Duminica, 17 02 2019
Uniunea Europeană și Canada au semnat, duminică, la Bruxelles, Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (CETA), a cărui semnare a întârziat cu trei zile din cauza unor aprinse dezacorduri interne în Belgia, relatează AFP și DPA.

 

Semnarea CETA a devenit posibila dupa ce Belgia a obținut acordul acestei regiuni. Parlamentul regiunii belgiene francofone Valonia a dat, vineri, undă verde, după ce blocase procesul cu câteva zile înaintea iparafării acordului.

 

Reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu, a semnat, sâmbătă, Acordul Cuprinzător Economic și Comercial UE-Canada.

 

Prin urmare, de la sfârșiutul anului 2017, românii vor putea călători în Canada fără vize.

 

Odata cu semnarea CETA, romanii „vor putea calatori fara vize in Canada" , a afirmat joi presedintele Klaus Iohannis. Cei care au mai avut viză de Canada, vor putea călători fără viză începând din mai 2017, iar ceilalți cetăețni români începând din decembrie 2017.

 

Ministerul Afacerilor Externe salută semnarea, la 30 octombrie 2016, în cadrul Summit-ului UE-Canada, desfăşurat la Bruxelles, a Acordului economic și comercial cuprinzător între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Canada, pe de altă parte (CETA) şi a celui de Parteneriat Strategic între UE şi Canada.

 

Aceste două documente semnate în contextul Summit-ului vor avea o importanţă semnificativă pentru dezvoltarea și aprofundarea pe viitor a relaţiilor dintre UE și Canada.

 

Semnarea CETA are o semnificație deosebită din perspectiva dezvoltării în continuare a relaţiilor româno-canadiene, prin întrunirea premiselor pentru eliminarea pentru toți cetățenii români, de la 1 decembrie 2017, a regimului de vize aplicat de Canada.

 

Va fi, astfel, garantat inclusiv accesul egal şi integral al tuturor operatorilor economici şi comerciali români la oportunităţile economice pe care noul Acord le deschide.

 

Acordul CETA va contribui în mod direct la amplificarea și diversificarea schimburilor comerciale între Canada și UE și va conduce la valorificarea potențialului de cooperare transatlantic, prin crearea de noi oportunități comerciale și de investiții, prin îmbunătățirea accesului pe piață al bunurilor și serviciilor, precum şi prin consolidarea normelor privind comerțul bilateral între operatorii economici europeni și canadieni.

 

În egală măsură, semnarea Acordului CETA, urmare unei lungi perioade de negociere, reconfirmă soliditatea şi viabilitatea UE din perspectiva poziţiei sale de actor comercial global.

 

(Sursa: EVZ.ro)

Aproape o treime din copiii concepuţi în România sunt avortaţi, o rată de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene, arată Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

 

România are cea mai ridicată rată de avort din Europa: 480 de avorturi la 1.000 de naşteri, indică date publicate în 2012 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, relatează Mediafax.

 

România este prima în "top" şi în ceea ce priveşte rata mortalităţii materne: 27 decese la 100.000 de naşteri. În ceea ce priveşte rata sarcinilor în rândul adolescentelor, în perioada ianuarie 2012 - martie 2013, 12.073 de fete între 15-19 ani au rămas însărcinate, 7.547 optând pentru avort.

 

„Statisticile alarmante sunt confirmate de reticenţa femeilor din România de a merge periodic la ginecolog. Datele existente arată că un sfert dintre românce nu se adresează medicului ginecolog decât atunci când resimt diverse simptome supărătoare sau când suspectează o sarcină, iar peste 20% nu obişnuiesc să meargă la controale ginecologice anuale. Cauza principală a acestui dezinteres este lipsa educaţiei sexuale cu privire la importanţa controlului ginecologic şi necunoaşterea faptului că peste 95% dintre problemele depistate în cadrul examinărilor medicale sunt tratabile”, declară Prof. Univ. Dr. Monica Cîrstoiu, Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti.

 

(Sursa: Epoch Times România)

Declaraţii controversate la Budapesta. Premierul Viktor Orban a spus că ţara sa trebuie să se opună încercării de „sovietizare” a Europei de către blocul comunitar şi că trebuie să-şi apere frontierele de migraţia în masă.

 

„Nu putem accepta ca Uniunea Europeană, căminul nostru, să fie transformat într-un imperiu al vremurilor moderne. Nu ne dorim Statele Unite ale Europei în locul alianţei unor state libere. Trebuie să salvăm Bruxellesul de la sovietizare, de oamenii care vor să ne spună cum ar trebui să trăim în propriile noastre ţări”, a spus Viktor Orban.

 

Viktor Orban a adăugat că libertatea Europei depinde de statul naţional şi valorile creştine.

 

Pe de altă parte, Viktor Orban a fost fluierat de zeci de persoane, la ceremoniile care au marcat 60 de ani de la revoluţia maghiară împotriva ocupaţiei sovietice. Contestatarii au fost la un pas să se încaiere cu susţinătorii lui Viktor Orban.

 

(Sursa: digi24.ro)

Probleme pentru diplomație română. Discuțiile privind ridicarea vizelor pentru cetățenii români ar putea fi amânate fără o dată precisă, după eșecul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Canada privind acordul comercial CETA.

 

Acordul comercial a căzut datorită respingerii acestuia de către Belgia. Regiunea Valonia din interiorul Belgiei s-a opus acestui acord indicând chestiuni punctuale și de principiu care țin de protejarea pieței europene a produselor agricole, conform digi24.ro.

 

În cadrul negocierilor pentru semnarea acordului, Canada s-a arătat dispusă să ridice necesitatea vizei pentru cetățenii români ce vor să meargă în Canada începând de la 1 decembrie 2017, pentru ca România să nu se opună semnării acordului comercial, dar în urma eșecul înregistrat vineri, această chestiune ar putea fi amânată.

 

Eșecul privind semnarea acestui acord comercial cu Canada, ridică semne de întrebare importante privind negocierile un tratat similar cu Statele Unite, care este deja contestat de mai multe state membre UE.

Uniunea Europeană îi decontează României o bună parte din costurile cu reabilitarea căii ferate Bucureşti-Constanţa, deşi proiectul iniţial nu era unul european. Comisia Europeană a aprobat o plată retroactivă de 226 de milioane de euro, aproape jumătate din cât au costat lucrările la două tronsoane în lungime de 80 de kilometri.

 

Cu totul, proiectul reabilitării a însemnat o cheltuială de 835 de milioane de euro, în urma căreia pe linia Bucureşti-Constanţa trenurile de pasageri au putut circula cu o viteză maximă de 160 de kilometri la oră, iar cele de marfă cu 120 de kilometri la oră.

 

Decontările făcute acum de Comisie cresc totodată şi absorbţia de fonduri europene din exerciţiul financiar 2007-2013. Şi nu e prima dată când Uniunea Europeană îi cofinanţează României proiecte date în folosinţă în trecut.

 

În 2015 Comisia a decis să acopere împrumutul făcut de statul român pentru construcţia tronsonului Cernavodă-Constanţa din Autostrada Soarelui. 305 milioane de euro au venit atunci de la Fondul de Coeziune, sumă care înseamnă 85% din costul lucrărilor la cei 51 de kilometri de drum daţi în folosinţă în 2012.

 

(Sursa: digi24.ro)

Pentru 2017 anticipează un avans mai ridicat cu 0,2 puncte, la 3,8%, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook (WEO) al instituţiei financiare publicat marţi, informează News.ro.

 

Conform prognozelor FMI, România va înregistra în acest an cea mai mare creștere economică din Europa, urmată de Irlanda (4,9%). Pe ansamblu, Europa va înregistra o creștere economică de 2% iar Europa Emergentă, regiune unde este inclusă și România, va înregistra un avans al PIB de 3,3%, relatează Agerpres.

 

Fondul anticipa în raportul WEO din aprilie că economia României va avansa în acest an cu 4,2%.

 

În 2015, economia României a înregistrat o creştere de 3,8%, peste estimările iniţiale, care indicau un avans de doar 3,7%, pe fondul creşterii puternice a consumului, stimulat de reducerea TVA la alimente, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

 

În septembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, arată prognoza preliminară de toamnă realizată de instituţie.

 

În prognoza de primăvară, CNP, instituţie aflată în subordinea Ministerului Finanţelor şi pe care guvernul îşi bazează proiecţiile bugetare şi economice, estima o creştere a economiei cu 4,2%, nivel identic cu estimarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cu cea a Comisiei Europene.

 

Revizuirea prognozei vine după ce economia românească a înregistrat, în prima jumătate a acestui an, o creştere de 5,2% în termeni reali faţă de perioada echivalentă din 2015.

 

FMI prognozează pentru acest an o inflaţie negativă, de -1,5%, dar indicatorul va reveni în teritoriu pozitiv în 2017, preţurile de consum urmând să crească cu 1,7%.

 

În aprilie, FMI anticipa pentru acest an o inflaţie negativă de -0,4%, iar pentru 2017 de 3,1%.

 

România va înregistra în acest an un deficit de cont curent de 2% (faţă de 1,7% anticipat în aprilie), care va creşte în 2017 la 2,8% (2,5% estimat în aprilie).

 

CNP a revizuit la rândul său, puternic în urcare, prognoza de deficit de cont curent, chiar dacă a menţinut estimările privind exporturile şi importurile.

 

Astfel, CNP estimează că avansul economic peste aşteptări va dezechilibra puternic contul curent al balanţei de plăţi, care va ajunge la un deficit de 3,75 miliarde euro în acest an, echivalent cu 2,2% din PIB, faţă de 1,1% în 2015.

 

În prognoza de primăvară, deficitul de cont curent era prognozat de CNP la doar 2,63 miliarde euro (1,6% din PIB) în 2016.

 

În privinţa şomajului, Fondul a menţinut estimările pentru un nivel de 6,4% în acest an şi de 6,2% în 2017.

 

Ultimul acord al României cu FMI s-a încheiat în toamna anului 2015 fără nicio concluzie, pe fondul nemulţumirilor instituţiei de la Washington  legate de amânarea reformelor structurale.

 

În luna iunie, FMI a recomandat din nou Guvernului să anuleze sau să amâne măsurile de relaxare fiscală prevăzute pentru 2017. Şeful misiunii FMI în România, Reza Baqir, a spus atunci că măsurile de relaxare fiscală aprobate anul trecut de guvernul român sunt prociclice şi vor genera o creştere a datoriei publice, iar cele care vor intra în vigoare în 2017 vin la un moment în care consumul privat este deja puternic. El precizat că FMI recomandă anularea sau amânarea acestor măsuri.

 

Codul Fiscal prevede că, de la 1 ianuarie 2017, va fi redusă cota generală de TVA cu încă un punct procentual, de la 20% în prezent la 19%, şi vor fi eliminate supraacciza la carburanţi şi impozitul pe construcţii speciale, cunoscut ca „taxa pe stâlp”.

 

Deficitul bugetar ar urma să ajungă anul acesta la aproape 3% din PIB, pentru a descreşte uşor, în următorii ani, în calculul guvernului de la Bucureşti.

 

Comisia Europeană estimează pentru anul viitor un deficit bugetar de 3,4% din PIB, în urcare de la 2,8% în acest an, în timp ce FMI se aşteptă la circa 3,3%. Pentru acest an FMI recomandă un deficit de 2,5% din PIB.

 

La nivelul economiei mondiale, FMI a menţinut estimările din iulie, referitoare la creşterea din 2016 şi 2017, la 3,1%, respectiv la 3,4%.

 

Creşterea în economiile avansate va rămâne modestă, de circa 1,6% în acest an şi de 1,8% în cel viitor.

 

FMI a redus estimarea pentru economia SUA în acest an, de la 2,2% în iulie la 1,6%. Pentru 2017, FMI se aşteaptă la un avans de 2,2% al economiei americane, cu 0,3 puncte sub ritmul aşteptat în iulie.

 

Pentru economia britanică, Fondul anticipează o creştere de 1,8% în acest an, peste ritmul de 1,7% estimat în iulie. Estimarea pentru 2017 a fost redusă însă cu 0,2 puncte procentuale, la 1,1%.

 

În cazul zonei euro, instituţia financiară anticipează o creştere de 1,7% în 2016 şi de 1,5% în 2017, cu 0,1% peste ritmul estimat în iulie.

 

În cazul Chinei, FMI a menţinut prognoza, comparativ cu iulie, la un avans de 6,6% în 2016 şi de 6,2% în 2017.

 

Instituţia se aşteaptă în cazul Germaniei la o creştere economică de 1,7% (+0,1 puncte) în acest an şi de 1,4% (+0,2 puncte) în 2017, iar în cel al Franţei, la 1,3% (-0,2 puncte) în acest an şi în 2017 (+0,1 puncte).

 

În Italia este aşteptată o creştere a PIB de 0,8% în acest an şi 0,9%  în 2017, ritmuri cu 0,1 puncte sub cele estimate în iulie, iar în Spania de 3,1%, respectiv de 2,2% (+0,5 puncte, respectiv +0,1 puncte).

 

Economia Greciei va creşte cu 0,1% în 2016 şi cu 2,8% anul viitor.

 

Între statele Europei Centrale şi de Est, Ungaria va consemna un avans al PIB de 2% în acest an şi de 2,5% în 2017, Polonia de 3,1%, respectiv 3,4%, iar Cehia de 2,5% şi 2,7%. În cazul Bulgariei, creşterea va fi de 3% în acest an şi de 2,8% în 2017.

 

(Sursa: digi24.ro)

Irlanda de Nord își arată din nou nemulțumirea față de decizia autorităților de la Londra de a părăsi Uniunea Europeană. Astfel, mai mulți politicieni au început un demers juridic împotriva Brexitului, informează Reuters.

 

După ce premierul britanic, Theresa May, a anunțat că procedura de ieșire din UE va fi începută de la sfârșitul lunii martie 2017, un grup de politicieni din mai multe partide, inclusiv principalele două formațiuni naționaliste irlandeze au făcut o acțiunea în instanță pentru a ataca decizia. Aceștia susțin că pentru Brexit este nevoie și de votul parlamentului regional al Irlandei de Nord.

 

Înalta Curte a Irlandei de Nord începe marți audieri în acest demers juridic împotriva planurilor Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană.

 

Punctul de vedere juridic al guvernului de la Londra este că invocarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, care constituie începutul oficial al unei perioade de doi ani pentru ieșirea din UE, poate fi făcută conform prerogativelor regale (n. red. — exercitate de guvern), ceea ce nu necesită aprobarea parlamentului.

 

Premierul Theresa May a anunțat duminică începerea procedurii respective înainte de sfârșitul lui martie, anul viitor.

 

(Sursa: libertatea.ro)

Între 2000 și 2006 PIB-ul României s-a mărit cu 327%. Între 2006 și 2015 PIB-ul României s-a dublat. Există 6 județe unde, în fiecare din cele două intervale menționate mai sus, PIB-ul crește cu o valoare peste media națională. Este vorba de Ilfov, Cluj, Timiș, Prahova, Constanța și, poate surprinzător, Dâmbovița. De asemenea în această categorie intră și municipiul București.

 

Există însă 17 județe - undeva între o treime și jumătate din total - unde, în ambele intervale, PIB-ul crește cu o valoare sub media națională. Față de restul țării, aceste județe au pierdut teren în tot acest mileniu, arată o analiză publicată pe sociollogia.blogspot.ro .

 

Este vorba despre:

- Satu Mare

- sud-vest: două "insule", unul mai vestică (Caraș Severin-Mehedinți-Gorj-Hunedoara) și una mai estică (Olt-Teleorman).

- un bloc colosal ca dimensiuni care, pe o axă nord-sud, începe din Suceava și se oprește în Ialomița. Să nu intrăm în stereotipii apropo de sărăcia Moldovei: acest bloc de județe include Mureș, Harghita și Covasna dar exclude Brăila, Vaslui, Iași și Botoșani.

 

De asemenea există 11 județe care sunt într-o pierdere de viteză doar doar pentru perioada post-aderare (între 2000 și 2006 aveau creștere peste media națională) și care, datorită performanței economice slabe din ultimii ani, sunt sub media națională când vine vorba de dezvoltarea pe toată perioada 2000-2016. Aceste 11 județe se află într-o situație similară cu cele menționate mai sus, diferența fiind că măcar între 2000 și 2006 situația lor fusese mai bună.

 

Cele 11 județe sunt marcate cu albastru în harta realizată de sociollogia.blogspot.ro; cele care au fost întotdeauna cu o creștere sub media națională în roșu; cele care au avut tot timpul creștere peste medie în galben; cele în crem (Timiș, Alba, Sibiu, Brașov, Maramureș, Iași, Giurgiu și Călărași) au fost ba sub medie ba peste medie - în funcție de interval - dar au per total o creștere a PIB-ului peste media națională între 2000 și 2016.

 

 

 

Să presupunem că emigrația și-a atins limitele - e doar o presupunere. Să considerăm de asemenea ceva ce pare mult mai probabil, și anume că trend-urile continuă.

 

0. În 14 județe creșterea e peste media națională. În 27 de județe e sub media națională. Cele 14, după cum vei vedea mai jos, "merg" cu o viteză fenomenală. Și nici măcar toate la fel, ci mai ales 3-4 dintre ele. Dar vom ajunge și acolo...

 

1. Timișoara, Cluj, Iași și București sunt și vor fi sub o presiune puternică datorită populației pe care o vor atrage din județele înconjurătoare. Discrepanța dintre numărul oficial de locuitori ( = cei cu cărți de identitate în municipiul respectiv) și populația reală a orașului va atinge în următorii ani un nivel ridicol. Primarii bâjbâie și vor trebui să bâjbâie în continuare.

1a. În cazul Constanței presiunea e oarecum limitată de apropierea Bucureștiului. Pentru un locuitor al județului Ialomița, de exemplu, migrarea spre București e facilă.

1b. Din punct de vedere economic Iași are potențialul de a deveni următoarea mare poveste de succes a României, cu condiția unei minime gândiri strategice din partea responsabililor actuali. Deja județul se mișcă cu o viteză fenomenală: în 2000, PIB-ul său era cu o treime mai mic decât suma PIB-urilor județelor Bacău și Neamț; acum este egal cu suma lor.

1c. În teorie Cluj-ul ar fi trebuit să beneficieze de o competiție serioasă din partea Alba (Iulia), Sibiu și Brașov. Acest lucru ar fi trebuit să reducă impactul migrației spre Cluj (județ galben) dinspre județele menționate în fraza anterioară (crem). Din câte înțeleg, acest lucru nu s-a întâmplat, impactul Universității Babeș-Bolyai și al sectorului IT din municipiu fiind imens și suprascriind alți factori.

1d. Municipiile Arad și Oradea limitează de asemenea presiunea asupra Timișoarei. Harta de mai sus arată situația județelor, însă poți foarte bine să te afli într-un județ în pierdere de viteză cu un municipiu pe creștere - ceea ce înseamnă că ai opțiunea reală să nu trebuiască să părăsești județul pentru un loc de muncă mai bine plătit.

 

2. Creșterea peste media națională a județelor Maramureș, Giurgiu și Călărași este mult mai "tăcută", contând probabil în mod decisiv absența unor centre universitare de mare calibru. Cel mai ușor pentru un angajator care caută aptitudini de înaltă calificare e să fie activ exact în zonele unde se găsește deja resursa umană respectivă - nimeni nu-i dispus să plătească o taxă de relocare ca un designer de grafică din Iași să vină să muncească și să locuiască în Călărași. Ca să nu mai zicem că poate designer-ul respectiv nu e de acord.

 

3. În ceea ce privește Oltenia, blocul albastru-roșu al Carpaților Orientali cu tot cu estul Transilvaniei și estul Munteniei, ne jucăm ca țară de-a întinsul elasticului. Aici se află 24 (!) de județe. Păi:

 

În 2000, PIB-ul regiunii București-Ilfov era 56% din valoarea totală a PIB-ului acestor județe însumate. Deja mult.

În 2006, era 62%. O creștere de un procent pe an. Nu intrasem încă în Uniunea Europeană.

În 2015 era 81%. Ritmul creșterii s-a accelerat la două procente pe an. Dacă ritmul se menține, în 10 ani, o zonă de 1800 de kilometri pătrați va avea un PIB cât mai mult de jumătate din România. Iar dacă ritmul se accelerează și mai mult, putem vorbi chiar de câțiva ani, nu zece. Implicațiile sunt foarte numeroase, de la politice la culturale și sociale.

Putem vorbi nu numai de București. Dacă luăm primii centri de creștere (București/Ilfov, Timiș și Cluj), în 2006 aceste zone însumau 8% din PIB-ul național. Acum însumează 36%!

 

Reacția guvernelor din viitor vizavi de aceste decalaje va scrie, indirect, soarta a milioane de oameni.

 

4. Există și o veste bună. PIB-ul tuturor județelor crește. Pe de altă parte, percepțiile oamenilor nu țin întotdeauna cont de statistici. Migrația din anii imediat de după 2000 a avut dimensiuni majore deși România era pe creștere economică.

 

5. În plan politic, disonanțele vechi din anii '90 încep să se șteargă, iar o altă scenă începe să se coacă. Și asta fără să privim spre sigle sau partidele de acum, ci pur și simplu spre cifre. Dar despre asta altă dată.

 

(Sursa: sociollogia.blogspot.ro)

Centrul Wilfried Martens pentru studii europene a realizat un studiu despre infiltarea profesionistă a serviciului de propagandă rus în Uniunea Europeană prin intermediul ONG-urilor de toate tipurile imaginabile.

 

„Lupul în blană de oaie" se intitulează raportul devastator care prezintă tehnicile implementate de partea rusă și descoperirile făcute în urma analizei făcute de fundația politică.

 

„Acest studiu aruncă o rază de lumină asupra organizaţiilor care operează în Europa şi care sunt finanţate de guvernul rus, fie pe cale oficială sau neoficială. Aceasta include Organizaţiile non-guvernamentale organizate de către guvern (GONGO), Organizaţiile non-guvernamentale (NGO) şi think-tank-uri. Numărul şi activitatea lor a crescut, dar finanţarea lor este adesea complexă şi ascunsă privirii publicului. Rolul lor este de a provoca o reorientare a opiniei publice europene în favoarea unei viziuni pozitive asupra politicii şi politicilor ruseşti şi în favoarea respectului ambiţiilor sale de mare putere... ele aparţin unui cadru dat de o viziune specială asupra conceptului de „soft power”. Este unul care se bazează pe coerciţie şi mai puţin pe atracţie...cu promovarea poveştii că SUA este duşmanul comun al Rusiei şi al Europei”, citează Adevărul” din document.

 

În viziunea autorilor studiului, toată mişcarea este subsumată intenţiei guvernului rus de a crea "un parteneriat pan-european de naţiuni independente bazat pe axa Moscova-Paris-Berlin pentru a înlocui astfel NATO şi UE. Din punct de vedere ideologic, se bazează pe o alianţă între Islam şi Ortodoxie (inclusiv Asia Centrală) împotriva Occidentului catolic. În ţările occidentale, inclusiv UK, Franţa şi Germania, accentul se pune îndeosebi pe legăturile de afaceri... În ţările cu majoritate ortodoxă precum România, Bulgaria, Serbia şi Grecia, politica rusească merge pe religia comună şi foloseşte Biserica Ortodoxă (site oficial IFUOCN.com) şi entităţile asociate acesteia, precum Fundaţia Internaţională pentru unitatea naţiunilor creştin-ortodoxe. În ţările slave, inclusiv Republica Cehă, Slovacia, Polonia şi Bulgaria, sprijină vecea dar cumva încă popilara idee de Pan-Slavism... Iar Rusia promovează ideea că slavii ar trebui să se unească, de preferat sub protecţia Mamei Rusii, deoarece ţările occidentale nu doresc decât să profite de pieţele din est”.

 

(Sursa: adevarul.ro)

Prețul laptelui s-a prăbușit în ultimii doi ani, pentru că pe piață oferta este mult peste cerere. Fermierii din România, alături de cei din toată Europa, sunt acum încurajați de Comisia Europeană să scadă producția.

 

Mai mult, Comisia Europeană va plăti 14 euro pentru 100 de litri de lapte în minus. Crescătorii de animale privesc acest ajutor cu un gust dulce-amar. De exemplu, în judeţul Cluj, doar cinci fermieri au accesat aceste fonduri.

 

De asemenea, și Asociaţia Patronală din Industria Laptelului vede ajutoarele ca pe un sprijin destinat mai mult fermelor mari din Uniunea Europeană.

 

„Este o măsură pentru ţările mari producătoare de lapte. Olanda, Germania, Franţa, Italia, Ungaria. Nu este benefic nici pentru România pentru că românii nu au depăşit producţia de lapte”, a explicat Dorin Cojocaru, președintele Asociației.

 

Producătorii se plâng şi de termenele scurte în care au putut să solicite ajutorul. Pe 8 septembrie, Comisia Europeană a aprobat 150 de milioane de euro pentru ajutoare. Pe 16 septembrie, Ministerul Agriculturii a început procedurile pentru acordarea acestui sprijin şi în România. Trei zile mai târziu, a intrat oficial în vigoare. Apoi, producătorii au avut la dispoziţie două zile ca să îşi facă dosarele. Fermierii au avut de respectat şi câteva cerinţe.

 

„Vorbim aici de fermierii care au comercializat lapte în luna iulie 2016 şi care continuă să comercializeze lapte prin prim-cumpărători. Ca şi condiţii de depunere trebuie să îşi estimeze scăderea cantităţii de lapte cu circa 1.500 de kilograme faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”, a explicat Maria Pop, șefa serviciului Agenției  de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

 

(Sursa: digi24.ro)

Pagina 6 din 7

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28      

Clipul zilei

Go to top