Marti, 24 01 2017
Se dă expert în achiziţii şi aşa şi este: cumpără pentru spitalul de stat la care este angajat şi vinde prin firma proprie. Peste tot unde a lucrat, expertul Simin a lăsat în urmă numai scandaluri. Incompatibilitate la Spitalul de Pneumoftiziologie: Dan Simin, şef la licitaţii, a acordat contracte de 650.000 de lei unei firme unde funcţionează, în calitate de chiriaş, punctul de lucru al propriei societăţi. Simin a fost condamnat definitiv, în iunie 2016, la un an şi cinci luni de închisoare cu suspendare într-un dosar al DNA. Deşi sentinţa îi interzice să ocupe timp de 2 ani o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, el este şi acum angajat al spitalului, conducerea unităţii medicale apărându-l cu cerbicie. În trecut, numele lui Simin a mai apărut în scandaluri legate de achiziţii la fosta regie de transport public şi la UMF.

 

Dan Simin, şef la Achiziţii la Pneumo, amestecă afacerile proprii cu cele ale spitalului unde este angajat. Pus în faţa actelor, atât el, cât şi cei din conducerea unităţii medicale neagă orice ilegalitate, dând la o parte inclusiv faptul că Simin este condamnat penal printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. 8,1 milioane de lei a avut pe mână pentru achiziţii Simin numai în 2016.  

 

„Ingeniozitatea” edililor din mediul rural în cheltuirea banilor publici te lasă cu gura căscată. Primăriţa de la Mironeasa a pus deja deoparte, pentru Sărbători, 18 dedicaţii la TV pentru locuitorii din comună. La Tătăruşi, consilierii locali umblă în piepturi cu insigne 3D, achiziţionate tot prin SEAP.  

 

Te cruceşti când vezi cum se cheltuie banii la ţară.

 

Toţi italienii care îşi sărbătoresc cea de-a 18-a aniversare între 3 noiembrie 2016 şi 31 decembrie 2017 (schema ar putea continua) pot cere acum guvernului 500 de Euro pentru a-i cheltui pe achiziţii culturale. Iniţiativa aparţine guvernului care doreşte astfel să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor italieni.

 

Suma poate fi solicitată prin aplicaţia 18app şi cheltuită pe cărţi, bilete la concert, teatru, cinema, vizite la muzee, excursii în parcurile naţionale şi multe altele.

 

În jur de 575.000 de tineri vor beneficia de acest program. Gestul acesta va costa guvernul italian 290 de milioane de euro, dar, iniţiatorul schemei, subsecretarul de stat Tommaso Nannicini, crede că sunt bani bine cheltuiţi.

 

„Iniţiativă transmite un mesaj clar tinerilor, reamintindu-le acestora că aparţin unei comunităţi care le urează bun venit odată cu înaintea lor în vârstă. Le aminteşte, de asemenea, cât de important este consumul de cultură atât pentru dezvoltarea personală, cât şi pentru consolidarea structurii societăţii noastre”, a declarat acesta pentru Corriere

 

Aplicaţia trebuie downloadată înainte de sfârşitul anului, chiar şi pentru un utilizator care împlineşte 18 ani în toamna lui 2017 şi cuprinde documente şi vouchere printabile emise de Ministerul Culturii.

 

La anul, guvernul italian plănuieşte un bonus similar şi pentru profesori, care le oferă acestora 500 de euro, sumă care poate fi cheltuită pentru dezvoltarea profesională.

 

(Sursa: Epoch Times România)

Rareș Neamțu și Manuel Onofrei au împușcat 20.000 de lei dintr-un foc, de trei ori mai mult decât profitul CTP pe trei luni. Cei doi patroni de presă sunt noii „băieți deștepți” în afacerile cu Primăria. În timp ce estimează pentru primele trei luni de activitate un profit brut de 8.000 de lei, Compania de Transport Public a atribuit direct firmei Amo Press Grup un contract umflat cu 20.000 de lei. Risipa este cu atât mai revoltătoare cu cât Compania este urmaşa RATP, intrată în faliment pentru datorii uriaşe. „Noul început” înseamnă, de fapt, „vechi şi păguboase obiceiuri”, de genul celor puse la cale de un subordonat al lui Onofrei. Rareş Neamţu a primit de la RATP, între 2008 şi 2010, şapte contracte, în valoare totală de 1 milion de lei. Anterior, Neamţu devenise coproprietar al unui teren din Bârnova împreună cu directorul de investiţii de la Regie, Cristian Stoica şi cu şeful de la Serviciul Aprovizionare.  

 

Tramvaiele şi autobuzele ard pe străzi din cauza defecţiunilor, ieşenii plătesc printre cele mai scumpe bilete şi abonamente, iar diriguitorii transportului public, inclusiv Primăria au ridicat, ani la rând, din umeri: „N-avem bani!”. Mai mult decât atât, activitatea Regiei Autonome de Transport Public (RATP), actuala Companie de Transport Public (CTP) a păgubit bugetul de Stat cu zeci de milioane de euro. Au existat şi există, însă, firme şi oameni de afaceri care, cu ajutor din interior, „au mâncat o pâine bună” din transportul public.

Toate achizițiile făcute de firmele lui Rareș Neamțu la RATP au fost prin cerere de ofertă, adică au fost comandate prin telefon. Rețeta este de subvenționare a unui ziar privat din bani publici, sub privirile primarului Mihai Chirica.     

 

Nisip livrat de Onofrei

Cel mai recent exemplu este din 12 octombrie 2016, atunci când Compania de Transport Public a încheiat un contract cu firma lui Manuel Onofrei, Amo Press Grup, pentru livrarea a 175 de tone de nisip cuarţos uscat, granulaţie 0,5-1,5 mm. Valoarea contractului a fost de 89.775 de lei, fără TVA, în preţ fiind inclus şi transportul.

REPORTER DE IAŞI a aflat că firma lui Onofrei a achiziţionat nisipul de la Bega Minerale Industriale SA Timişoara. Informaţia a fost confirmată ulterior de Maricel Ghercă, administrator special la RATP, dar şef de facto şi la noul CTP. Am luat legătura cu cei de la Bega, rugându-i să ne trimită o ofertă identică celei de mai sus şi am primit-o: ni s-au cerut

51.975 lei, fără TVA, adică 297 lei/tona. La acest preţ se mai adaugă transportul de la Timişoara, de fapt, cariera Făget, până la Iaşi, în valoare de 18.000 de lei. Rezultă un profit pentru Amo Press de aproape 20.000 de lei, făcuţi “din telefoane”.

De ce nu a făcut cineva de la Achiziţiile CTP ceea ce a făcut REPORTER DE IAŞI? Este întrebarea retorică din domeniul achiziţiilor de la Stat din România ultimilor 26 de ani. Şi mai ciudat este că, într-un SMS din timpul „negocierilor”, Ramona Anghel de la Bega Minerale, care credea că suntem din partea CTP, a scris: „Sper că nu o să renunţaţi la Făget (n.r. – cariera de unde s-a adus nisipul) după o colaborare de 30 de ani”. Aşadar, Bega Minerale şi RATP-CTP se ştiu prea bine, de mult timp.

 

Onofrei (prim-plan) şi Neamţu (în mijloc) au făcut şi fac afaceri profitabile cu RATP/CTP

„Lucrăm de mulţi ani cu Amo Press“

Administratorul special al RATP Iaşi a declarat că firma de transport public din Iaşi lucrează de mai mult timp cu Amo Press, inclusiv pentru achiziţiile de nisip. „175 de tone ajung pentru vreo două luni. Firma din Făget este una dintre puţinele firme din ţară care astfel de nisip. Noi de acolo îl luăm, tot prin intermediul Amo Press. Lucrăm de mult timp cu firma lui Manuel Onofrei. În ultimii ani, am luat mai multe produse de la el, nu numai nisip… Dacă are oferta cea mai mică, nu văd care este problema?!“, a spus Maricel Ghercă. În momentul în care i-am transmis că preţul putea fi mai mic cu 20.000 de lei, Ghercă a replicat: „Şi de ce nu aţi venit să faceţi o ofertă?“

 

Neamţu, 250.000 de euro din 7 contracte

Suspiciuni există şi la alte achiziţii, mai vechi, ale RATP. Subordonatul lui Onofrei de la Amo Press, jurnalistul Rareş Neamţu, a semnat cu Regia, între 2008 şi 2010, direct sau prin interpuşi (soţia sa, Mihaela şi un bărbat, Dan Dumitru Grădinariu, cu adresa în apartamentul său din Păcurari), şapte contracte în valoare de aproape 1 milion de lei. Atribuirile au avut loc în urma unor selecţii de oferte, câştigătoare fiind NRG Management (tablă, oţel), Darimar Invest (pneuri, tablă) şi Neo Start Company (tonete de bilete, acumulatori auto).

NRG Management avea ca obiect de activitate efectuarea de sondaje de opinie. Ulterior acestor contracte, cele trei societăţi au dispărut din mediul de afaceri, fie după ce nu au mai depus bilanţuri sau au devenit inactive. 

„Eu am participat, ca oricare, la nişte licitaţii pe SEAP. Au fost licitaţii publice. La unele contracte m-am bătut cu Comat, Conex Distribution. Pe unele le-am câştigat, pe altele le-am pierdut. Unde am avut oferta mai bună, am câştigat. La fiecare licitaţie au fost câte trei-patru oferte“, a susţinut Neamţu.

 

Cristian Stoica, omul din umbră

Un mare semn de întrebare referitor la legalitatea acestor contracte îl ridică relaţia dintre Neamţu şi oameni de decizie din RATP/CTP. Din anul 2007, cu un an înainte de primul contract, Neamţu, Cristian Stoica (director tehnic şi de investiţii) şi Radu Barbu (lider de sindicat şi şef la Aprovizionare) au cumpărat împreună un teren de aproape 4.000 de mp la Bârnova, în cote egale.

Afla Neamţu care sunt ofertele făcute de alte firme care participau la proceduri şi, astfel, putea oferi preţul cel mai mic? Toţi cei implicaţi neagă orice ilegalitate. Rareş Neamţu susţine că nu are nicio legătură cu Cristian Stoica, acel teren fiind cumpărat printr-o agenţie imobiliară, iar în acea zonă a fost vândută o suprafaţă mai mare de teren. „Eu am cumpărat terenul prin notariat. Persoana care a vândut terenul avea vreo 8.000 de metri pătraţi şi accepta un preţ mai avantajos pentru noi doar dacă vindea tot terenul. Agentul imobiliar a găsit mai multe persoane. Aşa că am fost mai mulţi cumpărători şi, pe urmă, noi am făcut dezmembrarea terenului, pe cheltuiala noastră “, a spus Neamţu.

 

„Care e problema?”

Aceeaşi ipoteză a fost îmbrăţişată şi de Stoica. „Care-i problema dacă au câştigat firme ale lui Rareş Neamţu? Câştigă firma care vine cu oferta cea mai mică de preţ şi care respectă cerinţele. Îl cunosc pe Rareş, normal, dar nu pot spune că suntem prieteni. Nu avem nici măcar acelaşi anturaj. Da, am avut mai de mult un teren pe care l-am cumpărat împreună cu el şi cu alţii. Cei de la agenţia imobiliară mi-au spus că este un teren mai mare şi proprietarul vrea să-l vândă tot, nu pe parcele. Aşa că a trebuit să-l cumpăr împreună cu alte persoane. Da, într-adevăr, una dintre ele a fost Rareş Neamţu. Care e problema? Nu se pune problema să-l fi ajutat eu pe Rareş la vreun contract. Hai să fim serioşi! Treburile sunt pe documente şi documentele sunt pe SEAP. Totul se face electronic. Nu ştiu, zău, dacă se poate spune că am eu vreo treabă cu Rareş”, a declarat Stoica.

 

 Caz-şcoală de fentat ofertanţi nedoriţi

Cum se aranjează contractele la CTP

În privinţa contractului pentru nisip, patronul Amo Press, Manuel Onofrei, ne-a îndrumat spre CTP, în timp ce directorul Cristian Stoica a aruncat în apărare un argument care pare infailibil: “În cazul contractului cu Amo Press a fost procedura pe SEAP”, adică Sistemul de Achiziţii Publice.

Ceea ce este inexact: conform anunţului de atribuire, a fost vorba de o procedură offline, doar câştigătorul fiind anunţat pe acest site. „Noi nu avem legătură cu organizarea achiziţiilor offline, găzduim doar anunţul de atribuire. Firmele decid singure la ce furnizori apelează, fără implicarea SEAP”, ne-a declarat un angajat al Agenţiei Digitale a României, administratorul SEAP, despre acest tip de procedură. Acest angajat a mai spus că, în cel mai bun caz, autorităţile contractante postează anunţuri pe site pentru a-şi declara disponibilitatea de a achiziţiona produse gen nisip.

REPORTER DE IAŞI a intrat pe site-ul CTP şi a găsit un astfel de anunţ, o simplă investigaţie din jurul acestuia arătând „transparenţa” companiei în cazul achiziţiilor offline. Astfel, CTP a anunţat vineri, 28 octombrie, că aşteaptă până luni, 31 octombrie, ora 11.00, oferte pentru a cumpăra 77 de tone de motorină. În privinţa orei de postare, în cel mai „bun” caz a fost vineri seara, dacă nu sâmbătă sau duminică, deoarece menţiunile documentului pdf. indică faptul că a fost creat vineri, 28 octombrie, la ora   

4.36.19 PM, deci în afara orelor de serviciu. Doi dintre semnatarii anunţului au fost Stoica şi Barbu. „Am solicitat o ofertă vineri cu răspuns până luni pentru că nu putem aştepta. Nu putem sta fără motorină! Şi iată că deja am găsit o firmă interesată. Ba chiar au fost două oferte. Câştigătoare a fost firma Oscar Down Stream”, a declarat Stoica.

 

În acte, Cristian Stoica este acum numărul 1 de la CTP

Onofrei, la ananghie

Afacerile lui Manuel Onofrei, cel care deţine cea mai mare reţea de distribuţie de presă din Iaşi, nu merg prea bine în ultima vreme. Amo Press Retail este unul dintre cei mai mari datornici la bugetul local (aproape 133.000 de lei). Pentru aceeaşi societate, o firmă din Bucureşti a cerut insolvenţa pe 24 octombrie, în timp ce E.ON a solicitat magistraţilor să o oblige la plata facturilor restante pentru curentul electric furnizat. La rândul său, firma care a adus nisip la CTP este dată în judecată pentru datorii de o societate care distribuie CD-uri şi DVD-uri. 

 

Citește și Operațiunea „Cioara vopsită": soții Sofronia au dat un tun de 50.000 de euro cu 500 de profesori plimbați pe la Chișinău

Rareș Neamțu și Manuel Onofrei au împușcat 20.000 de lei dintr-un foc, de trei ori mai mult decât profitul CTP pe trei luni. Cei doi patroni de presă sunt noii „băieți deștepți” în afacerile cu Primăria. În timp ce estimează pentru primele trei luni de activitate un profit brut de 8.000 de lei, Compania de Transport Public a atribuit direct firmei Amo Press Grup un contract umflat cu 20.000 de lei. Risipa este cu atât mai revoltătoare cu cât Compania este urmaşa RATP, intrată în faliment pentru datorii uriaşe. „Noul început” înseamnă, de fapt, „vechi şi păguboase obiceiuri”, de genul celor puse la cale de un subordonat al lui Onofrei. Rareş Neamţu a primit de la RATP, între 2008 şi 2010, şapte contracte, în valoare totală de 1 milion de lei. Anterior, Neamţu devenise coproprietar al unui teren din Bârnova împreună cu directorul de investiţii de la Regie, Cristian Stoica şi cu şeful de la Serviciul Aprovizionare.  

 

Tramvaiele şi autobuzele ard pe străzi din cauza defecţiunilor, ieşenii plătesc printre cele mai scumpe bilete şi abonamente, iar diriguitorii transportului public, inclusiv Primăria au ridicat, ani la rând, din umeri: „N-avem bani!”. Mai mult decât atât, activitatea Regiei Autonome de Transport Public (RATP), actuala Companie de Transport Public (CTP) a păgubit bugetul de Stat cu zeci de milioane de euro. Au existat şi există, însă, firme şi oameni de afaceri care, cu ajutor din interior, „au mâncat o pâine bună” din transportul public.

Toate achizițiile făcute de firmele lui Rareș Neamțu la RATP au fost prin cerere de ofertă, adică au fost comandate prin telefon. Rețeta este de subvenționare a unui ziar privat din bani publici, sub privirile primarului Mihai Chirica.     

 

Nisip livrat de Onofrei

Cel mai recent exemplu este din 12 octombrie 2016, atunci când Compania de Transport Public a încheiat un contract cu firma lui Manuel Onofrei, Amo Press Grup, pentru livrarea a 175 de tone de nisip cuarţos uscat, granulaţie 0,5-1,5 mm. Valoarea contractului a fost de 89.775 de lei, fără TVA, în preţ fiind inclus şi transportul.

REPORTER DE IAŞI a aflat că firma lui Onofrei a achiziţionat nisipul de la Bega Minerale Industriale SA Timişoara. Informaţia a fost confirmată ulterior de Maricel Ghercă, administrator special la RATP, dar şef de facto şi la noul CTP. Am luat legătura cu cei de la Bega, rugându-i să ne trimită o ofertă identică celei de mai sus şi am primit-o: ni s-au cerut

51.975 lei, fără TVA, adică 297 lei/tona. La acest preţ se mai adaugă transportul de la Timişoara, de fapt, cariera Făget, până la Iaşi, în valoare de 18.000 de lei. Rezultă un profit pentru Amo Press de aproape 20.000 de lei, făcuţi “din telefoane”.

De ce nu a făcut cineva de la Achiziţiile CTP ceea ce a făcut REPORTER DE IAŞI? Este întrebarea retorică din domeniul achiziţiilor de la Stat din România ultimilor 26 de ani. Şi mai ciudat este că, într-un SMS din timpul „negocierilor”, Ramona Anghel de la Bega Minerale, care credea că suntem din partea CTP, a scris: „Sper că nu o să renunţaţi la Făget (n.r. – cariera de unde s-a adus nisipul) după o colaborare de 30 de ani”. Aşadar, Bega Minerale şi RATP-CTP se ştiu prea bine, de mult timp.

 

Onofrei (prim-plan) şi Neamţu (în mijloc) au făcut şi fac afaceri profitabile cu RATP/CTP

„Lucrăm de mulţi ani cu Amo Press“

Administratorul special al RATP Iaşi a declarat că firma de transport public din Iaşi lucrează de mai mult timp cu Amo Press, inclusiv pentru achiziţiile de nisip. „175 de tone ajung pentru vreo două luni. Firma din Făget este una dintre puţinele firme din ţară care astfel de nisip. Noi de acolo îl luăm, tot prin intermediul Amo Press. Lucrăm de mult timp cu firma lui Manuel Onofrei. În ultimii ani, am luat mai multe produse de la el, nu numai nisip… Dacă are oferta cea mai mică, nu văd care este problema?!“, a spus Maricel Ghercă. În momentul în care i-am transmis că preţul putea fi mai mic cu 20.000 de lei, Ghercă a replicat: „Şi de ce nu aţi venit să faceţi o ofertă?“

 

Neamţu, 250.000 de euro din 7 contracte

Suspiciuni există şi la alte achiziţii, mai vechi, ale RATP. Subordonatul lui Onofrei de la Amo Press, jurnalistul Rareş Neamţu, a semnat cu Regia, între 2008 şi 2010, direct sau prin interpuşi (soţia sa, Mihaela şi un bărbat, Dan Dumitru Grădinariu, cu adresa în apartamentul său din Păcurari), şapte contracte în valoare de aproape 1 milion de lei. Atribuirile au avut loc în urma unor selecţii de oferte, câştigătoare fiind NRG Management (tablă, oţel), Darimar Invest (pneuri, tablă) şi Neo Start Company (tonete de bilete, acumulatori auto).

NRG Management avea ca obiect de activitate efectuarea de sondaje de opinie. Ulterior acestor contracte, cele trei societăţi au dispărut din mediul de afaceri, fie după ce nu au mai depus bilanţuri sau au devenit inactive. 

„Eu am participat, ca oricare, la nişte licitaţii pe SEAP. Au fost licitaţii publice. La unele contracte m-am bătut cu Comat, Conex Distribution. Pe unele le-am câştigat, pe altele le-am pierdut. Unde am avut oferta mai bună, am câştigat. La fiecare licitaţie au fost câte trei-patru oferte“, a susţinut Neamţu.

 

Cristian Stoica, omul din umbră

Un mare semn de întrebare referitor la legalitatea acestor contracte îl ridică relaţia dintre Neamţu şi oameni de decizie din RATP/CTP. Din anul 2007, cu un an înainte de primul contract, Neamţu, Cristian Stoica (director tehnic şi de investiţii) şi Radu Barbu (lider de sindicat şi şef la Aprovizionare) au cumpărat împreună un teren de aproape 4.000 de mp la Bârnova, în cote egale.

Afla Neamţu care sunt ofertele făcute de alte firme care participau la proceduri şi, astfel, putea oferi preţul cel mai mic? Toţi cei implicaţi neagă orice ilegalitate. Rareş Neamţu susţine că nu are nicio legătură cu Cristian Stoica, acel teren fiind cumpărat printr-o agenţie imobiliară, iar în acea zonă a fost vândută o suprafaţă mai mare de teren. „Eu am cumpărat terenul prin notariat. Persoana care a vândut terenul avea vreo 8.000 de metri pătraţi şi accepta un preţ mai avantajos pentru noi doar dacă vindea tot terenul. Agentul imobiliar a găsit mai multe persoane. Aşa că am fost mai mulţi cumpărători şi, pe urmă, noi am făcut dezmembrarea terenului, pe cheltuiala noastră “, a spus Neamţu.

 

„Care e problema?”

Aceeaşi ipoteză a fost îmbrăţişată şi de Stoica. „Care-i problema dacă au câştigat firme ale lui Rareş Neamţu? Câştigă firma care vine cu oferta cea mai mică de preţ şi care respectă cerinţele. Îl cunosc pe Rareş, normal, dar nu pot spune că suntem prieteni. Nu avem nici măcar acelaşi anturaj. Da, am avut mai de mult un teren pe care l-am cumpărat împreună cu el şi cu alţii. Cei de la agenţia imobiliară mi-au spus că este un teren mai mare şi proprietarul vrea să-l vândă tot, nu pe parcele. Aşa că a trebuit să-l cumpăr împreună cu alte persoane. Da, într-adevăr, una dintre ele a fost Rareş Neamţu. Care e problema? Nu se pune problema să-l fi ajutat eu pe Rareş la vreun contract. Hai să fim serioşi! Treburile sunt pe documente şi documentele sunt pe SEAP. Totul se face electronic. Nu ştiu, zău, dacă se poate spune că am eu vreo treabă cu Rareş”, a declarat Stoica.

 

 Caz-şcoală de fentat ofertanţi nedoriţi

Cum se aranjează contractele la CTP

În privinţa contractului pentru nisip, patronul Amo Press, Manuel Onofrei, ne-a îndrumat spre CTP, în timp ce directorul Cristian Stoica a aruncat în apărare un argument care pare infailibil: “În cazul contractului cu Amo Press a fost procedura pe SEAP”, adică Sistemul de Achiziţii Publice.

Ceea ce este inexact: conform anunţului de atribuire, a fost vorba de o procedură offline, doar câştigătorul fiind anunţat pe acest site. „Noi nu avem legătură cu organizarea achiziţiilor offline, găzduim doar anunţul de atribuire. Firmele decid singure la ce furnizori apelează, fără implicarea SEAP”, ne-a declarat un angajat al Agenţiei Digitale a României, administratorul SEAP, despre acest tip de procedură. Acest angajat a mai spus că, în cel mai bun caz, autorităţile contractante postează anunţuri pe site pentru a-şi declara disponibilitatea de a achiziţiona produse gen nisip.

REPORTER DE IAŞI a intrat pe site-ul CTP şi a găsit un astfel de anunţ, o simplă investigaţie din jurul acestuia arătând „transparenţa” companiei în cazul achiziţiilor offline. Astfel, CTP a anunţat vineri, 28 octombrie, că aşteaptă până luni, 31 octombrie, ora 11.00, oferte pentru a cumpăra 77 de tone de motorină. În privinţa orei de postare, în cel mai „bun” caz a fost vineri seara, dacă nu sâmbătă sau duminică, deoarece menţiunile documentului pdf. indică faptul că a fost creat vineri, 28 octombrie, la ora   

4.36.19 PM, deci în afara orelor de serviciu. Doi dintre semnatarii anunţului au fost Stoica şi Barbu. „Am solicitat o ofertă vineri cu răspuns până luni pentru că nu putem aştepta. Nu putem sta fără motorină! Şi iată că deja am găsit o firmă interesată. Ba chiar au fost două oferte. Câştigătoare a fost firma Oscar Down Stream”, a declarat Stoica.

 

În acte, Cristian Stoica este acum numărul 1 de la CTP

Onofrei, la ananghie

Afacerile lui Manuel Onofrei, cel care deţine cea mai mare reţea de distribuţie de presă din Iaşi, nu merg prea bine în ultima vreme. Amo Press Retail este unul dintre cei mai mari datornici la bugetul local (aproape 133.000 de lei). Pentru aceeaşi societate, o firmă din Bucureşti a cerut insolvenţa pe 24 octombrie, în timp ce E.ON a solicitat magistraţilor să o oblige la plata facturilor restante pentru curentul electric furnizat. La rândul său, firma care a adus nisip la CTP este dată în judecată pentru datorii de o societate care distribuie CD-uri şi DVD-uri. 

 

Citește și Operațiunea „Cioara vopsită": soții Sofronia au dat un tun de 50.000 de euro cu 500 de profesori plimbați pe la Chișinău

Mai mult de jumătate din bugetul Iașului se duce pe salariile și achizițiile din Primărie și serviciile și direcțiile sale. Relevante sunt cheltuielile foarte mari de la Iași cu „bunuri și servicii”, adică Achizițiile directe, care reprezintă 22% din totalul bugetului.

 

Bugetul municipiului şi bugetele societăţilor subordonate Primăriei au fost principalele subiecte de dezbatere în cadrul şedinţei Consiliului Local de ieri. Aleșii liberali au acuzat lipsa de transparenţă a municipalităţii în privinţa utilizării fondurilor publice şi fondurile reduse dirijate către investiţii, abţinându-se la mai multe proiecte de hotărâri. PSD și aliații săi din legislativul local au anihilat opoziția liberală, toate cele 51 de proiecte de pe ordinea de zi fiind adoptate.

 

„PNL îşi doreşte un buget centrat pe investiţii. Vedem însă că pentru bunuri şi servicii se cheltuiesc 23% din buget, adică 150 milioane lei, mai mult decât dublu faţă de sumele alocate investiţiilor, de 70 milioane de lei. Considerăm că este un buget al risipei“, a spus liderul consilierilor liberali, Eduard Boz, care a mai solicitat și un audit la toate societățile subordonate administrației locale.

 

Consilierii PNL au mai anunțat că nu vor vota bugetul pe 2017 dacă nu vor fi fi prevăzute minimum 30% din cheltuieli pentru investiții. Liberalii sunt nemulțumiți mai ales pentru faptul că proiectul amenajării unui parc industrial la Fortus bate pasul pe loc. Mai mult, aproape toată suma alocată inițial pentru inițierea documentațiilor necesare a fost retrasă la rectificarea de buget de ieri.

 

Citește și Iașul, repetent la investiții între orașele mari din țară, campion la achiziții directe. Banii rămân la „ei"

 

Un studiu realizat de Asociația Funky Citizen arată că administrația ieșeană funcționează extrem de scump, foarte puțin eficient și neglijează investițiile. Concluzia celor care au întocmit raportul este că ne costă, anual, peste 56% doar ca să ținem orașul în funcțiune, în vreme ce pentru investiții care ar schimba viitorul, avem puțin peste 10% din buget – bani proprii.

 

Cu alte cuvinte, din 865 milioane de lei, 486,6 milioane de lei se duc în cheltuielile care țin orașul în funcțiune: salarii din administrație, salarizarea personalului din regiile și direcțiile subordonate Primăriei, din societățile Consiliului Local (Salubris, Citadin), facturi ale societăților, pixuri și hârtie.

Din această sumă, 300 milioane de lei sunt pentru cheltuieli de personal (34.9%) și aproape 190 de milioane pentru bunuri și servicii.

 

 

Conform unui studiu întocmit de Asociația Funcky Citizens, mai mult de jumătate din bugetul Iașului se duce pe salariile și achizițiile din Primărie și serviciile și direcțiile sale. Informația este contestată de reprezentanții Primăriei, care susțin că datele făcute publice prin proiectul banipublici.ro includ cheltuielile cu tot personalul din societățile subordonate Consiliului Local. Relevante sunt cheltuielile foarte mari de la Iași cu „bunuri și servicii”, adică Achizițiile directe, care reprezintă 22% din totalul bugetului. La Iași se investește doar 10% din buget, în timp ce la Cluj și București investițiile reprezintă peste 30%. La noi se fac cârpeli, la ceilalți se asigură viitorul.

 

Funcționăm extrem de scump, foarte puțin eficient și neglijăm investițiile. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Asociația Funky Citizen pe mai multe bugete locale din România, printre care și Iașul. Concluzia celor care au întocmit raportul este că ne costă, anual, peste 56% doar ca să ținem orașul în funcțiune, în vreme ce pentru investiții care ar schimba viitorul avem puțin peste 10% din buget – bani proprii.
O scurtă privire în bugetele altor două orașe de top ale României arată o diferență clară: București și Cluj utilizează peste 30% din buget pentru dezvoltare. Situația nu este mai bună în alte orașe importante – Sibiu, Brașov, Ploiești, dar acolo unele dintre proietele importante au fost deja realizate. Reprezentanții Primăriei contestă însă rezultatele studiului, spunând că, în realitate, funcționarea Primăriei costă câteva zeci de milioane de lei, restul sumelor adunate în studiu drept cheltuieli de funcționare fiind de fapt ale societăților subordonate Consiliului Local.

 

Iași: 56.25%

Ce se ascunde în spatele acestei cifre? Asociația Funky Citizens a menționat în raportul despre bugete și destinația banilor publici că atât cheltuiește muncipiul Iași, din bugetul local, pentru cheltuieli de personal și bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, din 865 milioane de lei, 486,6 milioane de lei se duc în cheltuielile care țin orașul în funcțiune: salarii din administrație, salarizarea personalului din regiile și direcțiile subordonate Primăriei, din societățile Consiliului Local (Salubris, Citadin), facturi ale societăților, pixuri și hârtie.
Din această sumă, 300 milioane de lei sunt pentru cheltuieli de personal (34.9%) și aproape 190 de milioane pentru bunuri și servicii.  “Este imposibil să fie o asemenea cifră. Cifrele sunt greșite. Au inclus toți angajații direcțiilor, serviciilor și societăților, salariile din învățământ, care sunt trecute prin CL, și salariile din spitalele care sunt administrate local. Dacă este să calculăm așa, cifra poate fi corectă, ne referim la peste 10.000 de oameni. Dar numai aparatul propriu al Primăriei, cu 590 de oameni din 810 necesari, nu poate consuma atât”, a explicat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
Același studiu arată că Iașul a pregătit pentru 2016 doar 89 milioane de lei pentru investiții, din care 40 de milioane au fost destinați reparațiilor la câteva străzi.

 

Graficele arată ceva grav pentru Iași: cheltuim cel mai mult cu aparatul propriu al Primăriei și cel mai puțin cu investițiile. La Iași, 10% merge la Dezvoltare, iar la Cluj – 34%

Cauza ar fi politică

Consilierul Eduard Boz susține că nu știe dacă datele din raportul Funky Citizens sunt corecte, dar că acestea exprimă o stare de fapt resimțită zi de zi. „Sunt analize pe care și noi le confirmăm din ceea ce aflăm. Cam pe aici sunt lucrurile. La Iași se cheltuie foarte mult cu personalul și sunt neglijate investițiile. La Prahova avem 13 parcuri tehnologice, la Cluj vreo 4, Oradea are și ea vreo 3, Timișoara la fel, Iași niciunul. Aici este răspunsul la întrebarea: se cheltuiește pe personal și ajutoare sociale și nu se investește unde trebuie. Când vom dezbate bugetul pe anul viitor vom discuta reducerea cheltuielilor de personal și realizarea unui parc tehnologic la Iași”, a mai precizat consilierul local Eduard Boz.
Acesta mai spune că bugetele celorlalte orașe sunt mai mari, dar nu trebuie căutate acolo scuze. „Atunci când ai bugetul mai redus trebuie să fii echilibrat și cumpătat. O mare problemă la Iași este că demersuri care pot fi informatizate nu se rezolvă așa: o hârtie trebuie plimbată. S-au făcut și angajări aiurea, se face multă protecție socială, iar bugetele de investiții sunt undeva la undeva la nivelul orașelor Botoșani sau Piatra Neamț”, mai spune Boz.

 

Tetarom III: Clujul a ajuns la patru parcuri industriale, Iașul nu are niciunul

Cât a fost în 2015

Pe bugetul de anul trecut, de 1,044 miliarde de lei, cheltuielile de personal și de bunuri și servicii au fost mult mai mici. Concret, din suma totală, aproximativ o treime s-a dus în contul funcționării orașului – 325 de milioane de lei, din care 200 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal. “Nu avem acum astfel de date. Nu cred că acel procent care reprezintă peste 480 de milioane de lei din bugetul din acest an este corectă. Doar dacă adunăm bugetele tuturor instituțiilor și societăților subordonate poate ieșim la acea sumă. Deci nu cred că putem discuta despre un cost foarte mare de funcționare pentru oraș”, a mai spus Sebastian Buraga.
„Este o creștere însemnată. O campanie electorală poate genera astfel de creștere. A fost utilizat bugetul local pentru realizarea activităților de campanie. Am avut jumătate de an corturi în Iași, chipurile pentru promovarea strategiei de dezvoltare durabilă. Au fost generate atunci niște nevoi care au fost  acoperite din bugetul din acest an. Toate evenimentele speciale au avut nevoie de promovare, de bunuri și servicii”, ne-a mai spus Eduard Boz.

 

Consilierul local Eduard Boz (PNL) spune că filosofia bugetului face ca Iașul să se compare cu Botoșaniul și Piatra Neamț

Cât este la București și Cluj

În cazul Bucureștiului, bugetul pe 2016 a fost de 4,1 miliarde de lei. Din această sumă, conform studiului realizat de Funky Citizens, 701 milioane de lei au mers în cheltuieli de personal, bunuri și servicii. Cheltuielile de personal, în cazul Bucureștiului, au reprezentat 116 milioane de lei, conform studiului, față de 300 de milioane de lei la Iași. Diferența este cauzată de privatizarea serviciilor publice.
La capitolul investiții, suma prevăzută este imensă: 1,433 miliarde lei (34.97%). În cazul orașului Cluj Napoca, bugetul pe 2016 este de 1,11 miliarde de lei. Din această sumă, studiul arată că 240 de milioane de lei au fost cheltuielile de personal și 305 milioane de lei s-au dus pe bunuri și servicii.
Pentru investiții, Primăria Cluj a pregătit, în acest an, 346 milioane de lei. La Brașov, spre exemplu, alt oraș important din România, bugetul pe 2016 este  de aproape 600 de milioane de lei. Din această sumă, 151 de milioane de lei au reprezentat cheltuielile de personal și 135 de milioane de lei bunurile și serviciile: procentul total este de sub 50% din buget. La Ploiești, dintr-un buget de 500 de milioane de lei, din care 300 de milioane a fost procentul alocat cheltuielilor de personal și bunurilor și serviciilor. În schimb, la Ploiești, dintr-un buget mai mic, Primăria a prevăzut investiții de 100 de milioane de lei în 2016: 20%.

 

Iașului îi lipsesc enorm pasajele din București

Cine sunt Funky Citizens

O asociație creată acum câțiva ani care militează pentru ca instituțiile românești să devină mai transparente. Printre altele, membrii organizației au lansat un proiect numit Bani Publici. În cadrul acestui proiect, a fost analizat bugetul Bucreștiului și comparat cu bugetele altor orașe din țară. Una dintre temele abordate de asociație în cadrul proiectului a fost ponderea cheltuielilor cu funcționarea orașului din totalul bugetului. Au fost analizate trei orașe din țară – București, Cluj și Iași, ultimul având ponderea cea mai mare din buget pentru cheltuielile de funcționare, dar și cele mai mici cheltuieli de investiții.

 

Citește și Culmea nesimțirii bugetare: șefa Radio Iași, primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere

 

București – 34,97% investiții din total buget 4.1 miliarde de lei (1.43 miliarde)

- 17.10% din buget (701 milioane de lei) pentru funcționare - cheltuieli de personal (2,83% - 116 milioane de lei) și bunuri și servicii (14.26% - 584 milioane)

Cluj – 31.21% pentru investiții din total buget de 1.11 miliarde de lei (1,433 miliarde de lei)

- 49.20% pentru cheltuieli de personal (21.68% - 240 milioane de lei) și bunuri și servicii (27.51% - 305 milioane de lei)

Iași – 10,18% pentru investiții din buget de 865 milioane de lei (88 milioane de lei)

- 56.25% pentru cheltuieli de personal (34.9% - 300 milioane de lei) și bunuri și servicii (22.06% - aproape 190 milioane de lei).

Conform unui studiu întocmit de Asociația Funcky Citizens, mai mult de jumătate din bugetul Iașului se duce pe salariile și achizițiile din Primărie și serviciile și direcțiile sale. Informația este contestată de reprezentanții Primăriei, care susțin că datele făcute publice prin proiectul banipublici.ro includ cheltuielile cu tot personalul din societățile subordonate Consiliului Local. Relevante sunt cheltuielile foarte mari de la Iași cu „bunuri și servicii”, adică Achizițiile directe, care reprezintă 22% din totalul bugetului. La Iași se investește doar 10% din buget, în timp ce la Cluj și București investițiile reprezintă peste 30%. La noi se fac cârpeli, la ceilalți se asigură viitorul.

 

Funcționăm extrem de scump, foarte puțin eficient și neglijăm investițiile. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Asociația Funky Citizen pe mai multe bugete locale din România, printre care și Iașul. Concluzia celor care au întocmit raportul este că ne costă, anual, peste 56% doar ca să ținem orașul în funcțiune, în vreme ce pentru investiții care ar schimba viitorul avem puțin peste 10% din buget – bani proprii.
O scurtă privire în bugetele altor două orașe de top ale României arată o diferență clară: București și Cluj utilizează peste 30% din buget pentru dezvoltare. Situația nu este mai bună în alte orașe importante – Sibiu, Brașov, Ploiești, dar acolo unele dintre proietele importante au fost deja realizate. Reprezentanții Primăriei contestă însă rezultatele studiului, spunând că, în realitate, funcționarea Primăriei costă câteva zeci de milioane de lei, restul sumelor adunate în studiu drept cheltuieli de funcționare fiind de fapt ale societăților subordonate Consiliului Local.

 

Iași: 56.25%

Ce se ascunde în spatele acestei cifre? Asociația Funky Citizens a menționat în raportul despre bugete și destinația banilor publici că atât cheltuiește muncipiul Iași, din bugetul local, pentru cheltuieli de personal și bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, din 865 milioane de lei, 486,6 milioane de lei se duc în cheltuielile care țin orașul în funcțiune: salarii din administrație, salarizarea personalului din regiile și direcțiile subordonate Primăriei, din societățile Consiliului Local (Salubris, Citadin), facturi ale societăților, pixuri și hârtie.
Din această sumă, 300 milioane de lei sunt pentru cheltuieli de personal (34.9%) și aproape 190 de milioane pentru bunuri și servicii.  “Este imposibil să fie o asemenea cifră. Cifrele sunt greșite. Au inclus toți angajații direcțiilor, serviciilor și societăților, salariile din învățământ, care sunt trecute prin CL, și salariile din spitalele care sunt administrate local. Dacă este să calculăm așa, cifra poate fi corectă, ne referim la peste 10.000 de oameni. Dar numai aparatul propriu al Primăriei, cu 590 de oameni din 810 necesari, nu poate consuma atât”, a explicat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
Același studiu arată că Iașul a pregătit pentru 2016 doar 89 milioane de lei pentru investiții, din care 40 de milioane au fost destinați reparațiilor la câteva străzi.

 

Graficele arată ceva grav pentru Iași: cheltuim cel mai mult cu aparatul propriu al Primăriei și cel mai puțin cu investițiile. La Iași, 10% merge la Dezvoltare, iar la Cluj – 34%

Cauza ar fi politică

Consilierul Eduard Boz susține că nu știe dacă datele din raportul Funky Citizens sunt corecte, dar că acestea exprimă o stare de fapt resimțită zi de zi. „Sunt analize pe care și noi le confirmăm din ceea ce aflăm. Cam pe aici sunt lucrurile. La Iași se cheltuie foarte mult cu personalul și sunt neglijate investițiile. La Prahova avem 13 parcuri tehnologice, la Cluj vreo 4, Oradea are și ea vreo 3, Timișoara la fel, Iași niciunul. Aici este răspunsul la întrebarea: se cheltuiește pe personal și ajutoare sociale și nu se investește unde trebuie. Când vom dezbate bugetul pe anul viitor vom discuta reducerea cheltuielilor de personal și realizarea unui parc tehnologic la Iași”, a mai precizat consilierul local Eduard Boz.
Acesta mai spune că bugetele celorlalte orașe sunt mai mari, dar nu trebuie căutate acolo scuze. „Atunci când ai bugetul mai redus trebuie să fii echilibrat și cumpătat. O mare problemă la Iași este că demersuri care pot fi informatizate nu se rezolvă așa: o hârtie trebuie plimbată. S-au făcut și angajări aiurea, se face multă protecție socială, iar bugetele de investiții sunt undeva la undeva la nivelul orașelor Botoșani sau Piatra Neamț”, mai spune Boz.

 

Tetarom III: Clujul a ajuns la patru parcuri industriale, Iașul nu are niciunul

Cât a fost în 2015

Pe bugetul de anul trecut, de 1,044 miliarde de lei, cheltuielile de personal și de bunuri și servicii au fost mult mai mici. Concret, din suma totală, aproximativ o treime s-a dus în contul funcționării orașului – 325 de milioane de lei, din care 200 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal. “Nu avem acum astfel de date. Nu cred că acel procent care reprezintă peste 480 de milioane de lei din bugetul din acest an este corectă. Doar dacă adunăm bugetele tuturor instituțiilor și societăților subordonate poate ieșim la acea sumă. Deci nu cred că putem discuta despre un cost foarte mare de funcționare pentru oraș”, a mai spus Sebastian Buraga.
„Este o creștere însemnată. O campanie electorală poate genera astfel de creștere. A fost utilizat bugetul local pentru realizarea activităților de campanie. Am avut jumătate de an corturi în Iași, chipurile pentru promovarea strategiei de dezvoltare durabilă. Au fost generate atunci niște nevoi care au fost  acoperite din bugetul din acest an. Toate evenimentele speciale au avut nevoie de promovare, de bunuri și servicii”, ne-a mai spus Eduard Boz.

 

Consilierul local Eduard Boz (PNL) spune că filosofia bugetului face ca Iașul să se compare cu Botoșaniul și Piatra Neamț

Cât este la București și Cluj

În cazul Bucureștiului, bugetul pe 2016 a fost de 4,1 miliarde de lei. Din această sumă, conform studiului realizat de Funky Citizens, 701 milioane de lei au mers în cheltuieli de personal, bunuri și servicii. Cheltuielile de personal, în cazul Bucureștiului, au reprezentat 116 milioane de lei, conform studiului, față de 300 de milioane de lei la Iași. Diferența este cauzată de privatizarea serviciilor publice.
La capitolul investiții, suma prevăzută este imensă: 1,433 miliarde lei (34.97%). În cazul orașului Cluj Napoca, bugetul pe 2016 este de 1,11 miliarde de lei. Din această sumă, studiul arată că 240 de milioane de lei au fost cheltuielile de personal și 305 milioane de lei s-au dus pe bunuri și servicii.
Pentru investiții, Primăria Cluj a pregătit, în acest an, 346 milioane de lei. La Brașov, spre exemplu, alt oraș important din România, bugetul pe 2016 este  de aproape 600 de milioane de lei. Din această sumă, 151 de milioane de lei au reprezentat cheltuielile de personal și 135 de milioane de lei bunurile și serviciile: procentul total este de sub 50% din buget. La Ploiești, dintr-un buget de 500 de milioane de lei, din care 300 de milioane a fost procentul alocat cheltuielilor de personal și bunurilor și serviciilor. În schimb, la Ploiești, dintr-un buget mai mic, Primăria a prevăzut investiții de 100 de milioane de lei în 2016: 20%.

 

Iașului îi lipsesc enorm pasajele din București

Cine sunt Funky Citizens

O asociație creată acum câțiva ani care militează pentru ca instituțiile românești să devină mai transparente. Printre altele, membrii organizației au lansat un proiect numit Bani Publici. În cadrul acestui proiect, a fost analizat bugetul Bucreștiului și comparat cu bugetele altor orașe din țară. Una dintre temele abordate de asociație în cadrul proiectului a fost ponderea cheltuielilor cu funcționarea orașului din totalul bugetului. Au fost analizate trei orașe din țară – București, Cluj și Iași, ultimul având ponderea cea mai mare din buget pentru cheltuielile de funcționare, dar și cele mai mici cheltuieli de investiții.

 

Citește și Culmea nesimțirii bugetare: șefa Radio Iași, primă de 4.000 de euro pentru ziua de naștere

 

București – 34,97% investiții din total buget 4.1 miliarde de lei (1.43 miliarde)

- 17.10% din buget (701 milioane de lei) pentru funcționare - cheltuieli de personal (2,83% - 116 milioane de lei) și bunuri și servicii (14.26% - 584 milioane)

Cluj – 31.21% pentru investiții din total buget de 1.11 miliarde de lei (1,433 miliarde de lei)

- 49.20% pentru cheltuieli de personal (21.68% - 240 milioane de lei) și bunuri și servicii (27.51% - 305 milioane de lei)

Iași – 10,18% pentru investiții din buget de 865 milioane de lei (88 milioane de lei)

- 56.25% pentru cheltuieli de personal (34.9% - 300 milioane de lei) și bunuri și servicii (22.06% - aproape 190 milioane de lei).

Procurorii anticorupţie au cerut Parlamentului documente privind activitatea şi achiziţiile făcute de TVR în perioada 2005 - 2015.

 

Solicitarea procurorilor a ajuns la Biroul Permanent al Senatului. Documentul a fost discutat astăzi, iar senatorii au decis să ofere procurorilor toate documentele pe care aceștia le solicită.

 

DNA a cerut parlamentului copii după toate rapoartele care vizau activitatea TVR.

 

Aleşii spun că vor răspunde cererii anchetatorilor chiar în această săptămână şi vor transmite documentele cerute.

 

„S-a solicitat de către parchet posibilitatea de a intra în posesia unor copii ale rapoartelor întocmite de comisiile de anchetă privind activitatea SRTV în perioada 2005-2015, împreună cu documentele care au stat la baza acestor rapoarte. Dacă documentul nu are caracter clasificat îl înaintăm în această săptămână”, a spus vicepreședintele Senatului, Ioan Chelaru.

Procurorii au ridicat documente și de la sediul televiziunii.

 

În urmă cu o lună şi jumătate, Oana Stănciulescu, membru al Consiliului de Administraţie al TVR, a acuzat, într-o scrisoare trimisă angajaţilor televiziunii publice, modul abuziv de cheltuire a banului public de cei care conduc şi au condus televiziunea, amintind de achiziţionarea unor produse precum creme volum bust, sare de baie, apă de gură, loţiuni după plajă, pastile „somn uşor” şi protector hepatic, amintește News.ro.

 

În replică, conducerea Televiziunii Române a precizat că obiectele de inventar la care se face referire au fost achiziţionate înainte de anul 2010, prin contracte de sponsorizare. „Acestea nu au fost încheiate de actualul management al TVR, care nu îşi poate asuma acţiunile fostelor conduceri”, preciza conducerea TVR.

 

(Sursa: digi24.ro)

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Go to top