Marti, 19 02 2019
Nivelul de sărăcie al românilor este în scădere, dar inegalitatea veniturilor rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană, arată un raport al Comisiei Europene.

 

Conform raportului, cei mai bogaţi 20% dintre români câştigă de opt ori mai mult decât cei mai săraci 20%, cel mai mare raport din UE, potrivit raportului de ţară publicat miercuri de Comisia Europeană, conform profit.ro.

 

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat la Moscova că va pleda pentru anularea Acordului de Asociere RM - UE. Acest lucru s-ar putea întâmpla după următoarele alegeri parlamentare, când socialiștii de la Chișinău ar putea obține majoritatea în Legislativ, informează Agora.md.

 

Conform unui raport recent, în 2016 au existat peste 110 atacuri asupra serverelor Uniunii Europene, unul la fiecare trei zile - iar în noiembrie a existat un atac major.

 

După victoria în alegeri a lui Donald Trump, establishmentul neoliberal american, - inclusiv preşedintele Barack Obama dar şi segmente ale comunităţii serviciilor de informaţii americane - au acuzat Rusia de organizarea unor atacuri cibernetice asupra serverelor Partidului Democrat, care au dus, după publicarea unor informaţii care au învăluit în scandaluri clanul Clinton, la înfrângerea candidatului democrat - Hillary Clinton - în alegerile prezidenţiale americane din luna noiembrie.

 

Pentru prima data de la aderarea României la Uniunea Europeană, suprafaţa cultivată cu plante modificate genetic pe plan local a ajuns zero.

 

Unul dintre frații lui Akram Shhaideh, soțul lui Sevil Shhaideh, are interdicție de a intra în spațiul Uniunii Europene, informează HotNews, care citează surse oficiale.

 

Ucrainenii sunt nemulţumiţi că nu pot călători fără vize în Uniunea Europeană. În protest, s-au implicat şi activistele de la FEMEN, celebrele protestatare la bustul gol.

 

Socialistul Igor Dodon a declarat miercuri după-amiază că este posibilă aderarea la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, dar fără Transnistria şi Găgăuzia. De asemenea, preşedintele ales a susţinut că acordul de asociere nu înseamnă neapărat aderare la UE, ci subliniază doar nevoia de implementare a unor reforme în Republica Moldova, transmite Agora.md.

 

Membrii a 29% dintre gospodăriile din ţara noastră au fost puşi în situaţia de a da mită pentru a avea acces la servicii publice, aceasta fiind cea mai mare rată înregistrată în UE.

 

România deţine un nou record nedorit în topurile internaţionale. Potrivit unui raport al Transparency International (TI), aproape o treime din gospodăriile româneşti recurg la mită pentru a-şi facilita accesul la servicii publice, procentul fiind cel mai mare din statele Uniunii Europene, relatează Agerpres.

 

Concret, potrivit studiului realizat pentru Europa şi Asia Centrală, România a înregistrat cea mai mare rată dintre statele Uniunii Europene cu 29% la capitolul mită pentru accesarea serviciilor publice.

 

„Cele mai mari rate au fost înregistrate în Tadjikistan (50%), R.Moldova (42%), Azerbaidjan, Kîrgîzstan şi Ucraina (38%). , urmată de Lituania cu 24%", precizează organizaţia, potrivit căreia la nivel global, pe zona studiată, membrii uneia din şase gospodarii s-au regăsit în situaţia de a da mită contra accces la servicii.

 

Revenind la România, Transparency Internaţional notează că tinerii în general solicită o organizare socială în mediul public, dar şi cel de afaceri, care să nu mai condiţioneze accesul la servicii şi/sau carieră de existenţa unor mecanisme relaţionare. Pe de altă parte, semnalează faptul că instituţiile publice, dar şi companiile nu sunt performante în a genera un mediu real de integritate.

 

De asemenea, organizaţia mai atrage atenţia că în România, mai mult decât în alte ţări, victimele sunt intimidate să nu raporteze sau să protesteze împotriva corupţiei, de unde reiese faptul că mecanismul de sancţionare are limitări logistice sau de practică unitară, se menţionează în raport.

 

În consecinţă, Transparency Internaţional recomandă Guvernului să impună „mecanisme evaluabile participativ" de creştere a integrităţii publice în instituţiile administraţiei publice centrale şi locale. În ceea ce priveşte mediul de afaceri, organizaţia recomandă depăşirea conformării formale la anumite declaraţii de valori şi standarde şi internalizarea reală a acestora la nivelul operaţiunilor.

 

(Sursa: Epoch Times România)

Reprezentantul turc al unei organizaţii de monitorizare a libertăţii media şi alte două persoane sunt judecate în Turcia pentru “propaganda teroristă”. UE şi grupurile pentru drepturile media au cerut Ankarei să renunţe la acuzaţii.

 

Reprezentantul organizaţiei Reporteri Fără Frontiere (RSF) din Turcia, împreună cu alte două persoane, a ajuns marţi în faţa judecătorului, fiind acuzaţi de promovarea de propagandă teroristă în favoarea militanţilor kurzi, membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Organizaţiile media şi Uniunea Europeană au cerut ca toate acuzaţiile să fie anulate.

 

Reprezentantul RSF Erol Onderoglu, jurnalistul Ahmet Nesin şi organizatorul de campanii pentru drepturile omului Sebnem Korur Fincanci s-au prezentat marţi într-un tribunal din Istanbul.

 

Cei trei au fost arestaţi în luna iulie şi eliberaţi până la începerea procesului după ce au colaborat cu ziarul pro-kurd şi de stânga Ozgur Gundem, al cărui sediu a fost ulterior percheziţionat de poliţie şi închis pentru presupuse legături cu PKK, pe care Ankara îl consideră drept o organizaţie teroristă.

 

Zeci de alţi activişti şi jurnalişti au colaborat cu Ozgur Gundem în semn de solidaritate, în timp ce acesta se confrunta cu presiuni şi era hărţuit de guvern. Acoperirea mediatică a conflictului kurd a fost mult timp restricţionată în Turcia.

 

Şi alţi jurnalişti sunt acuzaţi, în mod similar, de “propagandă teroristă”, pe baza legilor draconice antitero din Turcia.

 

Printre cei arestaţi se află şi Asli Erdogan, o autoare recunoscută pe plan internaţional şi editorialistă la ziarul Ozgur Gundem. Ea a stat în închisoare mai mult de 80 de zile.

 

Procesul are loc pe fundalul amplificării temerilor legate de campania de suprimare a mass mediei şi opoziţiei din ultimii câţiva ani. Campania, condusă de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, s-a intensificat după lovitura de stat eşuată din 15 iulie - pentru orchestrarea căreia a fost acuzat clericul musulman Fethullah Gulen ce locuieşte în exil în SUA - şi după anunţarea unei stări de urgenţă în ţară, pe baza căreia guvernul a obţinut mari puteri.

 

„Jurnaliştii de aici înfruntă o presiune legală tot mai mare şi tot mai arbitrară, deoarece ne aflăm în stare de urgenţă”, a declarat Onderoglu reporterilor din faţa tribunalului din Istanbul. El a avertizat că societatea civilă turcă riscă să „dispară”. „Idealul european păleşte în Turcia”, a mai susţinut el.

 

Uniunea Europeană şi grupurile pentru drepturile media au cerut Turciei să renunţe la acuzaţii.

 

În weekend, nouă directori şi jurnalişti ai ziarului din opoziţie Cumhuriyet au fost trimişi la închisoare înainte de a începe să fie judecat cazul lor, aceştia fiind acuzaţi de terorism.

 

Agenţia turcă de ştiri de stat Anadolu a declarat că autorităţile au emis, de asemenea, un mandat de arestare pentru fostul redactor şef al ziarului, Can Dunar, care a fost condamnat în luna mai a acestui an la cinci ani de închisoare pentru publicarea unor rapoarte privind presupusa vânzare ilegală de arme de către autorităţile turce către rebelii sirieni. Jurnalistul a făcut apel. Dündar a părăsit Turcia după puciul eşuat din luna iulie, susţinând că nu va avea parte de un proces corect, iar în prezent locuieşte în Berlin.

 

Marţi, primarul Parisului, Anne Hidalgo, a apreciat lupta sa pentru libertatea de exprimare şi i-a oferit cetăţenia onorifică a capitalei franceze, pe care Dündar a declarat că a acceptat-o în numele tuturor jurnaliştilor care sunt închişi în prezent.

 

Autorităţile turcenu îi atacă doar pe susţinătorii lui Gulen, ci şi pe oficiali pro-kurzi şi alte elemente ale opoziţiei turceşti. Guvernul din Ankara susţine că această campanie urmăreşte să elimine terorismul. La sfârşitul săptămânii trecute, nouă membri ai parlamentului din Partidul pro-kurd Democrat al Poporului (HDP) au fost arestaţi pentru diverse acuzaţii legate de terorism.

 

(Sursa: Epoch Times România)

Electoratul britanic ar vota acum cu greutate să rămână în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj BMG publicat joi, relatează Reuters.

 

Regatul Unit a votat cu 51,9% să părăsească blocul într-un referendum pe 23 iunie, în timp ce 48,1% din electorat a votat să rămână, scrie Agerpres.

   

Un sondaj realizat de BMG Research arată că atunci când au fost întrebați dacă Marea Britanie ar trebui să rămână în UE sau să iasă, 45% au optat să rămână, 43% au optat să iasă și 12% nu au știut.

   

„Mai degrabă decât să se întoarcă spre +Remain+ (a rămâne), se pare că acum oamenii sunt mai puțin decisivi dacă decizia +Leave+ (a ieși) a fost corectă", a declarat Michael Turner, șef de cercetare la BMG, pentru Reuters.

   

Excluzându-i pe cei care „nu știu", taberele Remain și Leave obțin acum 51% și 49%, respectiv, potrivit sondajului.

   

Sondajul a fost realizat în teren între 19 și 24 octombrie pe un eșantion de 1.546 de adulți rezidenți în Marea Britanie.

 

(Sursa: realitatea.net)

Pagina 5 din 7

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28      

Clipul zilei

Go to top