Vineri, 17 08 2018
Drumurile judeţene, lăsate să strice până ce directorul „accelerează” proiectele. După ani de zile în care ieşenii au circulat pe un drum făcut zob, abia acum Primăriile din Iaşi şi Miroslava au un proiect comun pentru drumul de legătură dintre cele două localităţi, dar nu este finalizată licitaţia. Aceeaşi delăsare este şi la instituţia care are în grijă drumurile judeţene: până în luna iulie, nu a fost accesat nici un leu din cele 150 de milioane de lei promise pentru reparaţia acestor artere.

Sunt câteva drumuri din judeţ capabile să sfărâme şi o maşină mai rezistentă. Unul dintre ele este cel de la ieşirea din Iaşi, spre Miroslava, trecut în administrarea Primăriei, altul este cel dintre Cotnari şi Blăgeşti, aflat în grija Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP). În ambele situaţii, asfaltul este degradat de ani de zile, dincolo de limita la care poate fi doar cârpit, fără ca vreo instituţie mişte ceva pentru reparaţii. Pentru ambele drumuri în discuţie există proiecte şi bani la îndemână, dar execuţiile nu sunt începute nici în a şaptea lună a anului.

Drumurile judeţene, lăsate să strice până ce directorul „accelerează” proiectele. După ani de zile în care ieşenii au circulat pe un drum făcut zob, abia acum Primăriile din Iaşi şi Miroslava au un proiect comun pentru drumul de legătură dintre cele două localităţi, dar nu este finalizată licitaţia. Aceeaşi delăsare este şi la instituţia care are în grijă drumurile judeţene: până în luna iulie, nu a fost accesat nici un leu din cele 150 de milioane de lei promise pentru reparaţia acestor artere.

Sunt câteva drumuri din judeţ capabile să sfărâme şi o maşină mai rezistentă. Unul dintre ele este cel de la ieşirea din Iaşi, spre Miroslava, trecut în administrarea Primăriei, altul este cel dintre Cotnari şi Blăgeşti, aflat în grija Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP). În ambele situaţii, asfaltul este degradat de ani de zile, dincolo de limita la care poate fi doar cârpit, fără ca vreo instituţie mişte ceva pentru reparaţii. Pentru ambele drumuri în discuţie există proiecte şi bani la îndemână, dar execuţiile nu sunt începute nici în a şaptea lună a anului.

S-a rezolvat problema costisitoarelor sondaje de opinie: inspector în Primărie şi, concomitent, coordonatorul studenţilor care pun întrebări despre Mihai Chirica, prietenii şi adversarii acestuia. 40 de studenţi de la Sociologie bat străzile Iaşului cu 1.000 de chestionare în care aproape toate întrebările sunt despre activitatea Primăriei şi a primarului Mihai Chirica. Consiliul Judeţean şi Prefectura apar doar tangenţial şi raportat la interesele lui Chirica. Sondajul, care a fost făcut şi la sfârşitul anului trecut, are o acurateţe crescută pentru că sunt aplicate chestionare „pe teren”. Chestionarul conţine întrebări-cheie, gen „Cu cine veţi vota la alegeri – Chirica, Blăjuţ, Gavrilă, Popa” sau „Ce părere aveţi de excluderea lui Chirica din PSD?”. Atât reprezentanţii facultăţii, cât şi ai Primăriei neagă faptul că rezultatele ajung la primar, lucru infirmat de doi studenţi care merg cu chestionarele prin cartiere. Coordonatoarea sondajului, Mihaela Pitea, este inspector în Primărie. Un astfel de sondaj costă pe piaţă între 5.000 şi 15.000 de euro.

 

Cu un cadru didactic de la Sociologie care este, în acelaşi timp, şi inspector de specialitate în cadrul Primăriei Iaşi, Mihai Chirica are oricând la dispoziţie, gratuit, sondaje de opinie care-l privesc direct şi pe care, altfel, ar trebui să dea bani grei.

S-a rezolvat problema costisitoarelor sondaje de opinie: inspector în Primărie şi, concomitent, coordonatorul studenţilor care pun întrebări despre Mihai Chirica, prietenii şi adversarii acestuia. 40 de studenţi de la Sociologie bat străzile Iaşului cu 1.000 de chestionare în care aproape toate întrebările sunt despre activitatea Primăriei şi a primarului Mihai Chirica. Consiliul Judeţean şi Prefectura apar doar tangenţial şi raportat la interesele lui Chirica. Sondajul, care a fost făcut şi la sfârşitul anului trecut, are o acurateţe crescută pentru că sunt aplicate chestionare „pe teren”. Chestionarul conţine întrebări-cheie, gen „Cu cine veţi vota la alegeri – Chirica, Blăjuţ, Gavrilă, Popa” sau „Ce părere aveţi de excluderea lui Chirica din PSD?”. Atât reprezentanţii facultăţii, cât şi ai Primăriei neagă faptul că rezultatele ajung la primar, lucru infirmat de doi studenţi care merg cu chestionarele prin cartiere. Coordonatoarea sondajului, Mihaela Pitea, este inspector în Primărie. Un astfel de sondaj costă pe piaţă între 5.000 şi 15.000 de euro.

 

Cu un cadru didactic de la Sociologie care este, în acelaşi timp, şi inspector de specialitate în cadrul Primăriei Iaşi, Mihai Chirica are oricând la dispoziţie, gratuit, sondaje de opinie care-l privesc direct şi pe care, altfel, ar trebui să dea bani grei.

Doi dintr-o lovitură: se pun pavele pe strada ministrului Justiţiei şi a Arhiepiscopiei. Un contract public de lucrări al Primăriei, încheiat pentru pavelarea trotuarelor şi aleilor dintre blocuri, a fost deturnat în curtea unei parohii. În timp ce în curtea Bisericii Sf. Nectarie se prefigurează o lucrare monumentală, la câţiva zeci de metri distanţă, în spatele blocurilor din zonă, trotuarele sunt „presărate” cu cratere.

 

La Iaşi, drumul către Rai e pavat din finanţări publice. Aşa a procedat primarul Mihai Chirica, care s-a folosit de programul de reabilitare al trotuarelor şi aleilor dintre blocuri pentru a permite pavarea curţilor unor biserici din Arhiepiscopia Iaşilor. După ce a umplut curtea bisericii Sfântul Nectarie cu 30 de bănci inscripţionate cu textul „Primăria Iaşi”, săptămâna trecută, Chirica a dat dispoziţie firmei Symmetrica să paveleze toată curtea parohiei din Alexandru cel Bun.

Doi dintr-o lovitură: se pun pavele pe strada ministrului Justiţiei şi a Arhiepiscopiei. Un contract public de lucrări al Primăriei, încheiat pentru pavelarea trotuarelor şi aleilor dintre blocuri, a fost deturnat în curtea unei parohii. În timp ce în curtea Bisericii Sf. Nectarie se prefigurează o lucrare monumentală, la câţiva zeci de metri distanţă, în spatele blocurilor din zonă, trotuarele sunt „presărate” cu cratere.

 

La Iaşi, drumul către Rai e pavat din finanţări publice. Aşa a procedat primarul Mihai Chirica, care s-a folosit de programul de reabilitare al trotuarelor şi aleilor dintre blocuri pentru a permite pavarea curţilor unor biserici din Arhiepiscopia Iaşilor. După ce a umplut curtea bisericii Sfântul Nectarie cu 30 de bănci inscripţionate cu textul „Primăria Iaşi”, săptămâna trecută, Chirica a dat dispoziţie firmei Symmetrica să paveleze toată curtea parohiei din Alexandru cel Bun.

Două primării din ţară primesc documente pentru eliberarea de acte în sistem online. Primăria Iaşi nu este printre ele. Idei simple care schimbă total fața administrației: documentele se depun online la Brașov și Cluj. La Iaşi sunt preferate cozile la ghişee procedurilor simple din faţa calculatorului. La Braşov există deja compartimente unde poţi trimite documentele necesare pe mail. La Cluj s-a trecut la nivelul următor: până şi actele de urbanism se eliberează online.

 

Şi atunci, conducătorii lor au spus: „Să fie online!”. Şi a fost. Diferenţa majoră dintre un braşovean sau un clujean şi un alt locuitor al României este că nu mai trebuie să stea la coadă la ghişeu. A dispărut această obligaţie de cetăţean plătitor de taxe şi impozite.

 

Două primării din ţară primesc documente pentru eliberarea de acte în sistem online. Primăria Iaşi nu este printre ele. Idei simple care schimbă total fața administrației: documentele se depun online la Brașov și Cluj. La Iaşi sunt preferate cozile la ghişee procedurilor simple din faţa calculatorului. La Braşov există deja compartimente unde poţi trimite documentele necesare pe mail. La Cluj s-a trecut la nivelul următor: până şi actele de urbanism se eliberează online.

 

Şi atunci, conducătorii lor au spus: „Să fie online!”. Şi a fost. Diferenţa majoră dintre un braşovean sau un clujean şi un alt locuitor al României este că nu mai trebuie să stea la coadă la ghişeu. A dispărut această obligaţie de cetăţean plătitor de taxe şi impozite.

 

Zonele împădurite din imediata apropiere a Iaşului arată ca nişte munţi de gunoaie. Primarul Mihai Chirica a anunţat pompos că Iaşul a aderat la reţeaua internaţională „Oraşe Zero Deşeuri”. Pe hârtie, ştirea dă bine, dar pe teren este jale. Zonele împădurite de pe teritoriul oraşului reprezintă spaţii de depozitare pentru grămezi uriaşe gunoaie. Salubris n-a călcat niciodată prin aceste locuri. Este o imagine oribilă, care se vede deja din avioanele ce ajung la Iaşi şi din satelit.

 

Aderarea la reţeaua internaţională „Oraşe Zero Deşeuri” este pentru Primărie o laudă exprimată pe toate canalele. Realitatea este cu totul alta. Peste tot în jurul Iaşului, dar în zone aflate pe teritoriul oraşului, nu a comunelor din jur, se găsesc munţi de gunoi. În parte provine de la vilele ridicate în ultimii ani. Pe nimeni nu pare să deranjeze dezolanta privelişte. Nici măcar pe cei în faţa cărora movilele cresc de la un an la altul. Apariţia şi „dezvoltarea” netulburată a zecilor de mici gropi de gunoi de lângă oraş se măsoară în ani, ca la straturile sedimentare.

 

Zonele împădurite din imediata apropiere a Iaşului arată ca nişte munţi de gunoaie. Primarul Mihai Chirica a anunţat pompos că Iaşul a aderat la reţeaua internaţională „Oraşe Zero Deşeuri”. Pe hârtie, ştirea dă bine, dar pe teren este jale. Zonele împădurite de pe teritoriul oraşului reprezintă spaţii de depozitare pentru grămezi uriaşe gunoaie. Salubris n-a călcat niciodată prin aceste locuri. Este o imagine oribilă, care se vede deja din avioanele ce ajung la Iaşi şi din satelit.

 

Aderarea la reţeaua internaţională „Oraşe Zero Deşeuri” este pentru Primărie o laudă exprimată pe toate canalele. Realitatea este cu totul alta. Peste tot în jurul Iaşului, dar în zone aflate pe teritoriul oraşului, nu a comunelor din jur, se găsesc munţi de gunoi. În parte provine de la vilele ridicate în ultimii ani. Pe nimeni nu pare să deranjeze dezolanta privelişte. Nici măcar pe cei în faţa cărora movilele cresc de la un an la altul. Apariţia şi „dezvoltarea” netulburată a zecilor de mici gropi de gunoi de lângă oraş se măsoară în ani, ca la straturile sedimentare.

 

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Go to top