Miercuri, 12 12 2018
Ucrainenii sunt nemulţumiţi că nu pot călători fără vize în Uniunea Europeană. În protest, s-au implicat şi activistele de la FEMEN, celebrele protestatare la bustul gol.

 

Socialistul Igor Dodon a declarat miercuri după-amiază că este posibilă aderarea la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, dar fără Transnistria şi Găgăuzia. De asemenea, preşedintele ales a susţinut că acordul de asociere nu înseamnă neapărat aderare la UE, ci subliniază doar nevoia de implementare a unor reforme în Republica Moldova, transmite Agora.md.

 

Membrii a 29% dintre gospodăriile din ţara noastră au fost puşi în situaţia de a da mită pentru a avea acces la servicii publice, aceasta fiind cea mai mare rată înregistrată în UE.

 

România deţine un nou record nedorit în topurile internaţionale. Potrivit unui raport al Transparency International (TI), aproape o treime din gospodăriile româneşti recurg la mită pentru a-şi facilita accesul la servicii publice, procentul fiind cel mai mare din statele Uniunii Europene, relatează Agerpres.

 

Concret, potrivit studiului realizat pentru Europa şi Asia Centrală, România a înregistrat cea mai mare rată dintre statele Uniunii Europene cu 29% la capitolul mită pentru accesarea serviciilor publice.

 

„Cele mai mari rate au fost înregistrate în Tadjikistan (50%), R.Moldova (42%), Azerbaidjan, Kîrgîzstan şi Ucraina (38%). , urmată de Lituania cu 24%", precizează organizaţia, potrivit căreia la nivel global, pe zona studiată, membrii uneia din şase gospodarii s-au regăsit în situaţia de a da mită contra accces la servicii.

 

Revenind la România, Transparency Internaţional notează că tinerii în general solicită o organizare socială în mediul public, dar şi cel de afaceri, care să nu mai condiţioneze accesul la servicii şi/sau carieră de existenţa unor mecanisme relaţionare. Pe de altă parte, semnalează faptul că instituţiile publice, dar şi companiile nu sunt performante în a genera un mediu real de integritate.

 

De asemenea, organizaţia mai atrage atenţia că în România, mai mult decât în alte ţări, victimele sunt intimidate să nu raporteze sau să protesteze împotriva corupţiei, de unde reiese faptul că mecanismul de sancţionare are limitări logistice sau de practică unitară, se menţionează în raport.

 

În consecinţă, Transparency Internaţional recomandă Guvernului să impună „mecanisme evaluabile participativ" de creştere a integrităţii publice în instituţiile administraţiei publice centrale şi locale. În ceea ce priveşte mediul de afaceri, organizaţia recomandă depăşirea conformării formale la anumite declaraţii de valori şi standarde şi internalizarea reală a acestora la nivelul operaţiunilor.

 

(Sursa: Epoch Times România)

Reprezentantul turc al unei organizaţii de monitorizare a libertăţii media şi alte două persoane sunt judecate în Turcia pentru “propaganda teroristă”. UE şi grupurile pentru drepturile media au cerut Ankarei să renunţe la acuzaţii.

 

Reprezentantul organizaţiei Reporteri Fără Frontiere (RSF) din Turcia, împreună cu alte două persoane, a ajuns marţi în faţa judecătorului, fiind acuzaţi de promovarea de propagandă teroristă în favoarea militanţilor kurzi, membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Organizaţiile media şi Uniunea Europeană au cerut ca toate acuzaţiile să fie anulate.

 

Reprezentantul RSF Erol Onderoglu, jurnalistul Ahmet Nesin şi organizatorul de campanii pentru drepturile omului Sebnem Korur Fincanci s-au prezentat marţi într-un tribunal din Istanbul.

 

Cei trei au fost arestaţi în luna iulie şi eliberaţi până la începerea procesului după ce au colaborat cu ziarul pro-kurd şi de stânga Ozgur Gundem, al cărui sediu a fost ulterior percheziţionat de poliţie şi închis pentru presupuse legături cu PKK, pe care Ankara îl consideră drept o organizaţie teroristă.

 

Zeci de alţi activişti şi jurnalişti au colaborat cu Ozgur Gundem în semn de solidaritate, în timp ce acesta se confrunta cu presiuni şi era hărţuit de guvern. Acoperirea mediatică a conflictului kurd a fost mult timp restricţionată în Turcia.

 

Şi alţi jurnalişti sunt acuzaţi, în mod similar, de “propagandă teroristă”, pe baza legilor draconice antitero din Turcia.

 

Printre cei arestaţi se află şi Asli Erdogan, o autoare recunoscută pe plan internaţional şi editorialistă la ziarul Ozgur Gundem. Ea a stat în închisoare mai mult de 80 de zile.

 

Procesul are loc pe fundalul amplificării temerilor legate de campania de suprimare a mass mediei şi opoziţiei din ultimii câţiva ani. Campania, condusă de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, s-a intensificat după lovitura de stat eşuată din 15 iulie - pentru orchestrarea căreia a fost acuzat clericul musulman Fethullah Gulen ce locuieşte în exil în SUA - şi după anunţarea unei stări de urgenţă în ţară, pe baza căreia guvernul a obţinut mari puteri.

 

„Jurnaliştii de aici înfruntă o presiune legală tot mai mare şi tot mai arbitrară, deoarece ne aflăm în stare de urgenţă”, a declarat Onderoglu reporterilor din faţa tribunalului din Istanbul. El a avertizat că societatea civilă turcă riscă să „dispară”. „Idealul european păleşte în Turcia”, a mai susţinut el.

 

Uniunea Europeană şi grupurile pentru drepturile media au cerut Turciei să renunţe la acuzaţii.

 

În weekend, nouă directori şi jurnalişti ai ziarului din opoziţie Cumhuriyet au fost trimişi la închisoare înainte de a începe să fie judecat cazul lor, aceştia fiind acuzaţi de terorism.

 

Agenţia turcă de ştiri de stat Anadolu a declarat că autorităţile au emis, de asemenea, un mandat de arestare pentru fostul redactor şef al ziarului, Can Dunar, care a fost condamnat în luna mai a acestui an la cinci ani de închisoare pentru publicarea unor rapoarte privind presupusa vânzare ilegală de arme de către autorităţile turce către rebelii sirieni. Jurnalistul a făcut apel. Dündar a părăsit Turcia după puciul eşuat din luna iulie, susţinând că nu va avea parte de un proces corect, iar în prezent locuieşte în Berlin.

 

Marţi, primarul Parisului, Anne Hidalgo, a apreciat lupta sa pentru libertatea de exprimare şi i-a oferit cetăţenia onorifică a capitalei franceze, pe care Dündar a declarat că a acceptat-o în numele tuturor jurnaliştilor care sunt închişi în prezent.

 

Autorităţile turcenu îi atacă doar pe susţinătorii lui Gulen, ci şi pe oficiali pro-kurzi şi alte elemente ale opoziţiei turceşti. Guvernul din Ankara susţine că această campanie urmăreşte să elimine terorismul. La sfârşitul săptămânii trecute, nouă membri ai parlamentului din Partidul pro-kurd Democrat al Poporului (HDP) au fost arestaţi pentru diverse acuzaţii legate de terorism.

 

(Sursa: Epoch Times România)

Electoratul britanic ar vota acum cu greutate să rămână în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj BMG publicat joi, relatează Reuters.

 

Regatul Unit a votat cu 51,9% să părăsească blocul într-un referendum pe 23 iunie, în timp ce 48,1% din electorat a votat să rămână, scrie Agerpres.

   

Un sondaj realizat de BMG Research arată că atunci când au fost întrebați dacă Marea Britanie ar trebui să rămână în UE sau să iasă, 45% au optat să rămână, 43% au optat să iasă și 12% nu au știut.

   

„Mai degrabă decât să se întoarcă spre +Remain+ (a rămâne), se pare că acum oamenii sunt mai puțin decisivi dacă decizia +Leave+ (a ieși) a fost corectă", a declarat Michael Turner, șef de cercetare la BMG, pentru Reuters.

   

Excluzându-i pe cei care „nu știu", taberele Remain și Leave obțin acum 51% și 49%, respectiv, potrivit sondajului.

   

Sondajul a fost realizat în teren între 19 și 24 octombrie pe un eșantion de 1.546 de adulți rezidenți în Marea Britanie.

 

(Sursa: realitatea.net)

Uniunea Europeană și Canada au semnat, duminică, la Bruxelles, Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (CETA), a cărui semnare a întârziat cu trei zile din cauza unor aprinse dezacorduri interne în Belgia, relatează AFP și DPA.

 

Semnarea CETA a devenit posibila dupa ce Belgia a obținut acordul acestei regiuni. Parlamentul regiunii belgiene francofone Valonia a dat, vineri, undă verde, după ce blocase procesul cu câteva zile înaintea iparafării acordului.

 

Reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu, a semnat, sâmbătă, Acordul Cuprinzător Economic și Comercial UE-Canada.

 

Prin urmare, de la sfârșiutul anului 2017, românii vor putea călători în Canada fără vize.

 

Odata cu semnarea CETA, romanii „vor putea calatori fara vize in Canada" , a afirmat joi presedintele Klaus Iohannis. Cei care au mai avut viză de Canada, vor putea călători fără viză începând din mai 2017, iar ceilalți cetăețni români începând din decembrie 2017.

 

Ministerul Afacerilor Externe salută semnarea, la 30 octombrie 2016, în cadrul Summit-ului UE-Canada, desfăşurat la Bruxelles, a Acordului economic și comercial cuprinzător între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Canada, pe de altă parte (CETA) şi a celui de Parteneriat Strategic între UE şi Canada.

 

Aceste două documente semnate în contextul Summit-ului vor avea o importanţă semnificativă pentru dezvoltarea și aprofundarea pe viitor a relaţiilor dintre UE și Canada.

 

Semnarea CETA are o semnificație deosebită din perspectiva dezvoltării în continuare a relaţiilor româno-canadiene, prin întrunirea premiselor pentru eliminarea pentru toți cetățenii români, de la 1 decembrie 2017, a regimului de vize aplicat de Canada.

 

Va fi, astfel, garantat inclusiv accesul egal şi integral al tuturor operatorilor economici şi comerciali români la oportunităţile economice pe care noul Acord le deschide.

 

Acordul CETA va contribui în mod direct la amplificarea și diversificarea schimburilor comerciale între Canada și UE și va conduce la valorificarea potențialului de cooperare transatlantic, prin crearea de noi oportunități comerciale și de investiții, prin îmbunătățirea accesului pe piață al bunurilor și serviciilor, precum şi prin consolidarea normelor privind comerțul bilateral între operatorii economici europeni și canadieni.

 

În egală măsură, semnarea Acordului CETA, urmare unei lungi perioade de negociere, reconfirmă soliditatea şi viabilitatea UE din perspectiva poziţiei sale de actor comercial global.

 

(Sursa: EVZ.ro)

Aproape o treime din copiii concepuţi în România sunt avortaţi, o rată de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene, arată Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

 

România are cea mai ridicată rată de avort din Europa: 480 de avorturi la 1.000 de naşteri, indică date publicate în 2012 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, relatează Mediafax.

 

România este prima în "top" şi în ceea ce priveşte rata mortalităţii materne: 27 decese la 100.000 de naşteri. În ceea ce priveşte rata sarcinilor în rândul adolescentelor, în perioada ianuarie 2012 - martie 2013, 12.073 de fete între 15-19 ani au rămas însărcinate, 7.547 optând pentru avort.

 

„Statisticile alarmante sunt confirmate de reticenţa femeilor din România de a merge periodic la ginecolog. Datele existente arată că un sfert dintre românce nu se adresează medicului ginecolog decât atunci când resimt diverse simptome supărătoare sau când suspectează o sarcină, iar peste 20% nu obişnuiesc să meargă la controale ginecologice anuale. Cauza principală a acestui dezinteres este lipsa educaţiei sexuale cu privire la importanţa controlului ginecologic şi necunoaşterea faptului că peste 95% dintre problemele depistate în cadrul examinărilor medicale sunt tratabile”, declară Prof. Univ. Dr. Monica Cîrstoiu, Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti.

 

(Sursa: Epoch Times România)

Declaraţii controversate la Budapesta. Premierul Viktor Orban a spus că ţara sa trebuie să se opună încercării de „sovietizare” a Europei de către blocul comunitar şi că trebuie să-şi apere frontierele de migraţia în masă.

 

„Nu putem accepta ca Uniunea Europeană, căminul nostru, să fie transformat într-un imperiu al vremurilor moderne. Nu ne dorim Statele Unite ale Europei în locul alianţei unor state libere. Trebuie să salvăm Bruxellesul de la sovietizare, de oamenii care vor să ne spună cum ar trebui să trăim în propriile noastre ţări”, a spus Viktor Orban.

 

Viktor Orban a adăugat că libertatea Europei depinde de statul naţional şi valorile creştine.

 

Pe de altă parte, Viktor Orban a fost fluierat de zeci de persoane, la ceremoniile care au marcat 60 de ani de la revoluţia maghiară împotriva ocupaţiei sovietice. Contestatarii au fost la un pas să se încaiere cu susţinătorii lui Viktor Orban.

 

(Sursa: digi24.ro)

Probleme pentru diplomație română. Discuțiile privind ridicarea vizelor pentru cetățenii români ar putea fi amânate fără o dată precisă, după eșecul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Canada privind acordul comercial CETA.

 

Acordul comercial a căzut datorită respingerii acestuia de către Belgia. Regiunea Valonia din interiorul Belgiei s-a opus acestui acord indicând chestiuni punctuale și de principiu care țin de protejarea pieței europene a produselor agricole, conform digi24.ro.

 

În cadrul negocierilor pentru semnarea acordului, Canada s-a arătat dispusă să ridice necesitatea vizei pentru cetățenii români ce vor să meargă în Canada începând de la 1 decembrie 2017, pentru ca România să nu se opună semnării acordului comercial, dar în urma eșecul înregistrat vineri, această chestiune ar putea fi amânată.

 

Eșecul privind semnarea acestui acord comercial cu Canada, ridică semne de întrebare importante privind negocierile un tratat similar cu Statele Unite, care este deja contestat de mai multe state membre UE.

Uniunea Europeană îi decontează României o bună parte din costurile cu reabilitarea căii ferate Bucureşti-Constanţa, deşi proiectul iniţial nu era unul european. Comisia Europeană a aprobat o plată retroactivă de 226 de milioane de euro, aproape jumătate din cât au costat lucrările la două tronsoane în lungime de 80 de kilometri.

 

Cu totul, proiectul reabilitării a însemnat o cheltuială de 835 de milioane de euro, în urma căreia pe linia Bucureşti-Constanţa trenurile de pasageri au putut circula cu o viteză maximă de 160 de kilometri la oră, iar cele de marfă cu 120 de kilometri la oră.

 

Decontările făcute acum de Comisie cresc totodată şi absorbţia de fonduri europene din exerciţiul financiar 2007-2013. Şi nu e prima dată când Uniunea Europeană îi cofinanţează României proiecte date în folosinţă în trecut.

 

În 2015 Comisia a decis să acopere împrumutul făcut de statul român pentru construcţia tronsonului Cernavodă-Constanţa din Autostrada Soarelui. 305 milioane de euro au venit atunci de la Fondul de Coeziune, sumă care înseamnă 85% din costul lucrărilor la cei 51 de kilometri de drum daţi în folosinţă în 2012.

 

(Sursa: digi24.ro)

Pagina 5 din 6

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Go to top