Marti, 18 06 2019
Consiliul Județean Iași a scos la licitație contractarea serviciilor de proiectare (expertiză tehnică și documentația de avizare) a lucrărilor de intervenție pentru reabilitarea și modernizarea imobilelor cu numere cadastrale 161496 și 161497 situate în strada Cuza Vodă, în care își desfășoară activitatea Filarmonica de Stat Moldova Iași.

Contractul de achiziție publică pentru execuția lucrărilor la „Axa rutieră strategică Iași – Suceava” a fost scos la licitație, având o valoare totală de 141.599.393 lei.

Firma care administrează falimentul Shine Galați a trimis Primăriei Iași o notificare cu pretenții de 100 milioane de euro, în contul turbinelor cumpărate de la lichidatorul CET în anul 2012. Toată lumea așteaptă motivarea la sentința ICCJ prin care întreg patrimoniul CET revine lichidatorului Mititelu, moment care se va produce în maxim 4 luni de-acum înainte. Apoi începe nebunia. Shine Galați cumpărase mai multe bunuri de la CET, le vânduse la scurt timp unui off-shore înregistrat la Londra, iar casele de avocatură care reprezintă rechinii aflați în spatele unor asemenea tranzacții s-au năpustit deja pe stârvul de la CET. Tranzacția a fost blocată 7 ani, iar pretențiile celor care au cumpărat creanțele sunt halucinante: cer Primăriei 100 milioane de euro.

Bombă cu explozie întârziată. Acesta va fi efectul, după Sărbători, al pierderii sistemului de producere și distribuție a agentului termic de la Primărie către falimentara CET SA. Șefii orașului, lichidatorul CET, toți creditorii centralei (Fisc, bănci și furnizori), oficiali guvernamentali, dar și europeni așteaptă motivarea sentinței de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Pentru ca apoi să se năpustească asupra patrimoniului.


Firma care administrează falimentul Shine Galați a trimis Primăriei Iași o notificare cu pretenții de 100 milioane de euro, în contul turbinelor cumpărate de la lichidatorul CET în anul 2012. Toată lumea așteaptă motivarea la sentința ICCJ prin care întreg patrimoniul CET revine lichidatorului Mititelu, moment care se va produce în maxim 4 luni de-acum înainte. Apoi începe nebunia. Shine Galați cumpărase mai multe bunuri de la CET, le vânduse la scurt timp unui off-shore înregistrat la Londra, iar casele de avocatură care reprezintă rechinii aflați în spatele unor asemenea tranzacții s-au năpustit deja pe stârvul de la CET. Tranzacția a fost blocată 7 ani, iar pretențiile celor care au cumpărat creanțele sunt halucinante: cer Primăriei 100 milioane de euro.

Bombă cu explozie întârziată. Acesta va fi efectul, după Sărbători, al pierderii sistemului de producere și distribuție a agentului termic de la Primărie către falimentara CET SA. Șefii orașului, lichidatorul CET, toți creditorii centralei (Fisc, bănci și furnizori), oficiali guvernamentali, dar și europeni așteaptă motivarea sentinței de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Pentru ca apoi să se năpustească asupra patrimoniului.


Profesorul american de origine greacă Yannis Zervos (foto sus, dreapta), un tip foarte bogat, a trimis zeci și zeci de mii de euro unui agent imobiliar din Iași, sperând să facă și mai mulți bani. Ieșeanul Iulian Liviu Mănolachioaia (foto sus, stânga) i-a țesut lui Zervos o poveste atrăgătoare, susținând că va cumpăra apartamente ieftine de la executori judecătorești pe care, apoi, le va vinde cu profituri grase. Agentul a încasat banii, dar grecul nu a mai văzut nici un leu. Țeapa lui Zervos este de 483.512 lei. În încercarea de a recupera suma, păgubitul i-a scos lui Mănolachioaia un apartament la licitație, dar, chiar dacă acesta va fi vândut, tot va fi pe pierdere.

Profesorul american de origine greacă Yannis Zervos (foto sus, dreapta), un tip foarte bogat, a trimis zeci și zeci de mii de euro unui agent imobiliar din Iași, sperând să facă și mai mulți bani. Ieșeanul Iulian Liviu Mănolachioaia (foto sus, stânga) i-a țesut lui Zervos o poveste atrăgătoare, susținând că va cumpăra apartamente ieftine de la executori judecătorești pe care, apoi, le va vinde cu profituri grase. Agentul a încasat banii, dar grecul nu a mai văzut nici un leu. Țeapa lui Zervos este de 483.512 lei. În încercarea de a recupera suma, păgubitul i-a scos lui Mănolachioaia un apartament la licitație, dar, chiar dacă acesta va fi vândut, tot va fi pe pierdere.

Imediat ce Giani Canschi a caștigat licitația la Primărie, datoria primarului către omul de afaceri s-a stins. „Am achitat, problema s-a stins”, spune Valeriu Pârlog. Anul trecut, soția omului de afacere obținuse executarea silită a celor 160.000 de euro. După un an, aceeași familie câștigă la Popricani 3,4 milioane de euro.

Cunoscuta familie de oameni de afaceri Canschi din Iași și cunoscuta familie Pârlog din Popricani, combinați în afaceri pe picior mare. Gabriela Canschi e asociată în firma Euro-Elmar cu Paul Pârlog, feciorul primarului din Popricani. Canschi a împrumutat firma cu 160.000 de euro, Pârlog a refuzat să plătească, s-au judecat, până la urmă a achitat și au rămas parteneri.


Imediat ce Giani Canschi a caștigat licitația la Primărie, datoria primarului către omul de afaceri s-a stins. „Am achitat, problema s-a stins”, spune Valeriu Pârlog. Anul trecut, soția omului de afacere obținuse executarea silită a celor 160.000 de euro. După un an, aceeași familie câștigă la Popricani 3,4 milioane de euro.

Cunoscuta familie de oameni de afaceri Canschi din Iași și cunoscuta familie Pârlog din Popricani, combinați în afaceri pe picior mare. Gabriela Canschi e asociată în firma Euro-Elmar cu Paul Pârlog, feciorul primarului din Popricani. Canschi a împrumutat firma cu 160.000 de euro, Pârlog a refuzat să plătească, s-au judecat, până la urmă a achitat și au rămas parteneri.


Tabloul „Nud cu spatele" de Nicolae Tonitza a fost adjudecat, miercuri seara, la suma de 72.500 de euro, potrivit Agerpres. Între loturile adjudecate la preţuri ridicate s-au mai numărat: „Cusătoreasă" de Nicolae Tonitza, la 60.000 de euro, „În târg" de Nicolae Dărăscu, la 40.000 de euro, "Hangiţa" de Nicolae Grigorescu - o lucrare clasată la Tezaur - și la 40.000 de euro, „Nud" de Nicolae Tonitza.

Iașul și Clujul derulează în paralel procedurile de achiziții pentru echipamente de securitate: noi de 2 milioane de euro, ei – de 4,2 milioane de euro. La Iași sunt fonduri proprii, la Cluj sunt bani europeni. Iașul nici măcar n-a depus proiectul, deși sesiunea de absorbție a fondurilor nu este încheiată. Lenea e mai mare decât sărăcia. Directorul Aeroportului, Cătălin Bulgariu, a ascultat întrebarea REPORTER DE IAȘI după care a trântit telefonul. Comportament deviant pe bani publici.

În lumea dinamică a aviației din Europa și din România, Aeroportul Iași a încremenit și pierde cursă după cursă, iar conducerea a adoptat strategia struțului. Pentru întârzierea proiectelor vitale de dezvoltare – platformă mărită și terminal mare, pentru mai mulți pasageri – vine deja nota de plată.
De când a început expansiunea, după 2012, este prima dată când, la începutul unui an, Aeroportul Internațional Iași nu anunță nicio cursă nouă. Dimpotrivă, pierde rute. În aceste condiții, decizia conducerii de a sta departe de proiecte cu finanțare europeană poate fi considerată bizară. Cum este și decizia de a nu răspunde la întrebările publicului.


Pagina 1 din 16

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iunie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Go to top