Joi, 19 07 2018
Cu banii de concediu s-a rezolvat: câte 20.000-30.000 de euro au încasat directorii CJ și ai Primăriei. Pentru că fac profit în fiecare an, din poziția de monopol, directorii și membrii CA se premiază în fiecare vară cu câte 12 salarii nete. E practic o dublare a veniturilor. La SCTP, care tocmai a scăpat de un faliment de 50 milioane de euro, directorii s-au trecut din nou cu prime: 10 salarii dintr-un foc pentru directorul Cristian Stoica – 53.000 de lei. Transportul, Serviciile Publice și Citadinul trăiesc numai din subvențiile și comenzile directe, de milioane de euro, venite de la Primărie, acoperite din bugetul local. Primele au ajuns să reprezinte o treime din totalul profitului pe anul trecut.

 

Pentru ei s-a rezolvat problema banilor de concedii pe 2018. Companiile Consiliului Județean și ale Consiliului Local au împărțit bonusuri substanțiale directorilor și membrilor Consiliilor de Administrație, considerând că au atins criteriile de performanță stabilite pentru anul 2017.

Cu banii de concediu s-a rezolvat: câte 20.000-30.000 de euro au încasat directorii CJ și ai Primăriei. Pentru că fac profit în fiecare an, din poziția de monopol, directorii și membrii CA se premiază în fiecare vară cu câte 12 salarii nete. E practic o dublare a veniturilor. La SCTP, care tocmai a scăpat de un faliment de 50 milioane de euro, directorii s-au trecut din nou cu prime: 10 salarii dintr-un foc pentru directorul Cristian Stoica – 53.000 de lei. Transportul, Serviciile Publice și Citadinul trăiesc numai din subvențiile și comenzile directe, de milioane de euro, venite de la Primărie, acoperite din bugetul local. Primele au ajuns să reprezinte o treime din totalul profitului pe anul trecut.

 

Pentru ei s-a rezolvat problema banilor de concedii pe 2018. Companiile Consiliului Județean și ale Consiliului Local au împărțit bonusuri substanțiale directorilor și membrilor Consiliilor de Administrație, considerând că au atins criteriile de performanță stabilite pentru anul 2017.

Revoltător: au primit un contract deşi au avut cel mai mare preţ şi apoi nu au adus toate produsele. Firma IC Creative a onorat doar o parte dintr-un contract atribuit suspect anul trecut de Primărie, iar luna trecută a pierdut un altul, deşi rămăsese singură în cursă. Mai mult, Primăria a dat firma în judecată pentru a plăti peste 40.000 de lei daune, IC Creative face parte din sfera de influenţă a lui Dragoş Gafiţa, asociat într-o firmă cu soţia primarului Chirica. După dezvăluirile REPORTER DE IAŞI legate de contractele lui Gafiţa cu Servicii Publice şi Primăria Iaşi, relațiile s-au răcit, precauțiile fiind mult mai mari.

 

Una din licitaţiile „cu cântec” de la Primăria Iaşi s-a încheiat cu un fiasco. IC Creative SRL, firma din Rediu care anul trecut câştigase un contract pentru furnizarea de mobilier urban, nu a mai adus decât o parte din produse. La un moment dat firmă de casă a municipalităţii, IC Creative a primit recent o lovitură de graţie din partea aceleiaşi instituţii, licitaţia la care participa singură pentru obţinerea unui pot de peste 500.000 de lei fiind anulată.

Revoltător: au primit un contract deşi au avut cel mai mare preţ şi apoi nu au adus toate produsele. Firma IC Creative a onorat doar o parte dintr-un contract atribuit suspect anul trecut de Primărie, iar luna trecută a pierdut un altul, deşi rămăsese singură în cursă. Mai mult, Primăria a dat firma în judecată pentru a plăti peste 40.000 de lei daune, IC Creative face parte din sfera de influenţă a lui Dragoş Gafiţa, asociat într-o firmă cu soţia primarului Chirica. După dezvăluirile REPORTER DE IAŞI legate de contractele lui Gafiţa cu Servicii Publice şi Primăria Iaşi, relațiile s-au răcit, precauțiile fiind mult mai mari.

 

Una din licitaţiile „cu cântec” de la Primăria Iaşi s-a încheiat cu un fiasco. IC Creative SRL, firma din Rediu care anul trecut câştigase un contract pentru furnizarea de mobilier urban, nu a mai adus decât o parte din produse. La un moment dat firmă de casă a municipalităţii, IC Creative a primit recent o lovitură de graţie din partea aceleiaşi instituţii, licitaţia la care participa singură pentru obţinerea unui pot de peste 500.000 de lei fiind anulată.

O familie de bugetari care sparge toate recordurile la capitolul suspiciuni imobiliare și angajări dubioase în sistemul public. Elena Grigoruță s-a măritat cu fiul directoarei de la Servicii Publice, șefa celui mai mare clan din Primăria Iași. Într-un an s-a angajat la Finanțe Publice și deja a ajuns șefă. A cumpărat casa tatălui ei cu 230.000 de lei, dar notarul a spus că face 500.000 de lei. Tânăra nu justifică suma prin credit, iar salariul său era de 1.750 de lei. Familia Sălceanu are vilă în Bucium, un „palat de iarnă” la Frasin (Suceava), apartament în București, toate la prețuri subevaluate. Soț, soție, frate, noră, cumnat, toți lucrează la Primărie. Luminița Sălceanu conduce cel mai mare fief de influență din administrație.

 

Rareș, fiul directorului adjunct de la Servicii Publice, Luminiţa Sălceanu, s-a căsătorit cu o „latifundiară” cu vilă pe Copou şi terenuri de zeci de hectare în Iaşi şi Vaslui. Nora directoarei adjuncte de la Servicii Publice a dobândit averea imediat ce l-a cunoscut pe fiul directoarei de la Servicii Publice şi tot atunci s-a angajat în Primăria Iaşi, pentru ca apoi, în numai un an și jumătate, să devină şefa unui compartiment important al municipalităţii. Nou-venita în familia Sălceanu completează un tablou „de cumetrie”, cu mai mulți membri bine poziţionaţi în organigrama celei mai importante instituţii ieşene.

O familie de bugetari care sparge toate recordurile la capitolul suspiciuni imobiliare și angajări dubioase în sistemul public. Elena Grigoruță s-a măritat cu fiul directoarei de la Servicii Publice, șefa celui mai mare clan din Primăria Iași. Într-un an s-a angajat la Finanțe Publice și deja a ajuns șefă. A cumpărat casa tatălui ei cu 230.000 de lei, dar notarul a spus că face 500.000 de lei. Tânăra nu justifică suma prin credit, iar salariul său era de 1.750 de lei. Familia Sălceanu are vilă în Bucium, un „palat de iarnă” la Frasin (Suceava), apartament în București, toate la prețuri subevaluate. Soț, soție, frate, noră, cumnat, toți lucrează la Primărie. Luminița Sălceanu conduce cel mai mare fief de influență din administrație.

 

Rareș, fiul directorului adjunct de la Servicii Publice, Luminiţa Sălceanu, s-a căsătorit cu o „latifundiară” cu vilă pe Copou şi terenuri de zeci de hectare în Iaşi şi Vaslui. Nora directoarei adjuncte de la Servicii Publice a dobândit averea imediat ce l-a cunoscut pe fiul directoarei de la Servicii Publice şi tot atunci s-a angajat în Primăria Iaşi, pentru ca apoi, în numai un an și jumătate, să devină şefa unui compartiment important al municipalităţii. Nou-venita în familia Sălceanu completează un tablou „de cumetrie”, cu mai mulți membri bine poziţionaţi în organigrama celei mai importante instituţii ieşene.

Membrii a 29% dintre gospodăriile din ţara noastră au fost puşi în situaţia de a da mită pentru a avea acces la servicii publice, aceasta fiind cea mai mare rată înregistrată în UE.

 

România deţine un nou record nedorit în topurile internaţionale. Potrivit unui raport al Transparency International (TI), aproape o treime din gospodăriile româneşti recurg la mită pentru a-şi facilita accesul la servicii publice, procentul fiind cel mai mare din statele Uniunii Europene, relatează Agerpres.

 

Concret, potrivit studiului realizat pentru Europa şi Asia Centrală, România a înregistrat cea mai mare rată dintre statele Uniunii Europene cu 29% la capitolul mită pentru accesarea serviciilor publice.

 

„Cele mai mari rate au fost înregistrate în Tadjikistan (50%), R.Moldova (42%), Azerbaidjan, Kîrgîzstan şi Ucraina (38%). , urmată de Lituania cu 24%", precizează organizaţia, potrivit căreia la nivel global, pe zona studiată, membrii uneia din şase gospodarii s-au regăsit în situaţia de a da mită contra accces la servicii.

 

Revenind la România, Transparency Internaţional notează că tinerii în general solicită o organizare socială în mediul public, dar şi cel de afaceri, care să nu mai condiţioneze accesul la servicii şi/sau carieră de existenţa unor mecanisme relaţionare. Pe de altă parte, semnalează faptul că instituţiile publice, dar şi companiile nu sunt performante în a genera un mediu real de integritate.

 

De asemenea, organizaţia mai atrage atenţia că în România, mai mult decât în alte ţări, victimele sunt intimidate să nu raporteze sau să protesteze împotriva corupţiei, de unde reiese faptul că mecanismul de sancţionare are limitări logistice sau de practică unitară, se menţionează în raport.

 

În consecinţă, Transparency Internaţional recomandă Guvernului să impună „mecanisme evaluabile participativ" de creştere a integrităţii publice în instituţiile administraţiei publice centrale şi locale. În ceea ce priveşte mediul de afaceri, organizaţia recomandă depăşirea conformării formale la anumite declaraţii de valori şi standarde şi internalizarea reală a acestora la nivelul operaţiunilor.

 

(Sursa: Epoch Times România)

Primarul Mihai Chirica a semnat o dispoziție privind stabilirea locurilor speciale pentru afişajul electoral de pe raza municipiului Iaşi pentru alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din 11 decembrie 2016

 

Acestea sunt:

- Rond Agronomie

- Bld. Carol I – Parcul Expoziţie – intrare principală

- Bld. Carol I – Grădina Copou – (pe gard de la intrarea principală în sus)

- Bld. Carol I – Universitate Staţie de taxi

- Piaţa Eminescu ( Romtelecom) pe trotuar în dreptul staţiei de tramvai

- Piaţa Unirii – Agenţia Loto Prono

- Piaţa Unirii – Staţia de tramvai în dreptul Galeriei de Artă

- Teatrul Naţional – staţie R.A.T.P. – stânga – dreapta

- Tg. Cucu – staţie RATP stânga-dreapta

- Bd. Independenţei – Piaţa Naţiunii

- Intersecţie str. Sărărie cu Str. Vulpe

- Intersecţie str. Sărărie cu Str. Nicolae Bălcescu

- Intersecţie str. Sărărie cu Şos. Ştefan cel Mare şi Sfânt

- Intersecţie str. Semnului cu Str. Sf. Andrei

- Piaţa Gării vis-à-vis de staţia RATP

- Staţie taxi nr.13 (Billa)

- Intersecţie str. Păcurari cu Str. Nicolau, staţia R.AT.P. Petru Poni

- Intersecţie str. Păcurari cu Str. Munteni (în faţa agenţiei B.R.D.)

- Şos. Păcurari- trotuar în faţa magazinului Kaufland Păcurari

- Str. Mircea cel Bătrân – staţie taxi (trotuar în faţa agenţiei BRD)

- Intersecţie Str. Milcov cu Str. Cerna – staţie RATP (capăt traseu 28)

- Pasaj Alexandru cel Bun – intrare în piaţa agroalimentară (lângă chioşc difuzare presă)

- Intersecţie Şos Naţională cu pasaj pietonal Gară (lângă chioşc difuzare presă)

- Intersecţie Bld Alexandru cel Bun cu Str. Sarmisegetuza (în faţa blocului ANL)

- Intersecţie Str. Sarmisegetuza cu str. Plăieşilor

- Intersecţie Bld. Dacia cu Str. Buridava ( pe trotuar lângă chioşc difuzare presă)

- Intersecţie Bld. Dacia cu Str. Strămoşilor – staţie RATP – stânga, dreapta

- Bld. T. Vladimirescu intersecţie cu Str. Eternitate (Podul de Fier)

- Intersecţie Str. Eternitate cu Str. Dorobanţi şi Str. Stroici

- Str. Eternitate – lângă Cimitirul Eternitate

- Str. A. Panu – Esplanada Hala Centrală

- Str. A. Panu – Palatul de Justiţie

- Str. A. Panu – Piaţa Palatului

- Intersecţie Str. Sf. Lazăr cu Str. Palat (Facultatea de Construcţii)

- Bld. Tudor Vladimirescu (Bucşinescu)

- Bld. Tudor Vladimirescu – staţie RATP ( vis-à-vis de cămin T17)

- Str. Ion Creangă – pe trotuar în faţa agenţiei Banca Transilvania

- Str. Vasile Lupu – bl. D1 – Oficiul poştal nr. 4

- Esplanada Oancea

- Staţie RATP – complex “Flora” – magazin Flux

- Staţie RATP – Piaţa “Doi Băieţi”

- Intersecţie Str. Holboca cu Str. Aeroportului

- Staţie RATP Metalurgie (trotuar în faţă la B.R.D.)

- Intersecţie Str. Cicoarei cu Stradela Cărămidari

- Intersecţie Str. Cărămidari cu Str. Urcuşului

- Intersecţie Str. Văleni cu Şos. Voineşti

- Staţie RATP – rond CUG II

- Intersecţie Şos. Nicolina cu Str. Hlincea – staţie RATP – stânga, dreapta

- Staţie RATP – rond CUG I– stânga, dreapta

- Intersecţie Şos. T. Neculai cu Şos. Nicolina (Belvedere) – staţie RATP- stânga, dreapta

- Intersecţie Şos. Nicolina cu Str. Sălciilor – staţie RATP – Nicolina I

- Bld. Poitiers – staţie RATP Cetăţuia - stânga, dreapta

- Intersecţie Bld. Socola cu Str. Bucium (Bld. Socola nr.57 ,în faţa blocului A)

- Intersecţie Str. Mitropolit Varlaam cu Str. Duca Voda

- Rond RATP - Baza 3

- Rond Ţuţora

- Staţie R.A.T.P. - Tomeşti Blocuri

- Intersecţia Bld. Poitiers cu Şos. Bucium

- Şos. Bucium – staţie RATP Spital Socola – stânga, dreapta

- Intersecţie Şos. Bucium cu Şos. Bârnova (Hanul Trei Sarmale)

- Intersecţie Şos. Bucium cu Str. Plopii fără Soţ – staţie RATP – stânga, dreapta

- Şos. Bucium – capăt traseu RATP

- Bld. Alexandru cel Bun - magazin Billa ( lângă spaţiul verde amenajat)

- Intersecţie Bld. Alexandru cel Bun cu Str. Roman Vodă – staţie taxi

- Piaţa Podul de Piatră - staţie RATP- stânga, dreapta

- Intersecţie Calea Galata cu Str. Pantelimon Halipa (trotuar în faţa farmaciei)

- Intersecţie Str. V.A.Urechia cu Str. Hatman Şendrea

- Str. Bradului – pasaj pietonal Gara Nicolina

- Intersecţie Str. Egalităţii cu Str. Gheorghe Doja

- Intersecţie Şos. Nicolina cu Str. Frumoasa

- Intersecţie Bld. Dimitrie Cantemir cu Str. Decebal – lângă agenţia BRD

- Podu Roş – în faţa Oficiului Poştal nr. 3

- Podu Roş – Intersecţia Bld. Socola – staţie RATP – dreapta, stânga

- Bld. Socola – Semafor Cotnari

 

Panourile electorale vor fi amplasate de SC Servicii Publice SA, ținând seama de numărul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au depus liste de candidaţi, precum și candidații independenți. Integritatea panourilor și a afișelor electorale amplasate în locurile autorizate se asigură prin grija Poliției Locale.

 

Panourile electorale vor fi menținute pe amplasamente pe întreaga durată a campaniei electorale, respectiv 11 noiembrie 2016 - 10 decembrie 2016, ora 7.00.

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Go to top