Joi, 19 07 2018
În cinci ani de anchetă nu s-a putut demonstra că șpaga era mascată în consultanță. Aflat în vizorul procurorilor DNA din 2012, fostul manager al Spitalului „Parhon”, medicul Adrian Covic, a scăpat de acuzaţiile spălare de bani, abuz în serviciu şi luare de mită. Covic nu poate, însă, răsufla uşurat: este cercetat de Parchetul Curţii de Apel Iaşi pentru conflict de interese. Acuzația este de evaziune la o sumă încasată de peste 2 milioane de lei.

 

După cinci ani de anchetă, procurorii DNA au concluzionat: „Nu sunt probe”. Astfel, în cazul doctorului Adrian Covic, unul dintre cei mai renumiţi nefrologi din ţară, a mamei sale, Maria, a medicului Carmen Volovăţ, fost director medical la Spitalului „Dr. C.I. Parhon” şi a unor furnizori de produse şi servicii medicale, cauza a fost clasată pentru infracţiuni ca spălare de bani, abuz în serviciu, luare şi dare de mită sau complicitate la luare de mită.

În cinci ani de anchetă nu s-a putut demonstra că șpaga era mascată în consultanță. Aflat în vizorul procurorilor DNA din 2012, fostul manager al Spitalului „Parhon”, medicul Adrian Covic, a scăpat de acuzaţiile spălare de bani, abuz în serviciu şi luare de mită. Covic nu poate, însă, răsufla uşurat: este cercetat de Parchetul Curţii de Apel Iaşi pentru conflict de interese. Acuzația este de evaziune la o sumă încasată de peste 2 milioane de lei.

 

După cinci ani de anchetă, procurorii DNA au concluzionat: „Nu sunt probe”. Astfel, în cazul doctorului Adrian Covic, unul dintre cei mai renumiţi nefrologi din ţară, a mamei sale, Maria, a medicului Carmen Volovăţ, fost director medical la Spitalului „Dr. C.I. Parhon” şi a unor furnizori de produse şi servicii medicale, cauza a fost clasată pentru infracţiuni ca spălare de bani, abuz în serviciu, luare şi dare de mită sau complicitate la luare de mită.

O femeie de 54 de ani din Vaslui a murit la Spitalul „Dr. C.I. Parhon“ din Iași după câteva ore de la transferul din UPU. Pacienta prezenta o intoxicaţie severă cu antigel, după ce a confundat sticla de băutură cu cea de antigel, femeia fiind cunoscută ca alcoolică.

 

Epopeea averii lui Adrian Covic, fostul director de la Spitalul „Parhon”, pare fără sfârșit. După doi ani de la sesizarea ANI, dosarul a ajuns acum la DNA. Procedura de confiscare a averilor e un labirint, trecând prin instanțe și mai multe Parchete. Covic, acuzat că nu poate justifica 400.000 de euro din contractele cu firmele de reactivi. Ministrul Sănătății a cerut tuturor medicilor să-și posteze pe internet veniturile de la firmele de medicamente.

 

Cum și-a sporit averea medicul Adrian Covic, fostul director al Spitalului Parhon, cu peste 400.000 de euro rămâne încă un mister. La peste doi ani de când Agenția Națională de Integritate a susținut că doctorul ieșean nu poate justifica suma de bani, nu s-a decis dacă aceasta va fi sau nu confiscată, ci dosarul a fost pasat între magistrați.
Timp de aproape un deceniu, în care a ocupat funcția de director la Spitalul Clinic „I.C. Parhon”, averea nefrologului Adrian Covic, unul dintre cei mai cunoscuți medici români pe plan internațional, a crescut simțitor. Doctorul, care este și profesor la UMF Iași, a intrat însă și în vizorul Agenției Naționale de Integritate (ANI), care a arătat, în mai 2014, că 407.730 de euro nu îi poate justifica cu venituri oficiale obţinute în ultimii ani.

 

Dosarul se plimbă între magistrați

Inspectorii au sesizat Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Iaşi pentru a începe acțiunea de control al lui Covic și a soției sale, Adina. Însă nici până în ziua de astăzi nu s-a ajuns la o concluzie. Comisia a suspendat cercetarea și a trimis dosarul la Parchetul Tribunalului Iași, pentru a se stabili dacă acea avere ar fi fost obținută ilicit. Dosarul nu a stat prea mult nici aici, fiind preluat de procurorii Parchetului Curții de Apel Iași. Aceștia la rândul lor și-au declinat competența către Direcția Națională Anticorupție (DNA) , unde era deja în lucru, de mai bine de doi ani, o cauză în care medicul Covic era cercetat pentru mai multe infracțiuni de corupție.
Legat de acest dosar, DNA a refuzat să facă orice comentariu, iar medicul Adrian Covic nu a putut fi contactat pentru a-și exprima punctul de vedere.

 

A câștigat procesul la fond

În plus, înainte de a găsi neconcordanțe în averea sa, ANI a mai descoperit că doctorul Covic, în perioada în care era directorul unității sanitare, ar fi deținut funcții şi la alte şapte societăţi comerciale. Cu două dintre acestea, Fresenius Medical Care şi Fresenius Nephrocare România, la care erau angajați atât el, cât și mama și soția sa, ar fi avut şi relaţii comerciale cu unitatea medicală. Inspectorii susțineau că medicul Adrian Covic, între 2006 și 2013, ar fi încheiat cu cele două societăți 114 contracte şi 27 de acte adiţionale, în valoare de 5,2 milioane de lei.
ANI a stabilit că în perioada în care a condus Spitalul Parhon medicul s-a aflat în incompatibilitate și în conflict de interese administrativ. Însă, în noiembrie 2015, Covic a câștigat un proces cu ANI, Curtea de Apel București dispunând anularea raportului de evaluare potrivit căruia medicul s-ar fi aflat în conflict de interese. Decizia nu este definitivă, procesul urmând să fie reluat la Curtea Supremă.

 

După ani de zile, Adrian Covic a câștigat procesul cu ANI la Curtea de Apel București, dar procesul se reia la Curtea Supremă

Milioane confiscate

Dacă în cazul doctorului Covic nu s-a hotărât dacă acesta va rămâne sau nu fără cei peste 400.000 de euro, nu același lucru s-a întâmplat și în alte cazuri constate de ANI. Astfel, în urma unor sesizări ale inspectorilor, în 2015 au fost 14 decizii definitive și irevocabile ale instanțelor privind confiscarea averii cu caracter nejustificat, conform datelor Agenției. Fără peste 2,8 milioane euro au rămas câte trei aleși locali și demnitari, patru ofițeri de poliție, doi directori ale unor instituții publice, dar și un funcționar și un manager al unei societăți comerciale aflată în subordinea unei primării. Banii au fost virați la bugetul de stat.
Printre ei se numără și fostul ministru al Economiei și Comerțului, Dan Ioan Popescu și soția acestuia, care au rămas fără 890.000 de lei, în urma unei decizii definitive, din noiembrie 2015, a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Suma confiscată reprezenta cheltuieli nejustificate pentru achiziționarea unor terenuri și imobile.
În urma unei sesizări făcute de ANI, Curtea de Apel Iași, a dispus, în februarie 2015, confiscare a 177.422 de lei de la soții Sorin și Marinela Bucur. Bărbatul ar fi acumulat, în perioada în care era agent la Vama Albița, împreună cu familia, o avere care depășea veniturile realizate. Decizia a rămas definitivă, la sfârșitul anului trecut.

 

Confiscarea averii, traseu întortocheat

Misiunea de a controla averile revine Comisiei de Cercetare a Averilor, care funcţionează pe lângă fiecare Curte de Apel din ţară. Însă doar dacă aceasta este sesizată că ar exista diferenţe vădite dintre averea deţinută de o persoană la investirea în funcţie şi cea adunată la finele mandatului şi sunt dovezi certe că unele „bunuri ori valori nu puteau fi dobândite din veniturile legale realizate de persoana în cauză sau pe alte căi licite”. Comisia este formată din doi judecători de la Curtea de Apel şi un procuror de la parchetul care funcţionează pe lângă această instanţă, desemnaţi pe trei ani. În situația în care Comisia constată, în baza probelor administrate, că persoana a cărei avere a fost verificată nu a dobândit-o toată în mod legal, sesizează Curtea de Apel, care poate decide confiscarea bunurilor sau a cotei-părți nejustificate, trimiterea dosarului procurorilor sau închiderea dosarului.

 

Banii spălați de demnitari sunt greu de urmărit în paradisurile fiscale

Managerii de spitale: dacă-i ordin, cu plăcere!

Ministrul Sănătăţii, Vasile Voiculescu, a declarat că va solicita managerilor de spitale să facă publice toate veniturile extrabugetare ale medicilor. Ministrul a făcut referire la contractele de cercetare, cu firmele de medicamente, de promovare sau la cele cu firmele furnizoare de echipamente medicale.


Managerul Spitalului Universitar CF Iaşi, Mihai Glod, consideră că nu ar fi o problemă ca veniturile extrabugetare ale medicilor să fie făcute publice: „Nu cred că trebuie o decizie a ministrului, ci fiecare entitate spitalicească în parte să facă asta. E normal să se facă publice pentru a nu apărea conflicte de interese. Relaţiile cu firmele de medicamente, de instalaţii sanitare şi celelalte contracte sunt strict legate de SEAP şi după licitaţie are loc şi o negociere directă, iar produsele sunt achiziționate sub preţul de pe platforma electronică“, spune Mihai Glod.

 

Citește și Fratele şefului Poliţiei, cercetat de DNA într-un dosar de şantaj

 

Managerul Spitalului de Copii „Sfânta Maria“, Radu Terinte, consideră că nu ar fi o problemă ca aceste venituri să fie făcute publice, mai ales că în cazul spitalului pe care îl conduce e vorba de sume mici: „Noi chiar am făcut o analiză în acest sens în urmă cu o lună, după ce ministerul ne-a solicitat o listă a contractelor în derulare. Nu sunt foarte multe şi, în general, este vorba despre sume foarte mici“, precizează Radu Terinte.

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Go to top