusă de resuscitare respiratorie şi ambulatorie şi cardiocirculatorie, sursă de oxigen, medicamente de urgenţă şi defibrilator. Niciunul dintre cei patru asociaţi şi administratori de la Ultratest nu lucrează, însă, în sistemul de urgenţă. 

 

 

Raed Arafat, „trădat” din sistem

Arafat, luat prin surprindere

Secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, s-a arătat mirat în momentul în care i-am cerut să comenteze faptul că firma şefei SMURD Iaşi oferă servicii de medicină de urgenţă.

„Este pentru prima dată când aud aşa ceva. Nu am ştiut până acum că doamna Cimpoeşu ar avea o asemenea firmă. Trebuie să verific şi să vorbesc cu doamna Cimpoeşu. Până nu ştiu detalii, nu pot face vreo declaraţie. Nimeni nu poate să facă ceva care să concureze sistemul în care lucrează. Trebuie să văd dacă într-adevăr e un conflict cu ce face doamna în sistemul de urgenţe“, a spus Raed Arafat.

 

 Marius Bodea vrea să aibă proprii medici

Obligaţi să asigure medicină de urgenţă

Şeful Aeroportului Iaşi menţionează că a apelat la serviciul firmei patronate de şefa SMURD deoarece legislaţia română cere ca fiecare aeroport să aibă medic specializat în urgenţe. „Potrivit articolului 28 din Codul Aerian, administratorii aeroporturilor civile vor asigura şi existenţa facilităţilor de ambulanţă şi prim-ajutor pentru cazuri de urgenţă şi, după caz, a celor de vamă, graniţă, fitosanitare, sanitar-veterinare şi sanitar-umane. De asemenea, potrivit Hotărârii de Guvern privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional, trebuie îndeplinite condiţii privind facilităţile de sănătate publică, asistenţă medicală, controlul veterinar şi fitosanitar“, motivează Marius Bodea necesitatea încheierii acestui contract.

 

Citește și EXCLUSIV. Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii

 

Şefa SMURD: Venituri lunare de 16.500 de lei

Potrivit declaraţiei de avere din acest an, Diana Cimpoeşu deţine, împreună cu soţul, o casă de locuit de 100 de metri pătraţi, din 2001, şi un autoturism Ford Focus, cumpărat în 2015. Are un cont de economii de 9.050 de euro şi a primit anul trecut 5.000 de euro în urma decesului mamei.

A avut venituri de 198.011 lei, din care 100.395 de lei de la UMF Iaşi, 83.459 de lei de la Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe „Sfântul Spiridon“ Iaşi, 7.662 de lei de la Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi 6.495 de lei de la SC Oftaprof SRL.

La capitolul datorii, şefa SMURD are două credite, unul de 175.000 de euro, luat în 2008, şi unul de 15.000 de euro, contractat anul trecut.

Şeful tună şi fulgeră de ani de zile împotriva „privaţilor” din sistemul de sănătate, iar una dintre principalele colaboratoare a semnat „pactul cu diavolul”. La trei săptămâni după ce şi-a înfiinţat firmă de asistenţă medicală, şefa SMURD Iaşi, medicul Diana Cimpoeşu, a semnat un contract pentru asigurarea de servicii medicale de urgenţă la Aeroportul Iaşi. Suma maximă pe care ar putea-o primi Cimpoeşu este de 132.000 lei. „M-am uitat în jur şi am văzut că marea majoritate a colegilor medici specialişti, chiar şi şefi de clinică, au şi activitate în mediul privat”, a spus doctoriţa. La auzul afacerii, „tătucul” sistemului de urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, a declarat: „Nimeni nu poate să facă ceva care să concureze sistemul în care lucrează”.

 

Pe 26 iulie 2016, medicul-şef al al Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU-SMURD) din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon“ Iaşi, Diana Cimpoeşu, a înfiinţat firma SC Urgprof SRL, cu sediul la adresa sa de domiciliu. Pe 17 august, societatea semna primul contract, cu o instituţie publică. În fix trei săptămâni a dat lovitura.

 

Contract doar pe restul lui 2016

Atribuirea a avut loc prin achiziţie directă, prin portalul SEAP, iar valoarea contractului, care se întinde doar pe durata acestui an, poate ajunge la 132.000 de lei. Potrivit actelor, pentru aceşti bani, firma şefei SMURD Iaşi trebuie să presteze 2.028 de ore de servicii de asistenţă medicală de urgenţă, cu personal specializat, respectiv medic de medicină de urgenţă. Valoarea serviciilor prestate este, potrivit contractului, de 65 de lei, fără TVA, pe medic, pe oră.
„Contractul, aşa cum este prezentat şi în SEAP (valoare şi număr de ore), ar fi acoperitor pentru întreaga perioadă rămasă până la sfârşitul anului 2016, dacă am fi nevoiţi să asigurăm extern, până atunci, serviciile medicale de urgenţă. Dar, evident, nu este cazul sau nu va fi cazul“, spune directorul Aeroportului Iaşi, Marius Bodea.

 

Temporar, dar nu se ştie cât

Reprezentanţii Aeroportului Iaşi susţin că au apelat la această variantă deoarece nu au, deocamdată, medici de urgenţă proprii la cabinetul medical din incintă, posturile fiind blocate la nivel de Consiliu Județean. În plus, amatorii nu se înghesuie, salariile fiind destul de mici, 1.200-1.300 lei pe lună. „După ce schema de personal propriu va parcurge stadiul de pregătire medicină de urgenţă şi va exista posibilitatea asigurării exclusiv de către cabinetul medical al aeroportului al serviciului de prim-ajutor, ramură a medicinii ce necesită cursuri de specializare, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, contractul nu va mai opera. Şi acum, acesta funcţionează ca un tampon. Serviciile medicale de urgenţă se asigură pentru pasagerii ce tranzitează Aeroportul Iaşi, aceasta fiind condiţie obligatorie ca acesta să fie certificat“, adaugă şeful Aeroportului Iaşi.

 

Medicul Cimpoeşu a avut motive de bucurie, dar acum are şi de ce să fie îngrijorată: a luat-o şeful „la ochi”

Suplimentare a ceea ce există

Până la ora redactării acestui material, în baza contractului au fost prestate 184 de ore, de către un cadru medical de la firma Dianei Cimpoeşu, ceea ce înseamnă o sumă de 11.960 de lei în 18 zile, adică în perioada 18 august – 5 septembrie. Rezultă că, în medie, lunar, firma şefei SMURD poate câştiga peste 20.000 de lei.

Doctorii de la Urgprof SRL asigură serviciul medical de urgenţă în perioada când nu există personal specializat al aeroportului, adică 12 ore pe zi, de la ora 19.00 la 07.00, precum şi în zilele de sâmbătă şi duminică.

 

„Nu vreau să vorbesc despre asta”

Diana Cimpoeşu a rămas surprinsă în momentul care a fost întrebată despre firma sa. Șocul a fost că s-a aflat. Aceasta s-a limitat să precizeze că a urmat exemplul altor colegi, dar a refuzat să ofere informaţii despre numărul de angajaţi şi numărul de contracte avute, spunând, totuşi, că nu deţine o ambulanţă. „M-am uitat în jur şi am văzut că marea majoritate a colegilor medici specialişti, chiar şi şefi de clinică, au şi activitate în mediul privat. Mulţi dintre ei fac asta de 20 de ani şi am zis că vreau să încerc şi eu. Aşa am decis să fac această firmă. Nu am vreo obligaţie legală să vă ofer informaţii despre societatea mea privată. Este ceea ce fac eu în timpul meu liber şi nu vreau să vorbesc despre asta“, a spus Diana Cimpoeşu.

Obiectul de activitate principal al firmei patronate de şefa SMURD Iaşi este “activităţi de asistenţă medicală ambulatorie şi stomatologică” şi, ca obiect secundar, „activităţi de asistenţă medicală generală”.

 

Nu vede vreo incompatibilitate

Pentru Diana Cimpoeşu faptul că firma sa prestează servicii de medicină de urgenţă, în timp ce ea este angajată în sistemul public de sănătate nu reprezintă un conflict de interese. „Eu sunt profesor universitar la UMF, şef de secţie, cred că pot presta alte activităţi în timpul liber. Mă voi interesa să văd dacă există vreun conflict de interese, dar nu cred. Firma este înfiinţată recent şi nu am avut timp să mă documentez foarte bine. Dacă apare ceva care să presupună o incompatibilitate, o voi rezolva. Nu ştiu… pot să şi renunţ la firmă. Nu cred că e ceva ilegal“, a declarat Cimpoeşu.

 

Cum se procedează în alte părţi

Surse apropiate tranzacţiei au declarat pentru 7EST că Aeroportul ar fi încercat să contracteze acest tip de servicii medicale de la spitalele de Stat, dar nu ar exista cadrul legal pentru aceasta. O arată şi contractele similare, semnate în trecut de Aeroporturile din Oradea (2008) şi Târgu Mureş (2016), ambele cu firme private. Aeroportul Otopeni are deja ceea ce îşi doreşte cel din Iaşi: un aparat propriu de angajaţi, cu 12 medici şi 12 asistenţi medicali.

La Târgu Mureş, contractul a fost încheiat pentru o lună, a fost atribuit firmei Ultratest SRL şi a avut valoarea de 9.875 de lei. Firma se obligă să asigure servicii medicale de prim-ajutor şi de urgenţă 24 de ore/zi, 7 zile din 7, cu personal calificat în medicină de prim-ajutor şi de urgenţă, dotarea punctului de lucru cu trusă de resuscitare respiratorie şi ambulatorie şi cardiocirculatorie, sursă de oxigen, medicamente de urgenţă şi defibrilator. Niciunul dintre cei patru asociaţi şi administratori de la Ultratest nu lucrează, însă, în sistemul de urgenţă. 

 

 

Raed Arafat, „trădat” din sistem

Arafat, luat prin surprindere

Secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, s-a arătat mirat în momentul în care i-am cerut să comenteze faptul că firma şefei SMURD Iaşi oferă servicii de medicină de urgenţă.

„Este pentru prima dată când aud aşa ceva. Nu am ştiut până acum că doamna Cimpoeşu ar avea o asemenea firmă. Trebuie să verific şi să vorbesc cu doamna Cimpoeşu. Până nu ştiu detalii, nu pot face vreo declaraţie. Nimeni nu poate să facă ceva care să concureze sistemul în care lucrează. Trebuie să văd dacă într-adevăr e un conflict cu ce face doamna în sistemul de urgenţe“, a spus Raed Arafat.

 

 Marius Bodea vrea să aibă proprii medici

Obligaţi să asigure medicină de urgenţă

Şeful Aeroportului Iaşi menţionează că a apelat la serviciul firmei patronate de şefa SMURD deoarece legislaţia română cere ca fiecare aeroport să aibă medic specializat în urgenţe. „Potrivit articolului 28 din Codul Aerian, administratorii aeroporturilor civile vor asigura şi existenţa facilităţilor de ambulanţă şi prim-ajutor pentru cazuri de urgenţă şi, după caz, a celor de vamă, graniţă, fitosanitare, sanitar-veterinare şi sanitar-umane. De asemenea, potrivit Hotărârii de Guvern privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional, trebuie îndeplinite condiţii privind facilităţile de sănătate publică, asistenţă medicală, controlul veterinar şi fitosanitar“, motivează Marius Bodea necesitatea încheierii acestui contract.

 

Citește și EXCLUSIV. Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii

 

Şefa SMURD: Venituri lunare de 16.500 de lei

Potrivit declaraţiei de avere din acest an, Diana Cimpoeşu deţine, împreună cu soţul, o casă de locuit de 100 de metri pătraţi, din 2001, şi un autoturism Ford Focus, cumpărat în 2015. Are un cont de economii de 9.050 de euro şi a primit anul trecut 5.000 de euro în urma decesului mamei.

A avut venituri de 198.011 lei, din care 100.395 de lei de la UMF Iaşi, 83.459 de lei de la Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe „Sfântul Spiridon“ Iaşi, 7.662 de lei de la Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi 6.495 de lei de la SC Oftaprof SRL.

La capitolul datorii, şefa SMURD are două credite, unul de 175.000 de euro, luat în 2008, şi unul de 15.000 de euro, contractat anul trecut.

Şeful tună şi fulgeră de ani de zile împotriva „privaţilor” din sistemul de sănătate, iar una dintre principalele colaboratoare a semnat „pactul cu diavolul”. La trei săptămâni după ce şi-a înfiinţat firmă de asistenţă medicală, şefa SMURD Iaşi, medicul Diana Cimpoeşu, a semnat un contract pentru asigurarea de servicii medicale de urgenţă la Aeroportul Iaşi. Suma maximă pe care ar putea-o primi Cimpoeşu este de 132.000 lei. „M-am uitat în jur şi am văzut că marea majoritate a colegilor medici specialişti, chiar şi şefi de clinică, au şi activitate în mediul privat”, a spus doctoriţa. La auzul afacerii, „tătucul” sistemului de urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, a declarat: „Nimeni nu poate să facă ceva care să concureze sistemul în care lucrează”.

 

Pe 26 iulie 2016, medicul-şef al al Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU-SMURD) din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon“ Iaşi, Diana Cimpoeşu, a înfiinţat firma SC Urgprof SRL, cu sediul la adresa sa de domiciliu. Pe 17 august, societatea semna primul contract, cu o instituţie publică. În fix trei săptămâni a dat lovitura.

 

Contract doar pe restul lui 2016

Atribuirea a avut loc prin achiziţie directă, prin portalul SEAP, iar valoarea contractului, care se întinde doar pe durata acestui an, poate ajunge la 132.000 de lei. Potrivit actelor, pentru aceşti bani, firma şefei SMURD Iaşi trebuie să presteze 2.028 de ore de servicii de asistenţă medicală de urgenţă, cu personal specializat, respectiv medic de medicină de urgenţă. Valoarea serviciilor prestate este, potrivit contractului, de 65 de lei, fără TVA, pe medic, pe oră.
„Contractul, aşa cum este prezentat şi în SEAP (valoare şi număr de ore), ar fi acoperitor pentru întreaga perioadă rămasă până la sfârşitul anului 2016, dacă am fi nevoiţi să asigurăm extern, până atunci, serviciile medicale de urgenţă. Dar, evident, nu este cazul sau nu va fi cazul“, spune directorul Aeroportului Iaşi, Marius Bodea.

 

Temporar, dar nu se ştie cât

Reprezentanţii Aeroportului Iaşi susţin că au apelat la această variantă deoarece nu au, deocamdată, medici de urgenţă proprii la cabinetul medical din incintă, posturile fiind blocate la nivel de Consiliu Județean. În plus, amatorii nu se înghesuie, salariile fiind destul de mici, 1.200-1.300 lei pe lună. „După ce schema de personal propriu va parcurge stadiul de pregătire medicină de urgenţă şi va exista posibilitatea asigurării exclusiv de către cabinetul medical al aeroportului al serviciului de prim-ajutor, ramură a medicinii ce necesită cursuri de specializare, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, contractul nu va mai opera. Şi acum, acesta funcţionează ca un tampon. Serviciile medicale de urgenţă se asigură pentru pasagerii ce tranzitează Aeroportul Iaşi, aceasta fiind condiţie obligatorie ca acesta să fie certificat“, adaugă şeful Aeroportului Iaşi.

 

Medicul Cimpoeşu a avut motive de bucurie, dar acum are şi de ce să fie îngrijorată: a luat-o şeful „la ochi”

Suplimentare a ceea ce există

Până la ora redactării acestui material, în baza contractului au fost prestate 184 de ore, de către un cadru medical de la firma Dianei Cimpoeşu, ceea ce înseamnă o sumă de 11.960 de lei în 18 zile, adică în perioada 18 august – 5 septembrie. Rezultă că, în medie, lunar, firma şefei SMURD poate câştiga peste 20.000 de lei.

Doctorii de la Urgprof SRL asigură serviciul medical de urgenţă în perioada când nu există personal specializat al aeroportului, adică 12 ore pe zi, de la ora 19.00 la 07.00, precum şi în zilele de sâmbătă şi duminică.

 

„Nu vreau să vorbesc despre asta”

Diana Cimpoeşu a rămas surprinsă în momentul care a fost întrebată despre firma sa. Șocul a fost că s-a aflat. Aceasta s-a limitat să precizeze că a urmat exemplul altor colegi, dar a refuzat să ofere informaţii despre numărul de angajaţi şi numărul de contracte avute, spunând, totuşi, că nu deţine o ambulanţă. „M-am uitat în jur şi am văzut că marea majoritate a colegilor medici specialişti, chiar şi şefi de clinică, au şi activitate în mediul privat. Mulţi dintre ei fac asta de 20 de ani şi am zis că vreau să încerc şi eu. Aşa am decis să fac această firmă. Nu am vreo obligaţie legală să vă ofer informaţii despre societatea mea privată. Este ceea ce fac eu în timpul meu liber şi nu vreau să vorbesc despre asta“, a spus Diana Cimpoeşu.

Obiectul de activitate principal al firmei patronate de şefa SMURD Iaşi este “activităţi de asistenţă medicală ambulatorie şi stomatologică” şi, ca obiect secundar, „activităţi de asistenţă medicală generală”.

 

Nu vede vreo incompatibilitate

Pentru Diana Cimpoeşu faptul că firma sa prestează servicii de medicină de urgenţă, în timp ce ea este angajată în sistemul public de sănătate nu reprezintă un conflict de interese. „Eu sunt profesor universitar la UMF, şef de secţie, cred că pot presta alte activităţi în timpul liber. Mă voi interesa să văd dacă există vreun conflict de interese, dar nu cred. Firma este înfiinţată recent şi nu am avut timp să mă documentez foarte bine. Dacă apare ceva care să presupună o incompatibilitate, o voi rezolva. Nu ştiu… pot să şi renunţ la firmă. Nu cred că e ceva ilegal“, a declarat Cimpoeşu.

 

Cum se procedează în alte părţi

Surse apropiate tranzacţiei au declarat pentru 7EST că Aeroportul ar fi încercat să contracteze acest tip de servicii medicale de la spitalele de Stat, dar nu ar exista cadrul legal pentru aceasta. O arată şi contractele similare, semnate în trecut de Aeroporturile din Oradea (2008) şi Târgu Mureş (2016), ambele cu firme private. Aeroportul Otopeni are deja ceea ce îşi doreşte cel din Iaşi: un aparat propriu de angajaţi, cu 12 medici şi 12 asistenţi medicali.

La Târgu Mureş, contractul a fost încheiat pentru o lună, a fost atribuit firmei Ultratest SRL şi a avut valoarea de 9.875 de lei. Firma se obligă să asigure servicii medicale de prim-ajutor şi de urgenţă 24 de ore/zi, 7 zile din 7, cu personal calificat în medicină de prim-ajutor şi de urgenţă, dotarea punctului de lucru cu trusă de resuscitare respiratorie şi ambulatorie şi cardiocirculatorie, sursă de oxigen, medicamente de urgenţă şi defibrilator. Niciunul dintre cei patru asociaţi şi administratori de la Ultratest nu lucrează, însă, în sistemul de urgenţă. 

 

 

Raed Arafat, „trădat” din sistem

Arafat, luat prin surprindere

Secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, s-a arătat mirat în momentul în care i-am cerut să comenteze faptul că firma şefei SMURD Iaşi oferă servicii de medicină de urgenţă.

„Este pentru prima dată când aud aşa ceva. Nu am ştiut până acum că doamna Cimpoeşu ar avea o asemenea firmă. Trebuie să verific şi să vorbesc cu doamna Cimpoeşu. Până nu ştiu detalii, nu pot face vreo declaraţie. Nimeni nu poate să facă ceva care să concureze sistemul în care lucrează. Trebuie să văd dacă într-adevăr e un conflict cu ce face doamna în sistemul de urgenţe“, a spus Raed Arafat.

 

 Marius Bodea vrea să aibă proprii medici

Obligaţi să asigure medicină de urgenţă

Şeful Aeroportului Iaşi menţionează că a apelat la serviciul firmei patronate de şefa SMURD deoarece legislaţia română cere ca fiecare aeroport să aibă medic specializat în urgenţe. „Potrivit articolului 28 din Codul Aerian, administratorii aeroporturilor civile vor asigura şi existenţa facilităţilor de ambulanţă şi prim-ajutor pentru cazuri de urgenţă şi, după caz, a celor de vamă, graniţă, fitosanitare, sanitar-veterinare şi sanitar-umane. De asemenea, potrivit Hotărârii de Guvern privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional, trebuie îndeplinite condiţii privind facilităţile de sănătate publică, asistenţă medicală, controlul veterinar şi fitosanitar“, motivează Marius Bodea necesitatea încheierii acestui contract.

 

Citește și EXCLUSIV. Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii

 

Şefa SMURD: Venituri lunare de 16.500 de lei

Potrivit declaraţiei de avere din acest an, Diana Cimpoeşu deţine, împreună cu soţul, o casă de locuit de 100 de metri pătraţi, din 2001, şi un autoturism Ford Focus, cumpărat în 2015. Are un cont de economii de 9.050 de euro şi a primit anul trecut 5.000 de euro în urma decesului mamei.

A avut venituri de 198.011 lei, din care 100.395 de lei de la UMF Iaşi, 83.459 de lei de la Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe „Sfântul Spiridon“ Iaşi, 7.662 de lei de la Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi 6.495 de lei de la SC Oftaprof SRL.

La capitolul datorii, şefa SMURD are două credite, unul de 175.000 de euro, luat în 2008, şi unul de 15.000 de euro, contractat anul trecut.

Aeroportul Iaşi continuă, prin infrastructura modernă de care dispune şi gama de servicii oferite, planul de extindere privind portofoliul de rute interne. Astfel, începând cu vara anului viitor, Iaşul va fi legat, pe calea aerului, cu un alt oraş important, Constanța.

 

Zborul Iași-Constanța şi retur va deveni operabil din 15 iunie 2017 şi va fi efectuat de compania Blue Air. Pentru început, noua cursă internă va avea o singură frecvență pe săptămână, în fiecare zi de LUNI, după următorul orar:

 

0B475 10:00 Constanța -10:45 Iași
0B476 11:15  Iași-12:00 Constanța

 

Anunţul vine cu o lună înainte de deschiderea noilor zboruri interne: Iași-Cluj-Timișoara-Iași şi Iași-Timișoara-Cluj-Iași, efectuate de aceeaşi companie.

 

Tudor CONSTANTINESCU, director comercial Blue Air: „Astăzi, parteneriatul nostru cu Aeroportul Iaşi se întăreşte. Blue Air, cea mai mare companie aeriană românească, anunţă deschiderea noii rute, Iaşi – Constanța. Introducerea acestei rute este rezultatul strânsei colaborări dintre Blue Air şi Aeroportul Iaşi, cei care ne-au convins să investim în continuare. Aceste zboruri ajută la dezvoltarea inter-regională a României, cu beneficii directe pentru ieşeni care în mai puţin de o oră vor putea ajunge în staţiunea preferată de la Marea Neagră.”

 

Marius BODEA, Preşedintele C.A. al Aeroportului Internaţional Iaşi: „Probabil astăzi, mobilitatea facilă a oamenilor este cheia progresului în orice societate, iar aeroporturile şi companiile aeriene cu rol de actori principali, alături de restul industriei aviatice, sunt cei care fac posibil acest deziderat când vorbim de infrastructura aeriană de transport. O nouă rută directă de pe Aeroportul Iaşi este un nou câştig pentru noi toţi din această zonă. Iar când vorbim de o nouă rută aeriană internă, atunci simţim cu atât mai mult ca românii, astăzi, pot parcurge în câteva zeci de minute distanţe care, prin folosirea infrastructurii de transport terestre, necesită foarte multe ore. Astăzi, transportul aerian este o necesitate, iar genul acesta de servicii, cum este şi cel oferit de compania aeriană Blue Air, ajunge să fie chiar şi mai economicos ca transportul terestru. Ruta Iași-Constanța este, fără îndoială, una din cursele mult aşteptate, cu susţinere preponderent în sezonul estival. Dar, ca orice produs, acesta trebuie să înceapă de undeva, să fie energic susţinut de partenerii care au făcut posibilă această rută, iar ulterior aceasta să devină o cursă regulată, cu frecvenţe săptămânale multiple şi cu acoperire pe întreg anul. Suntem foarte încrezători în parteneriatul cu compania Blue Air, iar faptul că ruta Iași-Constanța va fi operată între două baze ale acestei companii va face posibil în foarte scurt timp să avem un produs solid şi avantajos pentru toată lumea.”

 

Biletele de avion Iași-Constanța sunt disponibile la tarife începând de la 89,90 lei (preţ pe segment de zbor, TVA şi taxe incluse, locuri limitate). Tarifele includ gratuit 1 bagaj de mână în limita a 10 kg, iar pe rutele interne oferim un snack gratuit pe timpul zborului şi 1 bagaj de cală în limita a 32 kg. Rezervările se pot face pe www.blueairweb.com, prin Call Center sau la cele peste 3.000 de agenţii partenere.

 

În prezent, din Iaşi se poate zbura direct cu operatorul Blue Air spre şase destinaţii externe: Barcelona, Bruxelles,  Koln (Bonn), Londra (Luton), Pariş (Beauvais), Roma (Fiumicino) şi alte trei interne: Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca.

Dilema şefului de la Aeroport: instituţii care nu-şi fac treaba sau exces de zel al unor inspectori? Auditorii proiectului de modernizare a Aeroportului au invocat mai multe nereguli la licitaţii pentru a refuza plata a 15,2 milioane de lei din fondurile europene alocate. Reprezentanţii Aeroportului au contestat deciziile la instanţă şi invocă aprobările primite de la ANRMAP înainte de organizarea licitaţiilor.

 

O serie de nereguli identificate în derularea unor contracte pentru lucrările de modernizare a Aeroportului Iaşi, proiect de 57 de milioane de euro finanţat din fonduri europene, a dus la sancţionarea instituţiei cu 15,2 milioane lei.

 

Au riscat mai mult

Contractul pentru construcţia pistei de 2.400 metri i-a adus Aeroportului cea mai mare sancţiune financiară, aceasta ridicându-se la 13,89 milioane lei, fără TVA. Suma reprezintă o corecţie de 10% din contractul de 139 milioane lei semnat, în iunie 2013, cu Asocierea Max Boegl România, Vega ’93 Galaţi şi UTI Grup.

Iniţial, Autoritatea de Management POS Transport din cadrul Ministerului Transportului a propus aplicarea unei corecţii de 25% din valoarea contractului. Ulterior, aceasta a fost diminuată.

În acest caz, reprezentanţii Ministerului au arătat că autoritatea contractantă a impus cerinţe de calificare şi selecţie restrictive, dar şi excesive/disproporţionale în raport cu obiectul contractului. Aeroportului i s-a reproşat, printre altele, că a solicitat ca ofertantul să demonstreze că a realizat cel puţin proiectul tehnic pentru o pistă cu o lungime de minimum 2.400 de metri cu structură cu îmbrăcăminte flexibilă. Astfel, ar fi fost împiedicaţi să participe la procedură ofertanţii care demonstrau experienţă similară pentru acelaşi tip de pistă, dar cu o lungime mai mică. Judecătorii au confirmat aceste concluzii: „(...)a fost restricţionată nejustificat participarea la procedura de atribuire, nu a fost promovată concurenţa între operatorii economici, nu au fost garantate tratamentul egal şi nediscriminarea operatorilor economici şi, pe cale de consecinţă, nu a fost asigurată eficienta utilizare a fondurilor europene”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Bucureşti.

 

Noul terminal a adus o corecţie de 1,31 milioane lei

„Caracter discriminatoriu”

O corecţie de 5%, respectiv 1,31 milioane lei, a fost aplicată şi în cazul proiectului privind execuţia Terminalului 3. Contractul în valoare de 29,14 milioane lei fusese adjudecat, în 2014, de UTI Grup. Reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene au constatat că autoritatea contractantă a cerut ca un anumit personal să aibă certificări specifice, fără a înscrie în documentaţia de atribuire menţiunea „sau echivalent”, fiind dezavantajaţi potenţiali operatori economici neautohtoni care ar fi putut prezenta atestări echivalente, obţinute în ţara de origine. Astfel, s-a reţinut că au fost impuse unele cerinţe minime de calificare şi selecţie „cu caracter discriminatoriu”.

Aceleaşi critici s-au adus şi în cazul contractului privind supravegherea lucrărilor noii piste prin diriginţi atestaţi. În acest caz s-a aplicat o sancţiune financiară de 14.924 lei. Contractul a fost adjudecat de firma Phoenix Com SRL, având o valoare de 298.488 lei.

 

Pierderi pe linie

Nereguli au fost constatate şi în cazul contractului de consultanţă la proiectul noii piste, adjudecat de Asocierea Pencraft SRL Tomeşti-SC Spes Consulting, contra sumei de 210.000 lei. Corecţia aplicată în acest caz a fost de 10.500 lei. Inspectorii au identificat o serie de cerinţe restrictive existente în anunţul de participare şi documentaţia de atribuire, în ceea ce priveşte condiţiile de calificare pe care trebuiau să le îndeplinească anumiţi experţi. De asemenea, critici au fost aduse şi în ceea ce priveşte criteriul de atribuire, respectiv „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic” (preţul ofertei - 70%, identificarea, descrierea şi argumentarea riscurilor - 30%). S-a constatat că aprecierea riscurilor presupunea subiectivitatea membrilor comisiei de evaluare.

Cele patru procese deschise împotriva Ministerului Transortului şi cel al Fondurilor Europene pentru a se obţine anularea corecţiilor de mai sus au fost pierdute la Curtea de Apel Bucureşti. Aeroportul a contestat deciziile la instanţa supremă. Un alt proces vizează o corecţie de 25.835 de lei, şi anume 5% din valoarea contractului de verificări de laborator. În total, Aeroportului Iaşi nu i-a fost rambursată suma de 15,26 de milioane de lei, această diferenţă fiind suportată din banii proprii.

 

 

„Absolut toate proiectele AM POS T au primit corecţii, în marea lor majoritate corecţii majore. La noi au fost minore, maximum 10%. Proiectul de la Iaşi este dat exemplu chiar de către cei ce au aplicat corecţia. Este printre puţinele, dacă nu chiar singurul, care a fost finalizat înainte de termen, care nu a fost suplimentat  financiar, dimpotrivă, valoarea a fost diminuată prin acte adiţionale şi, cel mai important, este printre puţinele proiecte care şi-au îndeplinit scopul!” Marius Bodea, directorul Aeroportului Iaşi

Aeroportul: S-a procedat legal

Reprezentanţii Aeroportului au susţinut că, anterior semnării contractelor, Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a considerat cerinţele din caietele de sarcini ca fiind legale. „Nu se poate face vorbire despre faptul că cerinţele în cauză au fost în măsură să restricţioneze nejustificat participarea la procedura de atribuire sau nu au promovat concurenţa între operatorii economici, atâta timp cât la fiecare procedură de atribuire au participat mai mulţi ofertanţi (proiectare şi execuţie pistă – 5, consultanţă pistă – 6, supraveghere lucrări pistă – 5, execuţie terminal – 4)”, se arată într-un răspuns al Aeroportului, la solicitarea 7EST.

 

Citește și EXCLUSIV. Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii

 

Marius Bodea, directorul Aeroportului, a mai arătat că, în toate aceste cazuri, colegii săi nu s-au abătut „niciun milimetru de la legislaţie”. „Orice beneficiar îşi doreşte să implementeze fără cusur un proiect şi atunci are la dispozitie legea, opiniile premergătoare ale instituţiilor. Dacă şi după îndeplinirea tuturor acestor filtre tot nu este bine, înseamnă că există în România de astăzi o problemă generală cu două posibile cauze: fie instituţiile statului, care funcţionează ca filtre în procesul achiziţiilor, nu cunosc nici ele legea şi greşesc în interpretare, şi atunci nu îşi mai găsesc rostul, fie există un exces de zel în etapele de auditare ulterioare”, a explicat Marius Bodea.

Pagina 7 din 7

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28      

Clipul zilei

Go to top