Sambata, 25 02 2017

Dacă modificările Codurilor se află în dezbatere publică, să vedem ce este de negociat între Putere, Opoziţie şi societate civilă:

 

- prejudiciu sub 45.000 de euro prin abuz în serviciu nu este infracţiune

- plângerea o poate face doar partea vătămată în maxim 3 luni

- pedeapsa se reduce la maxim 3 ani, fiind prevăzută şi o simplă amendă.

 

Într-o lună, ai 100 de achiziţii directe sub acest prag, la preţuri supraevaluate sau decontări pe lucrări fictive, şi nu mai pot fi incriminate. Cazul MNLR de la Iaşi sau lucrările de la şcoli date clientelei, cu situaţii de lucrări false, sau afacerile în familie cu primarul de la Tomeşti, sau multe alte zeci de cazuri descoperite de echipa REPORTER DE IAŞI în ultimii 4 ani.

 

Sensul acestei prevederi: presiunea financiară a funcţionarilor din administraţie şi a reprezentanţilor politici la nivel local. 90% din administraţie fură de nevoie, nu are din ce trăi, 10% fură din lăcomie. Până le creşte salariile la nivelul pretenţiilor (o mie-două mii-trei mii de euro), Dragnea le dă liber la furat până în 45.000 de euro, multiplicat cu cât îi lasă conştiinţa. E o fidelizare pe termen lung a şefilor de clanuri locale, care sunt câteva mii în România şi care îţi aduc millionul de voturi mult timp de-acum înainte.

 

Dacă 5% din bugetele tuturor instituţiilor sunt achiziţii directe şi se fură 50% din această sumă, practic ni se cere să fim de acord să mărim efortul bugetar cu 2-3% din totalul cheltuielilor publice, circa o treime din PIB. Altfel spus, e o majorare a salariilor mascată, care înseamnă anual un efort de 1-2 miliarde de euro. Majorarea nu este însă distribuită uniform, ci ajunge la 10% din funcţionari, demnitari, prietenii şi rudele lor. Ca într-o ţară bananieră.

 

Achiziţiile directe se fac şi-acum prin intermediari bine aleşi, singura preocupare fiind ca preţurile să nu sară calul. Odată cu ofensiva DNA şi publicarea atribuirilor pe SEAP, în ultimii 10 ani, adaosurile pe achiziţii scăzuseră de la 300-400% la 70-80% (din care plăteşti impozite, salarii, chirii, transport, utilităţi, rămânând cu un profit curat de 30%). Mai mult, psihoza anticorupţiei crease climatul de neîncredere între funcţionari. Acum, dacă infracţiunea dispare, revine mentalitatea participării colective la fraude („ne ajutăm între noi să furăm împreună"). Pe vremea lui Năstase, erau aberaţii la tot pasul, o ţeavă costa 800 de dolari, iar preţul real era de 50 de dolari. Un bisturiu de 2 dolari era vândut cu 60 de dolari. E schizofrenie să crezi că poţi reînvia sistemul.

 

În final, revenim la modelul post-sovietic, cu o clasă privilegiată, 1 milion de funcţionari publici care trăiesc din furat, nu din salariu. Modelul se reîntipărește în mentalul colectiv: redevenim o societate în care devenirea pe cont propriu este descurajată, cariera la stat fiind mai rentabilă. „El lucrează la Primărie, îşi permite", sau „E inspector la Metrologie, are de unde", sunt formele de invidie pe care le auzeam la bloc, pe vremuri, şi situaţia revine.

 

Războiul civil, despre care se vorbeşte de 24 de ore, pluteşte de mult în aer, ne facem că nu-l observăm. Anticorupţia a transformat milionul de bugetari în Cenuşăresele sistemului social. Cu salarii mici şi fără să fure, situaţia lor a devenit insuportabilă. E o răzvrătire a unei Românii împotriva celeilalte ce răzbate şi pe reţelele sociale. Șefimea politizată şi ahtiată după vile şi vacanţe scumpe se foloseşte de această frustrare, militarizând corpul funcţionăresc.

 

Sustenabilitatea trebuie asigurată printr-un pact politic la vârf: nu scădem standardele, ci creştem efortul de dezvoltare prin muncă, meritocraţie şi viziune economică.

Dacă modificările Codurilor se află în dezbatere publică, să vedem ce este de negociat între Putere, Opoziţie şi societate civilă:

 

- prejudiciu sub 45.000 de euro prin abuz în serviciu nu este infracţiune

- plângerea o poate face doar partea vătămată în maxim 3 luni

- pedeapsa se reduce la maxim 3 ani, fiind prevăzută şi o simplă amendă.

 

Într-o lună, ai 100 de achiziţii directe sub acest prag, la preţuri supraevaluate sau decontări pe lucrări fictive, şi nu mai pot fi incriminate. Cazul MNLR de la Iaşi sau lucrările de la şcoli date clientelei, cu situaţii de lucrări false, sau afacerile în familie cu primarul de la Tomeşti, sau multe alte zeci de cazuri descoperite de echipa REPORTER DE IAŞI în ultimii 4 ani.

 

Sensul acestei prevederi: presiunea financiară a funcţionarilor din administraţie şi a reprezentanţilor politici la nivel local. 90% din administraţie fură de nevoie, nu are din ce trăi, 10% fură din lăcomie. Până le creşte salariile la nivelul pretenţiilor (o mie-două mii-trei mii de euro), Dragnea le dă liber la furat până în 45.000 de euro, multiplicat cu cât îi lasă conştiinţa. E o fidelizare pe termen lung a şefilor de clanuri locale, care sunt câteva mii în România şi care îţi aduc millionul de voturi mult timp de-acum înainte.

 

Dacă 5% din bugetele tuturor instituţiilor sunt achiziţii directe şi se fură 50% din această sumă, practic ni se cere să fim de acord să mărim efortul bugetar cu 2-3% din totalul cheltuielilor publice, circa o treime din PIB. Altfel spus, e o majorare a salariilor mascată, care înseamnă anual un efort de 1-2 miliarde de euro. Majorarea nu este însă distribuită uniform, ci ajunge la 10% din funcţionari, demnitari, prietenii şi rudele lor. Ca într-o ţară bananieră.

 

Achiziţiile directe se fac şi-acum prin intermediari bine aleşi, singura preocupare fiind ca preţurile să nu sară calul. Odată cu ofensiva DNA şi publicarea atribuirilor pe SEAP, în ultimii 10 ani, adaosurile pe achiziţii scăzuseră de la 300-400% la 70-80% (din care plăteşti impozite, salarii, chirii, transport, utilităţi, rămânând cu un profit curat de 30%). Mai mult, psihoza anticorupţiei crease climatul de neîncredere între funcţionari. Acum, dacă infracţiunea dispare, revine mentalitatea participării colective la fraude („ne ajutăm între noi să furăm împreună"). Pe vremea lui Năstase, erau aberaţii la tot pasul, o ţeavă costa 800 de dolari, iar preţul real era de 50 de dolari. Un bisturiu de 2 dolari era vândut cu 60 de dolari. E schizofrenie să crezi că poţi reînvia sistemul.

 

În final, revenim la modelul post-sovietic, cu o clasă privilegiată, 1 milion de funcţionari publici care trăiesc din furat, nu din salariu. Modelul se reîntipărește în mentalul colectiv: redevenim o societate în care devenirea pe cont propriu este descurajată, cariera la stat fiind mai rentabilă. „El lucrează la Primărie, îşi permite", sau „E inspector la Metrologie, are de unde", sunt formele de invidie pe care le auzeam la bloc, pe vremuri, şi situaţia revine.

 

Războiul civil, despre care se vorbeşte de 24 de ore, pluteşte de mult în aer, ne facem că nu-l observăm. Anticorupţia a transformat milionul de bugetari în Cenuşăresele sistemului social. Cu salarii mici şi fără să fure, situaţia lor a devenit insuportabilă. E o răzvrătire a unei Românii împotriva celeilalte ce răzbate şi pe reţelele sociale. Șefimea politizată şi ahtiată după vile şi vacanţe scumpe se foloseşte de această frustrare, militarizând corpul funcţionăresc.

 

Sustenabilitatea trebuie asigurată printr-un pact politic la vârf: nu scădem standardele, ci creştem efortul de dezvoltare prin muncă, meritocraţie şi viziune economică.

Eveniment în lumea afacerilor cu instituţiile publice din Iaşi. Suveranul absolut al contractelor de pază încheiate cu firmele subordonate municipalităţii a fost scos pe tuşă. Pantera a sărit în spatele concurenței, câștigând contractul cu Ecopiața, la preț de dumping. Fostul deputat Constantin Adăscăliţei a cedat contractul de la Ecopiaţa Companiei de Pază Pantera. Nici la Servicii Publice nu o duce prea bine.

 

În ultima zi din 2016, Ecopiaţa a atribuit firmei ieşene Compania de Pază Pantera SRL, prin procedură offline intermediată de Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), contractul de asigurare a pazei la pieţele agroalimentare din Iaşi.

 

Eveniment în lumea afacerilor cu instituţiile publice din Iaşi. Suveranul absolut al contractelor de pază încheiate cu firmele subordonate municipalităţii a fost scos pe tuşă. Pantera a sărit în spatele concurenței, câștigând contractul cu Ecopiața, la preț de dumping. Fostul deputat Constantin Adăscăliţei a cedat contractul de la Ecopiaţa Companiei de Pază Pantera. Nici la Servicii Publice nu o duce prea bine.

 

În ultima zi din 2016, Ecopiaţa a atribuit firmei ieşene Compania de Pază Pantera SRL, prin procedură offline intermediată de Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), contractul de asigurare a pazei la pieţele agroalimentare din Iaşi.

 

Micile tunuri pe final de an de la instituțiile bugetare: pardoseală înlocuită doar în acte. Caz unic în relația dintre contribuabili și cei care cheltuie bani publici: directoarea Școlii Speciale „Vasile Pavelcu” refuză să arate publicului pe ce-a cheltuit 17.000 de lei între Crăciun și Revelion. A blocat poarta instituției și a interzis accesul. Achiziția directă s-a făcut pentru înlocuirea pardoselei din sala de sport. Aceasta a fost doar vopsită, la un preț de piață de 6.000 de lei.

 

Timp de o săptămână, directoarea Liceului „Pavelcu” s-a baricadat în birou, interzicând accesul presei în vederea verificării unei lucrări făcute din bani publici. REPORTER DE IAȘI n-a mai întâlnit o asemenea situație: pur și simplu, zile la rând, nu ni s-a permis să intrăm pe poarta școlii. Pardoseala din sala de sport, schimbată în Ajunul Crăciunului, conform anunțului oficial, este ținută la secret de directoarea Coca Vasiliu. Nu vrea s-o arate și pace!

 

Micile tunuri pe final de an de la instituțiile bugetare: pardoseală înlocuită doar în acte. Caz unic în relația dintre contribuabili și cei care cheltuie bani publici: directoarea Școlii Speciale „Vasile Pavelcu” refuză să arate publicului pe ce-a cheltuit 17.000 de lei între Crăciun și Revelion. A blocat poarta instituției și a interzis accesul. Achiziția directă s-a făcut pentru înlocuirea pardoselei din sala de sport. Aceasta a fost doar vopsită, la un preț de piață de 6.000 de lei.

 

Timp de o săptămână, directoarea Liceului „Pavelcu” s-a baricadat în birou, interzicând accesul presei în vederea verificării unei lucrări făcute din bani publici. REPORTER DE IAȘI n-a mai întâlnit o asemenea situație: pur și simplu, zile la rând, nu ni s-a permis să intrăm pe poarta școlii. Pardoseala din sala de sport, schimbată în Ajunul Crăciunului, conform anunțului oficial, este ținută la secret de directoarea Coca Vasiliu. Nu vrea s-o arate și pace!

 

Se dă expert în achiziţii şi aşa şi este: cumpără pentru spitalul de stat la care este angajat şi vinde prin firma proprie. Peste tot unde a lucrat, expertul Simin a lăsat în urmă numai scandaluri. Incompatibilitate la Spitalul de Pneumoftiziologie: Dan Simin, şef la licitaţii, a acordat contracte de 650.000 de lei unei firme unde funcţionează, în calitate de chiriaş, punctul de lucru al propriei societăţi. Simin a fost condamnat definitiv, în iunie 2016, la un an şi cinci luni de închisoare cu suspendare într-un dosar al DNA. Deşi sentinţa îi interzice să ocupe timp de 2 ani o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, el este şi acum angajat al spitalului, conducerea unităţii medicale apărându-l cu cerbicie. În trecut, numele lui Simin a mai apărut în scandaluri legate de achiziţii la fosta regie de transport public şi la UMF.

 

Dan Simin, şef la Achiziţii la Pneumo, amestecă afacerile proprii cu cele ale spitalului unde este angajat. Pus în faţa actelor, atât el, cât şi cei din conducerea unităţii medicale neagă orice ilegalitate, dând la o parte inclusiv faptul că Simin este condamnat penal printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. 8,1 milioane de lei a avut pe mână pentru achiziţii Simin numai în 2016.  

 

Se dă expert în achiziţii şi aşa şi este: cumpără pentru spitalul de stat la care este angajat şi vinde prin firma proprie. Peste tot unde a lucrat, expertul Simin a lăsat în urmă numai scandaluri. Incompatibilitate la Spitalul de Pneumoftiziologie: Dan Simin, şef la licitaţii, a acordat contracte de 650.000 de lei unei firme unde funcţionează, în calitate de chiriaş, punctul de lucru al propriei societăţi. Simin a fost condamnat definitiv, în iunie 2016, la un an şi cinci luni de închisoare cu suspendare într-un dosar al DNA. Deşi sentinţa îi interzice să ocupe timp de 2 ani o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, el este şi acum angajat al spitalului, conducerea unităţii medicale apărându-l cu cerbicie. În trecut, numele lui Simin a mai apărut în scandaluri legate de achiziţii la fosta regie de transport public şi la UMF.

 

Dan Simin, şef la Achiziţii la Pneumo, amestecă afacerile proprii cu cele ale spitalului unde este angajat. Pus în faţa actelor, atât el, cât şi cei din conducerea unităţii medicale neagă orice ilegalitate, dând la o parte inclusiv faptul că Simin este condamnat penal printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. 8,1 milioane de lei a avut pe mână pentru achiziţii Simin numai în 2016.  

 

Tomorug, directorul tehnic al Primăriei, e cel care semnează plățile și verifică lucrările prietenilor săi din PSD: Paula Vornicu, Constantin Neculau, Petra Carp. Lucrări de sute de mii de lei date pe sub mână. Coninstal și Confort Construct, firmele de casă ale șefilor din Primărie, au revenit în afacerile cu reparațiile la școli și grădinițe. Trofeul câștigat în noiembrie: 715.000 de lei. Contabilii școlilor spun că au selectat ofertele de pe SEAP, dar e o mare minciună: sistemul a înregistrat procedura OFFLINE, find făcut doar anunțul de atribuire. Firmele lui Vornicu și Neculau abia se târâie, n-au anagajați, nici utilaje. Omul-cheie este Dumitru Tomorug, întrebarea fiind dacă a acționat de capul lui sau cu aprobarea primarului. Primăria Iași s-a umplut de firme-capușă ale apropiaților PSD, devenind furnizori, sub aparența legalității, doar prin ACHIZIȚII DIRECTE.

 

Firmele-fantomă ale unor lideri din Primăria Iași și PSD și-au tras o felie importantă din bugetul de reparații la școlilor, care an de an reprezintă o captură râvnită de clienții politici. O firmă aparține Paulei Vornicu, cea mai bună prietenă a lui Dumitru Tomorug, directorul tehnic al Primăriei, iar cealaltă este a fostului viceprimar Constantin Neculau, reprezentat peste tot de Petra Carp, trezorierul PSD Iași. Coninstal SRL și Confort Construct sunt inexistente în piața liberă, depinzând exclusiv de contractele de la școli și grădinițe. Ele au primit o felie de 714.811 lei din bugetul total al Primăriei de 12 milioane de lei.
Bani buni să treacă încă un an. În 2015, Confort Construct lucrase și pentru Colegiul „Racoviță” și tot prin achiziție directă. Supraviețuirea pentru nomenclatura de partid nu este o problemă.

Licitaţiile pentru studiile şi proiectarea drumulului de mare viteză - autostrada sau drum expres - pe ruta Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani, au fost publicate în SEAP, la mai bine de o lună de când Compania de Drumuri anunţa că a finalizat documentaţia. Cele patru contracte licitate au o valoarea maximă estimată de 29 milioane de euro şi o durată de 24 de luni. Autostrada sau drumul expres cu o lungime de aproape 330 km are menirea să preia traficul pe ruta Nord-Sud, acolo unde se înregistrează cele mai mari valori a traficului din Moldova şi care în prezent se desfăşoară pe DN2, un drum naţional cu câte o bandă pe sens şi un acostament puţin mai lat folosit adesea de către şoferi drept încă o bandă de circulaţie - unul din drumurile naţionale cele mai periculoase după numărul de accidente.

 

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28          

Clipul zilei

Go to top