Vineri, 14 12 2018
Pentru 2017 anticipează un avans mai ridicat cu 0,2 puncte, la 3,8%, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook (WEO) al instituţiei financiare publicat marţi, informează News.ro.

 

Conform prognozelor FMI, România va înregistra în acest an cea mai mare creștere economică din Europa, urmată de Irlanda (4,9%). Pe ansamblu, Europa va înregistra o creștere economică de 2% iar Europa Emergentă, regiune unde este inclusă și România, va înregistra un avans al PIB de 3,3%, relatează Agerpres.

 

Fondul anticipa în raportul WEO din aprilie că economia României va avansa în acest an cu 4,2%.

 

În 2015, economia României a înregistrat o creştere de 3,8%, peste estimările iniţiale, care indicau un avans de doar 3,7%, pe fondul creşterii puternice a consumului, stimulat de reducerea TVA la alimente, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

 

În septembrie, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în urcare, de la 4,2% până la 4,8%, estimarea oficială de creştere economică pentru acest an, după evoluţia mult peste estimări din prima jumătate a acestui an, arată prognoza preliminară de toamnă realizată de instituţie.

 

În prognoza de primăvară, CNP, instituţie aflată în subordinea Ministerului Finanţelor şi pe care guvernul îşi bazează proiecţiile bugetare şi economice, estima o creştere a economiei cu 4,2%, nivel identic cu estimarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cu cea a Comisiei Europene.

 

Revizuirea prognozei vine după ce economia românească a înregistrat, în prima jumătate a acestui an, o creştere de 5,2% în termeni reali faţă de perioada echivalentă din 2015.

 

FMI prognozează pentru acest an o inflaţie negativă, de -1,5%, dar indicatorul va reveni în teritoriu pozitiv în 2017, preţurile de consum urmând să crească cu 1,7%.

 

În aprilie, FMI anticipa pentru acest an o inflaţie negativă de -0,4%, iar pentru 2017 de 3,1%.

 

România va înregistra în acest an un deficit de cont curent de 2% (faţă de 1,7% anticipat în aprilie), care va creşte în 2017 la 2,8% (2,5% estimat în aprilie).

 

CNP a revizuit la rândul său, puternic în urcare, prognoza de deficit de cont curent, chiar dacă a menţinut estimările privind exporturile şi importurile.

 

Astfel, CNP estimează că avansul economic peste aşteptări va dezechilibra puternic contul curent al balanţei de plăţi, care va ajunge la un deficit de 3,75 miliarde euro în acest an, echivalent cu 2,2% din PIB, faţă de 1,1% în 2015.

 

În prognoza de primăvară, deficitul de cont curent era prognozat de CNP la doar 2,63 miliarde euro (1,6% din PIB) în 2016.

 

În privinţa şomajului, Fondul a menţinut estimările pentru un nivel de 6,4% în acest an şi de 6,2% în 2017.

 

Ultimul acord al României cu FMI s-a încheiat în toamna anului 2015 fără nicio concluzie, pe fondul nemulţumirilor instituţiei de la Washington  legate de amânarea reformelor structurale.

 

În luna iunie, FMI a recomandat din nou Guvernului să anuleze sau să amâne măsurile de relaxare fiscală prevăzute pentru 2017. Şeful misiunii FMI în România, Reza Baqir, a spus atunci că măsurile de relaxare fiscală aprobate anul trecut de guvernul român sunt prociclice şi vor genera o creştere a datoriei publice, iar cele care vor intra în vigoare în 2017 vin la un moment în care consumul privat este deja puternic. El precizat că FMI recomandă anularea sau amânarea acestor măsuri.

 

Codul Fiscal prevede că, de la 1 ianuarie 2017, va fi redusă cota generală de TVA cu încă un punct procentual, de la 20% în prezent la 19%, şi vor fi eliminate supraacciza la carburanţi şi impozitul pe construcţii speciale, cunoscut ca „taxa pe stâlp”.

 

Deficitul bugetar ar urma să ajungă anul acesta la aproape 3% din PIB, pentru a descreşte uşor, în următorii ani, în calculul guvernului de la Bucureşti.

 

Comisia Europeană estimează pentru anul viitor un deficit bugetar de 3,4% din PIB, în urcare de la 2,8% în acest an, în timp ce FMI se aşteptă la circa 3,3%. Pentru acest an FMI recomandă un deficit de 2,5% din PIB.

 

La nivelul economiei mondiale, FMI a menţinut estimările din iulie, referitoare la creşterea din 2016 şi 2017, la 3,1%, respectiv la 3,4%.

 

Creşterea în economiile avansate va rămâne modestă, de circa 1,6% în acest an şi de 1,8% în cel viitor.

 

FMI a redus estimarea pentru economia SUA în acest an, de la 2,2% în iulie la 1,6%. Pentru 2017, FMI se aşteaptă la un avans de 2,2% al economiei americane, cu 0,3 puncte sub ritmul aşteptat în iulie.

 

Pentru economia britanică, Fondul anticipează o creştere de 1,8% în acest an, peste ritmul de 1,7% estimat în iulie. Estimarea pentru 2017 a fost redusă însă cu 0,2 puncte procentuale, la 1,1%.

 

În cazul zonei euro, instituţia financiară anticipează o creştere de 1,7% în 2016 şi de 1,5% în 2017, cu 0,1% peste ritmul estimat în iulie.

 

În cazul Chinei, FMI a menţinut prognoza, comparativ cu iulie, la un avans de 6,6% în 2016 şi de 6,2% în 2017.

 

Instituţia se aşteaptă în cazul Germaniei la o creştere economică de 1,7% (+0,1 puncte) în acest an şi de 1,4% (+0,2 puncte) în 2017, iar în cel al Franţei, la 1,3% (-0,2 puncte) în acest an şi în 2017 (+0,1 puncte).

 

În Italia este aşteptată o creştere a PIB de 0,8% în acest an şi 0,9%  în 2017, ritmuri cu 0,1 puncte sub cele estimate în iulie, iar în Spania de 3,1%, respectiv de 2,2% (+0,5 puncte, respectiv +0,1 puncte).

 

Economia Greciei va creşte cu 0,1% în 2016 şi cu 2,8% anul viitor.

 

Între statele Europei Centrale şi de Est, Ungaria va consemna un avans al PIB de 2% în acest an şi de 2,5% în 2017, Polonia de 3,1%, respectiv 3,4%, iar Cehia de 2,5% şi 2,7%. În cazul Bulgariei, creşterea va fi de 3% în acest an şi de 2,8% în 2017.

 

(Sursa: digi24.ro)

Irlanda de Nord își arată din nou nemulțumirea față de decizia autorităților de la Londra de a părăsi Uniunea Europeană. Astfel, mai mulți politicieni au început un demers juridic împotriva Brexitului, informează Reuters.

 

După ce premierul britanic, Theresa May, a anunțat că procedura de ieșire din UE va fi începută de la sfârșitul lunii martie 2017, un grup de politicieni din mai multe partide, inclusiv principalele două formațiuni naționaliste irlandeze au făcut o acțiunea în instanță pentru a ataca decizia. Aceștia susțin că pentru Brexit este nevoie și de votul parlamentului regional al Irlandei de Nord.

 

Înalta Curte a Irlandei de Nord începe marți audieri în acest demers juridic împotriva planurilor Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană.

 

Punctul de vedere juridic al guvernului de la Londra este că invocarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, care constituie începutul oficial al unei perioade de doi ani pentru ieșirea din UE, poate fi făcută conform prerogativelor regale (n. red. — exercitate de guvern), ceea ce nu necesită aprobarea parlamentului.

 

Premierul Theresa May a anunțat duminică începerea procedurii respective înainte de sfârșitul lui martie, anul viitor.

 

(Sursa: libertatea.ro)

Între 2000 și 2006 PIB-ul României s-a mărit cu 327%. Între 2006 și 2015 PIB-ul României s-a dublat. Există 6 județe unde, în fiecare din cele două intervale menționate mai sus, PIB-ul crește cu o valoare peste media națională. Este vorba de Ilfov, Cluj, Timiș, Prahova, Constanța și, poate surprinzător, Dâmbovița. De asemenea în această categorie intră și municipiul București.

 

Există însă 17 județe - undeva între o treime și jumătate din total - unde, în ambele intervale, PIB-ul crește cu o valoare sub media națională. Față de restul țării, aceste județe au pierdut teren în tot acest mileniu, arată o analiză publicată pe sociollogia.blogspot.ro .

 

Este vorba despre:

- Satu Mare

- sud-vest: două "insule", unul mai vestică (Caraș Severin-Mehedinți-Gorj-Hunedoara) și una mai estică (Olt-Teleorman).

- un bloc colosal ca dimensiuni care, pe o axă nord-sud, începe din Suceava și se oprește în Ialomița. Să nu intrăm în stereotipii apropo de sărăcia Moldovei: acest bloc de județe include Mureș, Harghita și Covasna dar exclude Brăila, Vaslui, Iași și Botoșani.

 

De asemenea există 11 județe care sunt într-o pierdere de viteză doar doar pentru perioada post-aderare (între 2000 și 2006 aveau creștere peste media națională) și care, datorită performanței economice slabe din ultimii ani, sunt sub media națională când vine vorba de dezvoltarea pe toată perioada 2000-2016. Aceste 11 județe se află într-o situație similară cu cele menționate mai sus, diferența fiind că măcar între 2000 și 2006 situația lor fusese mai bună.

 

Cele 11 județe sunt marcate cu albastru în harta realizată de sociollogia.blogspot.ro; cele care au fost întotdeauna cu o creștere sub media națională în roșu; cele care au avut tot timpul creștere peste medie în galben; cele în crem (Timiș, Alba, Sibiu, Brașov, Maramureș, Iași, Giurgiu și Călărași) au fost ba sub medie ba peste medie - în funcție de interval - dar au per total o creștere a PIB-ului peste media națională între 2000 și 2016.

 

 

 

Să presupunem că emigrația și-a atins limitele - e doar o presupunere. Să considerăm de asemenea ceva ce pare mult mai probabil, și anume că trend-urile continuă.

 

0. În 14 județe creșterea e peste media națională. În 27 de județe e sub media națională. Cele 14, după cum vei vedea mai jos, "merg" cu o viteză fenomenală. Și nici măcar toate la fel, ci mai ales 3-4 dintre ele. Dar vom ajunge și acolo...

 

1. Timișoara, Cluj, Iași și București sunt și vor fi sub o presiune puternică datorită populației pe care o vor atrage din județele înconjurătoare. Discrepanța dintre numărul oficial de locuitori ( = cei cu cărți de identitate în municipiul respectiv) și populația reală a orașului va atinge în următorii ani un nivel ridicol. Primarii bâjbâie și vor trebui să bâjbâie în continuare.

1a. În cazul Constanței presiunea e oarecum limitată de apropierea Bucureștiului. Pentru un locuitor al județului Ialomița, de exemplu, migrarea spre București e facilă.

1b. Din punct de vedere economic Iași are potențialul de a deveni următoarea mare poveste de succes a României, cu condiția unei minime gândiri strategice din partea responsabililor actuali. Deja județul se mișcă cu o viteză fenomenală: în 2000, PIB-ul său era cu o treime mai mic decât suma PIB-urilor județelor Bacău și Neamț; acum este egal cu suma lor.

1c. În teorie Cluj-ul ar fi trebuit să beneficieze de o competiție serioasă din partea Alba (Iulia), Sibiu și Brașov. Acest lucru ar fi trebuit să reducă impactul migrației spre Cluj (județ galben) dinspre județele menționate în fraza anterioară (crem). Din câte înțeleg, acest lucru nu s-a întâmplat, impactul Universității Babeș-Bolyai și al sectorului IT din municipiu fiind imens și suprascriind alți factori.

1d. Municipiile Arad și Oradea limitează de asemenea presiunea asupra Timișoarei. Harta de mai sus arată situația județelor, însă poți foarte bine să te afli într-un județ în pierdere de viteză cu un municipiu pe creștere - ceea ce înseamnă că ai opțiunea reală să nu trebuiască să părăsești județul pentru un loc de muncă mai bine plătit.

 

2. Creșterea peste media națională a județelor Maramureș, Giurgiu și Călărași este mult mai "tăcută", contând probabil în mod decisiv absența unor centre universitare de mare calibru. Cel mai ușor pentru un angajator care caută aptitudini de înaltă calificare e să fie activ exact în zonele unde se găsește deja resursa umană respectivă - nimeni nu-i dispus să plătească o taxă de relocare ca un designer de grafică din Iași să vină să muncească și să locuiască în Călărași. Ca să nu mai zicem că poate designer-ul respectiv nu e de acord.

 

3. În ceea ce privește Oltenia, blocul albastru-roșu al Carpaților Orientali cu tot cu estul Transilvaniei și estul Munteniei, ne jucăm ca țară de-a întinsul elasticului. Aici se află 24 (!) de județe. Păi:

 

În 2000, PIB-ul regiunii București-Ilfov era 56% din valoarea totală a PIB-ului acestor județe însumate. Deja mult.

În 2006, era 62%. O creștere de un procent pe an. Nu intrasem încă în Uniunea Europeană.

În 2015 era 81%. Ritmul creșterii s-a accelerat la două procente pe an. Dacă ritmul se menține, în 10 ani, o zonă de 1800 de kilometri pătrați va avea un PIB cât mai mult de jumătate din România. Iar dacă ritmul se accelerează și mai mult, putem vorbi chiar de câțiva ani, nu zece. Implicațiile sunt foarte numeroase, de la politice la culturale și sociale.

Putem vorbi nu numai de București. Dacă luăm primii centri de creștere (București/Ilfov, Timiș și Cluj), în 2006 aceste zone însumau 8% din PIB-ul național. Acum însumează 36%!

 

Reacția guvernelor din viitor vizavi de aceste decalaje va scrie, indirect, soarta a milioane de oameni.

 

4. Există și o veste bună. PIB-ul tuturor județelor crește. Pe de altă parte, percepțiile oamenilor nu țin întotdeauna cont de statistici. Migrația din anii imediat de după 2000 a avut dimensiuni majore deși România era pe creștere economică.

 

5. În plan politic, disonanțele vechi din anii '90 încep să se șteargă, iar o altă scenă începe să se coacă. Și asta fără să privim spre sigle sau partidele de acum, ci pur și simplu spre cifre. Dar despre asta altă dată.

 

(Sursa: sociollogia.blogspot.ro)

Centrul Wilfried Martens pentru studii europene a realizat un studiu despre infiltarea profesionistă a serviciului de propagandă rus în Uniunea Europeană prin intermediul ONG-urilor de toate tipurile imaginabile.

 

„Lupul în blană de oaie" se intitulează raportul devastator care prezintă tehnicile implementate de partea rusă și descoperirile făcute în urma analizei făcute de fundația politică.

 

„Acest studiu aruncă o rază de lumină asupra organizaţiilor care operează în Europa şi care sunt finanţate de guvernul rus, fie pe cale oficială sau neoficială. Aceasta include Organizaţiile non-guvernamentale organizate de către guvern (GONGO), Organizaţiile non-guvernamentale (NGO) şi think-tank-uri. Numărul şi activitatea lor a crescut, dar finanţarea lor este adesea complexă şi ascunsă privirii publicului. Rolul lor este de a provoca o reorientare a opiniei publice europene în favoarea unei viziuni pozitive asupra politicii şi politicilor ruseşti şi în favoarea respectului ambiţiilor sale de mare putere... ele aparţin unui cadru dat de o viziune specială asupra conceptului de „soft power”. Este unul care se bazează pe coerciţie şi mai puţin pe atracţie...cu promovarea poveştii că SUA este duşmanul comun al Rusiei şi al Europei”, citează Adevărul” din document.

 

În viziunea autorilor studiului, toată mişcarea este subsumată intenţiei guvernului rus de a crea "un parteneriat pan-european de naţiuni independente bazat pe axa Moscova-Paris-Berlin pentru a înlocui astfel NATO şi UE. Din punct de vedere ideologic, se bazează pe o alianţă între Islam şi Ortodoxie (inclusiv Asia Centrală) împotriva Occidentului catolic. În ţările occidentale, inclusiv UK, Franţa şi Germania, accentul se pune îndeosebi pe legăturile de afaceri... În ţările cu majoritate ortodoxă precum România, Bulgaria, Serbia şi Grecia, politica rusească merge pe religia comună şi foloseşte Biserica Ortodoxă (site oficial IFUOCN.com) şi entităţile asociate acesteia, precum Fundaţia Internaţională pentru unitatea naţiunilor creştin-ortodoxe. În ţările slave, inclusiv Republica Cehă, Slovacia, Polonia şi Bulgaria, sprijină vecea dar cumva încă popilara idee de Pan-Slavism... Iar Rusia promovează ideea că slavii ar trebui să se unească, de preferat sub protecţia Mamei Rusii, deoarece ţările occidentale nu doresc decât să profite de pieţele din est”.

 

(Sursa: adevarul.ro)

Prețul laptelui s-a prăbușit în ultimii doi ani, pentru că pe piață oferta este mult peste cerere. Fermierii din România, alături de cei din toată Europa, sunt acum încurajați de Comisia Europeană să scadă producția.

 

Mai mult, Comisia Europeană va plăti 14 euro pentru 100 de litri de lapte în minus. Crescătorii de animale privesc acest ajutor cu un gust dulce-amar. De exemplu, în judeţul Cluj, doar cinci fermieri au accesat aceste fonduri.

 

De asemenea, și Asociaţia Patronală din Industria Laptelului vede ajutoarele ca pe un sprijin destinat mai mult fermelor mari din Uniunea Europeană.

 

„Este o măsură pentru ţările mari producătoare de lapte. Olanda, Germania, Franţa, Italia, Ungaria. Nu este benefic nici pentru România pentru că românii nu au depăşit producţia de lapte”, a explicat Dorin Cojocaru, președintele Asociației.

 

Producătorii se plâng şi de termenele scurte în care au putut să solicite ajutorul. Pe 8 septembrie, Comisia Europeană a aprobat 150 de milioane de euro pentru ajutoare. Pe 16 septembrie, Ministerul Agriculturii a început procedurile pentru acordarea acestui sprijin şi în România. Trei zile mai târziu, a intrat oficial în vigoare. Apoi, producătorii au avut la dispoziţie două zile ca să îşi facă dosarele. Fermierii au avut de respectat şi câteva cerinţe.

 

„Vorbim aici de fermierii care au comercializat lapte în luna iulie 2016 şi care continuă să comercializeze lapte prin prim-cumpărători. Ca şi condiţii de depunere trebuie să îşi estimeze scăderea cantităţii de lapte cu circa 1.500 de kilograme faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”, a explicat Maria Pop, șefa serviciului Agenției  de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

 

(Sursa: digi24.ro)

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că discuțiile avute cu premierul moldovean, Pavel Filip, „foarte productive”, în marja summit-ului CSI de la Bișkek. El a subliniat, totuși, că nu se mai poate ajunge la un acord bilateral cu Republica Moldova.

 

„Moldova a semnat acordul cu Uniunea Europeană, acum trebuie să implicăm și Comisia Europeană, dar sper să găsim o soluție comună”, a precizat liderul de la Kremlin, potrivit europalibera.org.

 

Putin a mai spus că, odată cu semnarea Acordului de Asociere, a intrat în vigoare și Acordul de liber schimb, care contravine prevederilor Acordului de liber schimb din cadrul CSI, semnat în urmă cu 5 ani.

 

Putin mai spune că CSI are anumite avantaje în fața Uniunii Europene și a reamintit fostelor republici sovietice că au rămas cu o moștenire pozitivă după ieșirea din Uniunea Sovietică.

 

„Este evident că țările post-sovietice au plecat din Uniunea Sovietică cu o moștenire clar pozitivă: o infrastructură comună, un sistem energetic comun, o infrastructură comună de transport”, a declarat Putin. El s-a mai referit și la limba țării sale, despre a spus că reprezintă un ”liant puternic”, absent în Uniunea Europeană, unde ”Fiecare vorbește pe limba lui”, iar la reuniuni au nevoie de ”27 de traducători”.

 

(Sursa: EVZ.ro)

Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, l-a acuzat marţi pe omologul său luxemburghez că este „arogant” şi „dă lecţii de moralitate”, după ce Jean Asselborn a declarat că Ungaria ar trebui să fie exclusă din blocul comunitar pentru legislaţia dură împotriva migranţilor. Declaraţia demnitarului luxemburghez riscă să stârnească noi tensiuni între statele membre cu doar trei zile înainte de summitul UE de la Bratislava, unde se va discuta despre viitorul blocului comunitar după Brexit, transmite DPA, citată de News.ro.

 

„Asselborn s-a exclus din rândul politcienilor care ar trebui să fie luaţi în serios”, a declarat Szijjarto.

 

Şeful diplomaţiei maghiare a continuat să-l numească pe omologul său luxemburghez „un arogant, frustrat şi care dă lecţii de moralitate”, comparându-i retorica cu cea a instituţiilor europene de la Bruxelles.

 

Executivul conservator al lui Viktor Orban a intrat adeseori, pe parcusul ultimilor ani, în conflict direct cu Bruxelles-ul, care a condamnat însăprirea măsurilor luate de autorităţile maghiare împotriva migranţilor, inclusiv ridicare unui gard de sârmă ghimpată la frontiere.

 

Budapesta a devenit ţinta criticilor europene şi atunci când executivul conservator a propus reintroducerea pedepsei capitale sau a încălcat independenţa Băncii Centrale a Ungariei.

 

De asemenea, cetăţenii maghiari sunt chemaţi la începutul lunii octombrie să voteze în cadrul unui referendum naţional controversat, care vizează cotele de migranţi impuse de către Bruxelles.

 

Viktor Orban s-a opus în mod ostil migranţilor, în vreme ce statul maghiar a devenit prima ţară europeană care să interzică refugiaţilor să treacă frontiera. O legislaţie dură a fost adoptată de parlamentarii maghiari pentru a-i descuraja pe migranţi.

 

Ministrul de Externe din Luxemburg, Jean Asselborn, a cerut ca Ungaria să fie suspendată sau chiar exclusă din Uniunea Europeană, deoarece încalcă grav valorile de bază. Acesta a invocat modul în care executivul maghiar tratează migranţii, dar şi faptul că încearcă să limiteze independenţa justiţiei şi libertatea presei.

 

„Ungaria nu este departe de a ordona deschiderea focului asupra refugiaţilor”, a subliniat Asselborn.

 

UE nu poate tolera „un comportament atât de inadecvat” şi orice stat care încalcă valorile de bază „ar trebui exclus temporar sau, dacă este necesar, pentru totdeauna”, a insistat liderul diplomaţiei luxemburgheze.

 

Declaraţiile lui Jean Asselborn riscă să escaladeze tensiunile dintre statele membre înainte de summitul UE, care va avea loc vineri la Bratislava. Cu această ocazie, liderii europeni vor încerca să găsească soluţii pentru viitorul blocului comunitar zdruncinat de decizia britanicilor a-l părăsi, dar şi de criza migranţilor şi de lipsa de solidaritate din interiorul UE.

 

Însă, şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, a susţinut că liderii europeni nu împărtăşesc opinia omologului său luxemburghez.

 

„Aceasta nu este o poziţie convenită la nivelul Europei. Pot să înţeleg că unii lideri europeni îşi pierd răbdarea în ceea ce priveşte Ungaria... totuşi, nu este abordarea mea personală să îndrept un stat membru UE spre uşa de ieşire”, a declarat Steinmeier.

 

Comisia Europeană a refuzat să comenteze subiectul, dar declaraţiile lui Jean Asselborn riscă să escaladeze tensiunile dintre statele membre înainte de summitul UE, care va avea loc vineri la Bratislava. Cu această ocazie, liderii europeni vor încerca să găsească soluţii pentru viitorul blocului comunitar zdruncinat de decizia britanicilor a-l părăsi, dar şi de criza migranţilor şi de lipsa de solidaritate din interiorul UE.

 

(Sursa: digi24.ro)

Oficialii de la Bruxelles au clarificat astăzi neînţelegerile provocate de normele privind roamingul. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a explicat că, aşa cum s-a aprobat, taxa de roaming va dipărea complet din vara anului viitor. Până atunci, operatorii de telefonie mobilă pot oferi scutiri de minimum 90 de zile pe an. Unele companii au început deja să aplice eliminarea taxei pentru convorbirile efectuate în străinătate, în ţările Uniunii Europene. Precizările vin după ce ieri o parte din presa europeană a scris că taxa de roaming nu va fi eliminată, ci suspendată 90 de zile pe an.

 

Convorbirile telefonice sau SMS-urile în spaţiul Uniunii Europene vor fi gratuite de anul viitor, dacă se încadrează în anumite limite. Persoanele care vor folosi serviciul roaming nu vor plăti nimic pentru 30 de zile consecutive, iar pe parcursul unui an întreg, perioada de convorbiri fără taxă va fi de 90 de zile, potrivit unui proiect al Comisiei Europene, care ar trebui aprobat în luna decembrie.

 

Mai mult, dacă firmele de telefonie suspectează că un client abuzează de roaming, acesta poate fi taxat cu 4 cenţi pe minut, 1 cent pe SMS sau 0,85 de cenţi pe megabite.

 

Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: „Am fost surprinşi să constatăm că una dintre propunerile de succes ale Comisiei a fost greşit interpretată de o parte a presei. Vreau să fiu foarte clar: am decis eliminarea roamingului. Nu mai trebuie să plătiţi din iunie 2017. Roamingul înseamnă să călătoreşti, să circuli în interiorul Uniunii Europene, să mergi în vacanţă. În medie, europenii călătoresc 12 zile pe an. Comisia, prin normele de aplicare, a decis eliminarea taxei de roaming pentru minimum 90 de zile pe an pentru milioanele de oameni care călătoresc: studenţi, turişti, oameni de afaceri. Aceştia au nevoie de protecţie, nu clienţii care locuiesc permanent în străinătate şi au abonament acasă.”

 

(Sursa: digi24.ro)

Un angajat român munceşte în fiecare an 174 de zile doar ca să îşi plătească taxele datorate statului, arată un studiu efectuat la nivelul Uniunii Europene.

 

Suntem pe locul opt din 28 de ţări analizate, dar se poate şi mai rău: belgienii lucrează 210 zile pe an pentru a-şi achita obligaţiile fiscale, urmaţi la mică distanţă de francezi şi austrieci.

 

După numărul de taxe, România este pe locul şapte în Uniunea Europeană. În top trei sunt Franţa, Belgia şi Austria.

 

(Sursa: digi24.ro)

Pagina 6 din 6

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Go to top