Firma manevrată de patronii BZI n-a construit nimic pe spațiile verzi confiscate în Centrul Iașului, iar autorizație este expirată. Mai au o dispensă de trei luni din motive de pandemie
Șantierul a obturat degeaba Policlinica Mare timp de doi ani, nu s-a lucrat nimic. În urmă au rămas două gropi de noroi
Paravanul lui Asimionesei, susținut inclusiv mediatic de BZI, promitea investiții de 600.000 de euro doar în reabilitarea Policlinicii, fără a mai pune la socoteală construcțiile proprii. Un dezastru, nimic!
Firma manevrată de patronii BZI n-a construit nimic pe spațiile verzi confiscate în Centrul Iașului, iar autorizație este expirată. Mai au o dispensă de trei luni din motive de pandemie
Șantierul a obturat degeaba Policlinica Mare timp de doi ani, nu s-a lucrat nimic. În urmă au rămas două gropi de noroi
Paravanul lui Asimionesei, susținut inclusiv mediatic de BZI, promitea investiții de 600.000 de euro doar în reabilitarea Policlinicii, fără a mai pune la socoteală construcțiile proprii. Un dezastru, nimic!
Scandal în Consiliul Local la votul PUZ-ului aprobat pe şest în mai puţin de o lună pentru firma Grafic Beta Trust SRL, firmă din anturajul familiei Asimionesei, și prin care se vrea construirea unui bloc de 7 etaje pe o suprafaţă de numai 379 mp. Ca și la celelalte ședințe ale Consiliului Local, liberalii au refuzat să voteze proiectele de hotărâre care vizau PUZ-uri sau PUD-uri acordate dezvoltatorilor imobiliari.
Chirica și Harabagiu fac un mare pas înapoi. Omul adus de viceprimarulcare coordonează direct Urbanismul este Alexandru Mustiață, cel care i-a vândut, ca arhitect-șef, un teren cu 100.000 de euro lui Doru Plugaru, cel care construise trei blocuri ilegale în Iași. Mustiață picase de două ori concursul la București, la ANFP. Chirica și Harabagiu se întorc de unde au plecat, semn că nu le pasă de toate scandalurile care se țin lanț în sfera imobiliară. Mustiață este omul de plastilină din mâinile celor doi conducători ai Primăriei. În ultimele săptămâni, BZI, ziarul de casă al primarului, declanșase un atac la adresa fostei arhitecte-șefe, Anca Brândușescu, cerând demisia acesteia. Familia Asimionesei, care patronează BZI, are interese imobiliare pe propriile firme. Mihai Chirica s-a executat: l-a adus înapoi pe „copilul de mingi” Alexandru Mustiață. Primarul a rulat 8 arhitecți-șefi în 4 ani!
Chirica și Harabagiu fac un mare pas înapoi. Omul adus de viceprimarulcare coordonează direct Urbanismul este Alexandru Mustiață, cel care i-a vândut, ca arhitect-șef, un teren cu 100.000 de euro lui Doru Plugaru, cel care construise trei blocuri ilegale în Iași. Mustiață picase de două ori concursul la București, la ANFP. Chirica și Harabagiu se întorc de unde au plecat, semn că nu le pasă de toate scandalurile care se țin lanț în sfera imobiliară. Mustiață este omul de plastilină din mâinile celor doi conducători ai Primăriei. În ultimele săptămâni, BZI, ziarul de casă al primarului, declanșase un atac la adresa fostei arhitecte-șefe, Anca Brândușescu, cerând demisia acesteia. Familia Asimionesei, care patronează BZI, are interese imobiliare pe propriile firme. Mihai Chirica s-a executat: l-a adus înapoi pe „copilul de mingi” Alexandru Mustiață. Primarul a rulat 8 arhitecți-șefi în 4 ani!
Pe 8 ianuarie 2018, Ghiocel Asimionesei a primit de la Primărie autorizaţie de a construi „sediu de firmă şi spaţii cazare tip pensiune” pe un teren de pe Sărărie, pus la dispoziţie de Consiliul Local. Ignorând acest lucru, Asimionesei a anunţat că va construi acolo un bloc, preţurile apartamentelor variind între 60.600 de euro și 89.750 de euro. Deja au fost încheiate contracte. Ilegalitatea este cât casa, dar Primăria se face că nu vede, primarul Mihai Chirica fiind favoritul gazetei Bună Ziua Iaşi deţinută de Asimionesei.
Ghiocel Asimionesei a câştigat, Iaşul a pierdut. Deşi pe autorizaţia de construire emisă în ianuarie de către Primăria Iaşi scrie mare şi clar „sediu de firmă şi pensiune”, patronul Bună Ziua Iaşi construieşte pe Sărărie numărul 202 un bloc de apartamente pe care le-a scos deja la vânzare. Agentul imobiliar care se ocupă de vânzări spune că a încheiat deja contracte, iar despre inadvertenţa dintre actele valabile şi ce se petrece pe teren o trece la „concurenţă între ziare”.
Vinde deja apartamente
Pentru 202 Sărărie Resindence&Office s-a dat startul la vânzări. Agentul imobiliar care se ocupă de proiect, Bogdan Nistor, spune chiar că s-au vândut deja apartamente. „Zona este foarte bună şi căutată, probabil că în câteva luni le vindem pe toate”, spune acesta.
Familia Asimionesei a mascat faptul că vinde apartamente în ceea ce ar trebui să fie o pensiune, conform contractului de asociere cu Primăria şi autorizaţiei de construire, prin aşa numitele „apartamente în regim hotelier”.
Cum vede vânzătorul acest concept? „Puteţi cumpăra un apartament şi să faceţi un contract cu dezvoltatorul că îl veţi închiria în regim hotelier”, explică Bogdan Nistor. O găselniţă, pentru că o persoană care cumpără o proprietate acolo nu este obligată să o închirieze. „Nu există aşa ceva, îl cumpăraţi şi locuiţi în el sau îl închiriaţi, cum doriţi”, mai spune Nistor.
Blocul are deja fundaţia turnată, s-a ajuns aproape de etajul 1, iar agentul imobiliar spune că până la finalul anului este gata. Preţul apartamentelor este cuprins între 60.600 de euro (o cameră, 40,3 mp) şi 89.750 de euro (două camere, 60,3 mp). Prețul este foarte piperat: 1.500 euro/mp.
Autorizaţie pentru pensiune
Pe 8 ianuarie 2018, Primăria Iaşi a emis autorizaţia pentru Sărărie 202. Doar că documentul este conform contractului făcut în trecut cu Delta Press Investment, pasat apoi unei alte firme de-a familiei Asimionesei. În documente scrie clar „construire sediu de firmă şi spaţii de cazare tip pensiune”. Este cu totul altceva decât se construieşte şi se vinde efectiv pe Sărărie 202.
În aceeaşi autorizaţie este o inadvertenţă cât blocul lui Asimionesei: „Imobil deţinut în baza contractului de cesiune 685/27.04.2010 încheiat cu SC Delta Press Investment SRL, conform contract de asociere în participaţiune nr. 48077/01.07.2005 încheiat cu Municipiul Iaşi”. Numai că în autorizaţie nu apare numele Delta Press Investment, ci SC Global Impex Distribution. Documentaţia este pe o firmă care nu mai există, autorizaţia pe alta.
Istoricul unei ilegalităţi
În anul 2005, Consiliul Local (CL) şi primarul Gheorghe Nichita au oferit familiei Asimionesei un teren de 1.400 de mp, pe Sărărie 202, printr-un contract de asociere în participaţiune. Potrivit respectivului contract, CL a primit o cotă de 10% din această asociere, în timp ce Delta Press Investment, cu 90%, a promis o investiţie estimată la 900.000 de euro.
În urma acestei afaceri, CL urma să primească 10% din profitul asocierii, dar nu mai puţin de 4.000 de euro anual (333 de euro lunar), un nivel extrem de scăzut de profit după orice standarde. Condiţiile financiare ale asocierii au rămas bătute în cuie, fără posibilitatea renegocierii.
În 2005, a fost stabilită valoarea de 75 euro/mp de teren în acea zonă, în prezent preţul este de 714 euro/mp. Mai mult, contractul prevedea posibilitatea cesiunii fără acordul Primăriei, care este proprietarul terenului. Delta Press nu a făcut nimic pe respectivul teren câţiva ani.
Delta Press moare dar nu se predă!
În 2010, firmei controlate de Ghiocel Asimionesei i-a fost cerută intrarea în insolvenţă, de către creditori. Delta Press a cerut în acelaşi an eliberarea certificatului de urbanism pentru Sărărie 202. Dar, tot în 2010, s-a făcut un contract de cesiune între Delta Press Investment şi Global Impex Distribution, fără acordul Primăriei. Asupra datei privind cesiunea există mari dubii, dat fiind că în procesul cu Primăria, care a urmat, concesionarul a rămas Delta Press, o firmă intrată în lichidare.
În anul 2011, pe 7 februarie, au avut loc două evenimente: Tribunalul Bucureşti a deschis procedura insolvenţei împotriva Delta Press Investment, iar Primăria a deschis proces împotriva Delta Press, cerând rezilierea contractului de asociere. Primăria a cerut acest lucru motivând că firma controlată de Asimionesei nu a realizat pe terenul din Sărărie lucrările de investiţie convenite prin contract.
Oficial: apartamente de închiriat
Delta Press Investment s-a apărat în instanţă ca şi cum ar fi deţinut terenul şi a câştigat procesul. Pe 10 octombrie 2014, Delta Press, nicidecum Global Impex, a cerut eliberarea certificatului de urbanism pentru parcela din Sărărie, după ce, cu o lună înainte, intrase în faliment.
În 2016, Global Impex, de această dată, obţine certificat de urbanism pentru Sărărie 202, iar pe 6 ianuarie 2017 cere aprobarea PUZ-ului. În document, arhitectul Marian Jan Chiriţa spune că spaţiile de cazare vor fi apartamente de închiriat. Pe 31 mai 2017, CL aprobă PUZ-ul, iar pe 8 ianuarie 2018 este eliberată autorizaţia de construire.
Răspunsul agentului: „Concurenţă între ziare”
Aşa arată „pensiunea” lui Asimionesei
Întrebat despre cum poate vinde apartamente într-un bloc ce apare pe documente că este pensiune, agentul care se ocupă de vânzare a minimalizat problema. „Acolo se vând apartamente pentru că are voie să le construiască şi să le vândă. Cât despre ştirile că nu ar avea voie, că este încălcat contractul cu CL, aceasta este concurenţă între ziare. Sunt ziare concurente care au scris”, a mai spus Bogdan Nisto
Pe 8 ianuarie 2018, Ghiocel Asimionesei a primit de la Primărie autorizaţie de a construi „sediu de firmă şi spaţii cazare tip pensiune” pe un teren de pe Sărărie, pus la dispoziţie de Consiliul Local. Ignorând acest lucru, Asimionesei a anunţat că va construi acolo un bloc, preţurile apartamentelor variind între 60.600 de euro și 89.750 de euro. Deja au fost încheiate contracte. Ilegalitatea este cât casa, dar Primăria se face că nu vede, primarul Mihai Chirica fiind favoritul gazetei Bună Ziua Iaşi deţinută de Asimionesei.
Ghiocel Asimionesei a câştigat, Iaşul a pierdut. Deşi pe autorizaţia de construire emisă în ianuarie de către Primăria Iaşi scrie mare şi clar „sediu de firmă şi pensiune”, patronul Bună Ziua Iaşi construieşte pe Sărărie numărul 202 un bloc de apartamente pe care le-a scos deja la vânzare. Agentul imobiliar care se ocupă de vânzări spune că a încheiat deja contracte, iar despre inadvertenţa dintre actele valabile şi ce se petrece pe teren o trece la „concurenţă între ziare”.
Vinde deja apartamente
Pentru 202 Sărărie Resindence&Office s-a dat startul la vânzări. Agentul imobiliar care se ocupă de proiect, Bogdan Nistor, spune chiar că s-au vândut deja apartamente. „Zona este foarte bună şi căutată, probabil că în câteva luni le vindem pe toate”, spune acesta.
Familia Asimionesei a mascat faptul că vinde apartamente în ceea ce ar trebui să fie o pensiune, conform contractului de asociere cu Primăria şi autorizaţiei de construire, prin aşa numitele „apartamente în regim hotelier”.
Cum vede vânzătorul acest concept? „Puteţi cumpăra un apartament şi să faceţi un contract cu dezvoltatorul că îl veţi închiria în regim hotelier”, explică Bogdan Nistor. O găselniţă, pentru că o persoană care cumpără o proprietate acolo nu este obligată să o închirieze. „Nu există aşa ceva, îl cumpăraţi şi locuiţi în el sau îl închiriaţi, cum doriţi”, mai spune Nistor.
Blocul are deja fundaţia turnată, s-a ajuns aproape de etajul 1, iar agentul imobiliar spune că până la finalul anului este gata. Preţul apartamentelor este cuprins între 60.600 de euro (o cameră, 40,3 mp) şi 89.750 de euro (două camere, 60,3 mp). Prețul este foarte piperat: 1.500 euro/mp.
Autorizaţie pentru pensiune
Pe 8 ianuarie 2018, Primăria Iaşi a emis autorizaţia pentru Sărărie 202. Doar că documentul este conform contractului făcut în trecut cu Delta Press Investment, pasat apoi unei alte firme de-a familiei Asimionesei. În documente scrie clar „construire sediu de firmă şi spaţii de cazare tip pensiune”. Este cu totul altceva decât se construieşte şi se vinde efectiv pe Sărărie 202.
În aceeaşi autorizaţie este o inadvertenţă cât blocul lui Asimionesei: „Imobil deţinut în baza contractului de cesiune 685/27.04.2010 încheiat cu SC Delta Press Investment SRL, conform contract de asociere în participaţiune nr. 48077/01.07.2005 încheiat cu Municipiul Iaşi”. Numai că în autorizaţie nu apare numele Delta Press Investment, ci SC Global Impex Distribution. Documentaţia este pe o firmă care nu mai există, autorizaţia pe alta.
Istoricul unei ilegalităţi
În anul 2005, Consiliul Local (CL) şi primarul Gheorghe Nichita au oferit familiei Asimionesei un teren de 1.400 de mp, pe Sărărie 202, printr-un contract de asociere în participaţiune. Potrivit respectivului contract, CL a primit o cotă de 10% din această asociere, în timp ce Delta Press Investment, cu 90%, a promis o investiţie estimată la 900.000 de euro.
În urma acestei afaceri, CL urma să primească 10% din profitul asocierii, dar nu mai puţin de 4.000 de euro anual (333 de euro lunar), un nivel extrem de scăzut de profit după orice standarde. Condiţiile financiare ale asocierii au rămas bătute în cuie, fără posibilitatea renegocierii.
În 2005, a fost stabilită valoarea de 75 euro/mp de teren în acea zonă, în prezent preţul este de 714 euro/mp. Mai mult, contractul prevedea posibilitatea cesiunii fără acordul Primăriei, care este proprietarul terenului. Delta Press nu a făcut nimic pe respectivul teren câţiva ani.
Delta Press moare dar nu se predă!
În 2010, firmei controlate de Ghiocel Asimionesei i-a fost cerută intrarea în insolvenţă, de către creditori. Delta Press a cerut în acelaşi an eliberarea certificatului de urbanism pentru Sărărie 202. Dar, tot în 2010, s-a făcut un contract de cesiune între Delta Press Investment şi Global Impex Distribution, fără acordul Primăriei. Asupra datei privind cesiunea există mari dubii, dat fiind că în procesul cu Primăria, care a urmat, concesionarul a rămas Delta Press, o firmă intrată în lichidare.
În anul 2011, pe 7 februarie, au avut loc două evenimente: Tribunalul Bucureşti a deschis procedura insolvenţei împotriva Delta Press Investment, iar Primăria a deschis proces împotriva Delta Press, cerând rezilierea contractului de asociere. Primăria a cerut acest lucru motivând că firma controlată de Asimionesei nu a realizat pe terenul din Sărărie lucrările de investiţie convenite prin contract.
Oficial: apartamente de închiriat
Delta Press Investment s-a apărat în instanţă ca şi cum ar fi deţinut terenul şi a câştigat procesul. Pe 10 octombrie 2014, Delta Press, nicidecum Global Impex, a cerut eliberarea certificatului de urbanism pentru parcela din Sărărie, după ce, cu o lună înainte, intrase în faliment.
În 2016, Global Impex, de această dată, obţine certificat de urbanism pentru Sărărie 202, iar pe 6 ianuarie 2017 cere aprobarea PUZ-ului. În document, arhitectul Marian Jan Chiriţa spune că spaţiile de cazare vor fi apartamente de închiriat. Pe 31 mai 2017, CL aprobă PUZ-ul, iar pe 8 ianuarie 2018 este eliberată autorizaţia de construire.
Răspunsul agentului: „Concurenţă între ziare”
Aşa arată „pensiunea” lui Asimionesei
Întrebat despre cum poate vinde apartamente într-un bloc ce apare pe documente că este pensiune, agentul care se ocupă de vânzare a minimalizat problema. „Acolo se vând apartamente pentru că are voie să le construiască şi să le vândă. Cât despre ştirile că nu ar avea voie, că este încălcat contractul cu CL, aceasta este concurenţă între ziare. Sunt ziare concurente care au scris”, a mai spus Bogdan Nisto
Ministerul Sănătăţii şi Primăria Iaşi au pus mâna de la mână pentru binele patronului Bună Ziua Iaşi, Ghiocel Asimionesei . Acesta a intrat în linie dreaptă cu proiectul unei farmacii în curtea Spitalului de la Neuro, după ce cea de la “Sf. Maria” a fost deschisă recent.
La sfârşitul lunii octombrie, Comisia de Urbanism din cadrul Primăriei Iaşi a aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru construirea unei farmacii în curtea Spitalului de Neurochirugie „N. Oblu“ Iaşi. Afacerea îi aparţine patronului Bună Ziua Iaşi, Ghiocel Asimionesei, cel care a subînchiriat un teren pentru o altă farmacie, inaugurată recent în curtea altui spital din Iaşi.
A schimbat un interpus cu altul
Pe terenul de 75 de metri pătraţi, PUZ-ul a fost obţinut de firma Grafic Beta Trust, ce îi aparţine, în acte, lui Cătălin Curarariu, interpus al lui Asimionesei, care este angajatul acestuia ca director de marketing la Bună Ziua Iaşi. Sediul firmei este pe Calea Chişinăului nr. 22, acelaşi cu sediul Bună Ziua Iaşi, iar obiectul de activitate este „tipărirea ziarelor”. Firma apare zilnic în ziar cu oferte ale unei tipografii pe care o deţine – în fapt, tipografia lui Asimionesei.
Aici, la Neuro, va fi ridicată cea de-a doua farmacie a clanului Asimionesei
Anul trecut, când REPORTER DE IAŞI a dezvăluit intenţiile lui Asimionesei de a construi o farmacie la Neuro, firma era pe numele lui Gică Luca, din satul Banu, comuna Dumeşti. Mama acestuia a declarat că Luca lucrase pentru Asimionesei şi că fiul său se afla în Cipru, la muncă. Bărbatul din Dumeşti era, de fapt, interpus al familiei Asimionesei, dintr-un motiv foarte simplu: patronul Bună Ziua Iaşi, care a concesionat terenul de la Neuro este dator cu sute de mii de lei Consiliului Judeţean, în urma închirierii unui sediu pe strada Sărărie. În caietul de sarcini pentru concesionarea celor 75 de metri pătraţi era scris negru pe alb că astfel de debitori nu pot participa la licitaţie.
PUZ obţinut imediat
În condiţiile în care în Iaşi sunt firme care aşteaptă ani întregi pentru obţinerea unui PUZ, firma familiei Asimionesei a obţinut aprobarea documentului imediat.
Astfel, cu sprijinul consilierilor locali PSD, firma Grafic Beta Trust a introdus cererea prin care solicita avizarea şi ulterior aprobarea PUZ-ului pentru Strada Ateneului numărul 2, în data de 12 octombrie 2017.
După numai 13 zile, cererea a ajuns în Comisia de Urbanism şi a fost aprobată. Firma avea avizul de oportunitate obţinut din 15 martie 2017.
Semne de întrebare ridică şi preţul pe care urmează să-l plătească firma Spitalului de Neurochirurgie pentru închirierea terenului. Astfel Grafic Beta Trust va achita 10 lei/mp/lună, adică 750 lei lunar. Asta în condiţiile în care farmaciile din zonă plătesc între 8 şi 15 euro/mp/lună. „Eu plătesc chirie lunară de 10 euro pe metrul pătrat şi încă este un preţ bun“, spune unul dintre proprietarii unei farmacii din zona Spitalului de Neurochirurgie.
Să fie o “facilitate” venită pe filiera Lucian Eva, managerul spitalului-fratele său Emilian Eva, procuror acuzat de DNA de mai multe infracţiuni şi apropiat al lui Asimionesei?
Modificare de lege avantajoasă
Atât în cazul farmaciei de la Neuro, cât şi a alteia, recent inaugurată în curtea Spitalului “Sf. Maria”, Asimionesei a beneficiat de o recent modificare de lege.
Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 58/2017 pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, s-a dat liber la intrarea farmaciilor private în curtea spitalelor, lucru care nu era permis până acum fără existenţa unui Ordin de Ministru.
Astfel, potrivit ordonanţei, articolului 10, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: “(4) Autorizaţia de funcţionare prevăzută la art. 8 alin. (1) se eliberează în baza deciziei de conformitate a spaţiului cu destinaţie de unitate farmaceutică a directorului executiv al direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, însoţită de raportul de inspecţie întocmit de personalul de specialitate din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Conformitatea spaţiului se stabileşte potrivit prevederilor art. 14, astfel cum este detaliat prin normele de aplicare.“ În lege nu se mai face referire la farmaciile din curtea spitalelor.
“Un precedent periculos”
Farmaciştii din Iaşi se declară deranjaţi de noile modificări ce permit concurenţa neloială din partea unor farmacii. „Nu este posibil ca legea să fie atât de permisivă. Voi cere Ministerului Sănătăţii să introducă anumite restricţii în ceea ce priveşte construirea de farmacii în curtea spitalelor. Este o concurenţă neloială şi ce urmează să se întâmple la Spitalul de Neurochirurgie poate fi un precedent periculos. Aşa ne putem trezi cu zece farmacii în curtea unui spital“, susţine Gabriel Tătărîngă, preşedintele Colegiului Farmaciştilor Iaşi.
Mai mult, potrivit acesteia, în Iaşi, teoretic, nu se mai poate deschide nicio farmacie deoarece nu se mai dau licenţe: „Iaşul este un oraş «închis» pentru farmacii noi. Cei care vor deschide farmacia de la Neurochirugie probabil că au cumpărat o licenţă de la altă firmă.“
Copaci defrişaţi
Pe terenul unde urmează să fie construită farmacia familiei Asimionesei este un spaţiu verde, unde sunt mai mulţi copaci. „Am întrebat în cadrul comisiei care este natura acestui teren şi mi s-a comunicat că este curţi-construcţii şi nu spaţiu verde. În aceste condiţii se poate construi acolo. În ceea ce priveşte tăierea copacilor din zonă, firma trebuie să obţină un aviz de la Garda de Mediu. Mai mult, arhitectul ne-a comunicat că va încerca să nu construiască fără a afecta acei copaci“, spune Ciprian Bostan, consilier local, membru în Comisia de Urbanism a Primăriei. El s-a abţinut la votul pentru acordarea PUZ-ului.
Având în vedere că locul unde se va construi nu este trecut ca spaţiu verde e clar că acei copaci vor fi tăiaţi, neputându-se problema neprimirii unui aviz de mediu, după spune şi arhitectul Iulian Grumăzescu: „Legea e permisivă şi cu siguranţă vor tăia acei copaci fără probleme.“
Totuşi, în caietul de sarcini de la Neurochirurgie se precizează că firma care va face farmacia „va obţine avizele necesare tăierii arborilor existenţi în spaţiul de închiriat şi va planta un număr corepunzător arborilor tăiaţi în zonele indicate de conducerea unităţii”.
Asimionesei (dreapta) nu are nici un scrupul în afaceri
Farmacia de la „Sf. Maria“, inaugurată
În 2016, firma Grafic Beta Trust a depus la Primăria Iaşi şi o cerere de aprobare a schimbării destinaţiei unui chioşc existent în incinta Spitalului de Copii Sf. Maria tot în farmacie. Afacerea a fost fie închiriată, fie vândută de Asimionesei lanţului Ropharma, unul dintre cele mai puternice de pe piaţă.
Modul în care Asimionesei a pus mâna pe terenurile de sub cele două farmacii indică totala complicitate a conducerii celor două spitale.
La „Sf. Maria“, iniţial, a fost scoasă la licitaţie concesionarea unui teren de 75 de metri pătraţi, destinaţi edificării unui „magazin”. Procedura a fost însă anulată pe motiv că sub imobil se aflau reţele de cabluri, aşa că a fost identificat un alt teren, de 100 mp. Aceeaşi firmă Grafic Beta Trust a câştigat licitaţia la care a venit cu o firmă “mână moartă”. Între timp, Asimionesei s-a reorientat şi a decis să facă acolo o farmacie.
Modelul a fost urmat la Neuro, unde, în 2015, a fost scoasă la licitaţie concesionarea unui teren în vederea ridicării unui magazin, dar şi pentru activităţi de birouri. Ulterior, Asimionesei a obţinut PUZ-ul pentru ridicarea unei farmacii.
Ministerul Sănătăţii şi Primăria Iaşi au pus mâna de la mână pentru binele patronului Bună Ziua Iaşi, Ghiocel Asimionesei . Acesta a intrat în linie dreaptă cu proiectul unei farmacii în curtea Spitalului de la Neuro, după ce cea de la “Sf. Maria” a fost deschisă recent.
La sfârşitul lunii octombrie, Comisia de Urbanism din cadrul Primăriei Iaşi a aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru construirea unei farmacii în curtea Spitalului de Neurochirugie „N. Oblu“ Iaşi. Afacerea îi aparţine patronului Bună Ziua Iaşi, Ghiocel Asimionesei, cel care a subînchiriat un teren pentru o altă farmacie, inaugurată recent în curtea altui spital din Iaşi.
A schimbat un interpus cu altul
Pe terenul de 75 de metri pătraţi, PUZ-ul a fost obţinut de firma Grafic Beta Trust, ce îi aparţine, în acte, lui Cătălin Curarariu, interpus al lui Asimionesei, care este angajatul acestuia ca director de marketing la Bună Ziua Iaşi. Sediul firmei este pe Calea Chişinăului nr. 22, acelaşi cu sediul Bună Ziua Iaşi, iar obiectul de activitate este „tipărirea ziarelor”. Firma apare zilnic în ziar cu oferte ale unei tipografii pe care o deţine – în fapt, tipografia lui Asimionesei.
Aici, la Neuro, va fi ridicată cea de-a doua farmacie a clanului Asimionesei
Anul trecut, când REPORTER DE IAŞI a dezvăluit intenţiile lui Asimionesei de a construi o farmacie la Neuro, firma era pe numele lui Gică Luca, din satul Banu, comuna Dumeşti. Mama acestuia a declarat că Luca lucrase pentru Asimionesei şi că fiul său se afla în Cipru, la muncă. Bărbatul din Dumeşti era, de fapt, interpus al familiei Asimionesei, dintr-un motiv foarte simplu: patronul Bună Ziua Iaşi, care a concesionat terenul de la Neuro este dator cu sute de mii de lei Consiliului Judeţean, în urma închirierii unui sediu pe strada Sărărie. În caietul de sarcini pentru concesionarea celor 75 de metri pătraţi era scris negru pe alb că astfel de debitori nu pot participa la licitaţie.
PUZ obţinut imediat
În condiţiile în care în Iaşi sunt firme care aşteaptă ani întregi pentru obţinerea unui PUZ, firma familiei Asimionesei a obţinut aprobarea documentului imediat.
Astfel, cu sprijinul consilierilor locali PSD, firma Grafic Beta Trust a introdus cererea prin care solicita avizarea şi ulterior aprobarea PUZ-ului pentru Strada Ateneului numărul 2, în data de 12 octombrie 2017.
După numai 13 zile, cererea a ajuns în Comisia de Urbanism şi a fost aprobată. Firma avea avizul de oportunitate obţinut din 15 martie 2017.
Semne de întrebare ridică şi preţul pe care urmează să-l plătească firma Spitalului de Neurochirurgie pentru închirierea terenului. Astfel Grafic Beta Trust va achita 10 lei/mp/lună, adică 750 lei lunar. Asta în condiţiile în care farmaciile din zonă plătesc între 8 şi 15 euro/mp/lună. „Eu plătesc chirie lunară de 10 euro pe metrul pătrat şi încă este un preţ bun“, spune unul dintre proprietarii unei farmacii din zona Spitalului de Neurochirurgie.
Să fie o “facilitate” venită pe filiera Lucian Eva, managerul spitalului-fratele său Emilian Eva, procuror acuzat de DNA de mai multe infracţiuni şi apropiat al lui Asimionesei?
Modificare de lege avantajoasă
Atât în cazul farmaciei de la Neuro, cât şi a alteia, recent inaugurată în curtea Spitalului “Sf. Maria”, Asimionesei a beneficiat de o recent modificare de lege.
Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 58/2017 pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, s-a dat liber la intrarea farmaciilor private în curtea spitalelor, lucru care nu era permis până acum fără existenţa unui Ordin de Ministru.
Astfel, potrivit ordonanţei, articolului 10, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: “(4) Autorizaţia de funcţionare prevăzută la art. 8 alin. (1) se eliberează în baza deciziei de conformitate a spaţiului cu destinaţie de unitate farmaceutică a directorului executiv al direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, însoţită de raportul de inspecţie întocmit de personalul de specialitate din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Conformitatea spaţiului se stabileşte potrivit prevederilor art. 14, astfel cum este detaliat prin normele de aplicare.“ În lege nu se mai face referire la farmaciile din curtea spitalelor.
“Un precedent periculos”
Farmaciştii din Iaşi se declară deranjaţi de noile modificări ce permit concurenţa neloială din partea unor farmacii. „Nu este posibil ca legea să fie atât de permisivă. Voi cere Ministerului Sănătăţii să introducă anumite restricţii în ceea ce priveşte construirea de farmacii în curtea spitalelor. Este o concurenţă neloială şi ce urmează să se întâmple la Spitalul de Neurochirurgie poate fi un precedent periculos. Aşa ne putem trezi cu zece farmacii în curtea unui spital“, susţine Gabriel Tătărîngă, preşedintele Colegiului Farmaciştilor Iaşi.
Mai mult, potrivit acesteia, în Iaşi, teoretic, nu se mai poate deschide nicio farmacie deoarece nu se mai dau licenţe: „Iaşul este un oraş «închis» pentru farmacii noi. Cei care vor deschide farmacia de la Neurochirugie probabil că au cumpărat o licenţă de la altă firmă.“
Copaci defrişaţi
Pe terenul unde urmează să fie construită farmacia familiei Asimionesei este un spaţiu verde, unde sunt mai mulţi copaci. „Am întrebat în cadrul comisiei care este natura acestui teren şi mi s-a comunicat că este curţi-construcţii şi nu spaţiu verde. În aceste condiţii se poate construi acolo. În ceea ce priveşte tăierea copacilor din zonă, firma trebuie să obţină un aviz de la Garda de Mediu. Mai mult, arhitectul ne-a comunicat că va încerca să nu construiască fără a afecta acei copaci“, spune Ciprian Bostan, consilier local, membru în Comisia de Urbanism a Primăriei. El s-a abţinut la votul pentru acordarea PUZ-ului.
Având în vedere că locul unde se va construi nu este trecut ca spaţiu verde e clar că acei copaci vor fi tăiaţi, neputându-se problema neprimirii unui aviz de mediu, după spune şi arhitectul Iulian Grumăzescu: „Legea e permisivă şi cu siguranţă vor tăia acei copaci fără probleme.“
Totuşi, în caietul de sarcini de la Neurochirurgie se precizează că firma care va face farmacia „va obţine avizele necesare tăierii arborilor existenţi în spaţiul de închiriat şi va planta un număr corepunzător arborilor tăiaţi în zonele indicate de conducerea unităţii”.
Asimionesei (dreapta) nu are nici un scrupul în afaceri
Farmacia de la „Sf. Maria“, inaugurată
În 2016, firma Grafic Beta Trust a depus la Primăria Iaşi şi o cerere de aprobare a schimbării destinaţiei unui chioşc existent în incinta Spitalului de Copii Sf. Maria tot în farmacie. Afacerea a fost fie închiriată, fie vândută de Asimionesei lanţului Ropharma, unul dintre cele mai puternice de pe piaţă.
Modul în care Asimionesei a pus mâna pe terenurile de sub cele două farmacii indică totala complicitate a conducerii celor două spitale.
La „Sf. Maria“, iniţial, a fost scoasă la licitaţie concesionarea unui teren de 75 de metri pătraţi, destinaţi edificării unui „magazin”. Procedura a fost însă anulată pe motiv că sub imobil se aflau reţele de cabluri, aşa că a fost identificat un alt teren, de 100 mp. Aceeaşi firmă Grafic Beta Trust a câştigat licitaţia la care a venit cu o firmă “mână moartă”. Între timp, Asimionesei s-a reorientat şi a decis să facă acolo o farmacie.
Modelul a fost urmat la Neuro, unde, în 2015, a fost scoasă la licitaţie concesionarea unui teren în vederea ridicării unui magazin, dar şi pentru activităţi de birouri. Ulterior, Asimionesei a obţinut PUZ-ul pentru ridicarea unei farmacii.
Tun stil Asimionesei: acte contradictorii, două procese pierdute, sentință irevocabilă împotriva lui, interpuși în firmă, dată în calendar falsificată, dar readus la masă de Primărie. Miza: un teren de 560 mp în Centru Civic, lângă Turnul UMF (fost „Petre Andrei”). Acolo era sediul Compiața, firma-paravan a lui Asimionesei plătind doar 10% din suma de achiziție. Cadastrul i-a refuzat întabularea, Primăria revendică din nou terenul. Cât timp primarul și patronul informal al BZI au un „parteneriat strategic”, cum va apăra șeful Primăriei bunul ieșenilor?
Printr-un interpus, Ghiocel Asimionesei, patronul BZI, vrea să pună mâna pe o mină de aur, în centrul Iașului. De cinci ani, Asimionesei, prin Enviro Consulting Group, încearcă să intre în posesia unui teren de 560 mp și a unei clădiri de 170 mp pe strada Zmeu nr. 2. Fix vizavi de Muzeul Municipal și de fostul turn al Universității „Petre Andrei”.
La prima strigare, doar terenul valorează 300.000 de euro. Prin diferite tertipuri, Asimionesei a vrut să-l ia la preț de chilipir: 13.500 lei, adică vreo 3.000 de euro. Acum, doar primarul Mihai Chirica îl poate opri pe Asimionesei. O va face?
O scurtă cronologie
Imobilul și terenul din Zmeu numărul 2 au avut un traseu complicat în ultimii aproape 30 de ani. Au trecut în proprietatea statului, ca urmare a emigrării proprietarilor, iar printr-o decizie din 1989 Consiliul Popular al Județului Iași a trecut acest imobil în administrarea Consiliului Popular al municipiului Iași pentru Administrația Piețe Iași.
Ulterior, imediat după ’90, imobilul și terenul au mers la nou-înființata Compiața, care a administrat, o perioadă, piețele agroalimentare din oraș. La sfârșitul anilor ’90, în urma disputelor cu fostul primar Constantin Simirad, Compiața a pierdut acest drept. Ulterior, a intrat în procedură de faliment.
În mai sau în septembrie?
Anul 2012 reprezintă un moment de cotitură. În acest an, nu e clar dacă în mai sau septembrie, Enviro Consulting Group (firmă controlată din umbră de Ghiocel Asimionesei) a cumpărat la licitație de la Societatea Civilă Practicieni Consulting & Management IPURL (lichidatorul Compiața) un teren de 560 mp și o clădire de 170 mp pe strada Zmeu nr. 2, peste drum de actualul Muzeul Municipal. Prețul: 133.500 lei. La cursul de atunci vreo 30.000 de euro. E vorba de fostul sediu social al Compiața.
Primăria a câștigat irevocabil
Dar Primăria se judeca deja de câțiva ani cu Compiața și cu lichidatorul privind proprietatea asupra clădirii și a terenului din Zmeu nr. 2. Astfel, Primăria a făcut o acțiune în revendicare imobiliară, respectiv pentru evacuare. Concret, reprezentanții Primăriei au susținut că SC Compiața a avut doar drept de administrare și folosință și nu de proprietatea asupra bunurilor imobile.
Pe 28 mai 2012, a venit sentința irevocabilă a Tribunalului. Astfel, Compiața, prin lichidator judiciar, a fost obligată să lase Primăriei „în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul din Iași”. În plus, instanța a dispus „evacuarea pârâtei (Compiața – n.r.) din acest spațiu”.
În 2013, Primăria a încercat executarea silită. Compiața și lichidatorul au contestat. Pe 16 mai 2014, Judecătoria a respins ca nefondată contestația la executare formulată de Compiața prin lichidator. Adică, spațiul trebuia eliberat.
Lichidatorul a făcut apel, iar pe 17 decembrie 2014, Tribunalul a admis contestația la executare formulată de Compiața în contradictoriu cu Municipiul Iași. „Suspendă de drept executarea silită”. Motivul fiind că SC Compiața era în insolvență.
A forțat la Cadastru
Revenim la achiziția de către Enviro a imobilului și a terenului. Pe 2 aprilie 2013, Enviro Consulting Group a chemat în judecată Oficiul de Cadastru (OCPI) solicitând instanței „alocarea unui număr cadastral pentru imobilul proprietatea reclamantei (Enviro – n.r.), obligarea pârâtei la întabularea dreptului său de proprietate pentru acest imobil. Reclamanta a arătat că a dobândit prin vânzare la licitație imobilul teren (560,36 mp) și construcție (169,75 mp) de la Compiața în lichidare, dovadă în acest sens stând procesul verbal de adjudecare 85/10.09.2012”.
Cu alte cuvinte, în SEPTEMBRIE 2012, lichidatorul și Compiața vânduseră terenul și clădirea, deși în MAI, irevocabil, judecătorii de la Tribunal stabiliseră că acestea sunt PROPRIETATEA PRIMĂRIEI.
Nu a făcut dovada proprietății
Neavând acest detaliu, judecătorii au arbitrat disputa dintre Enviro și Cadastru. În cadrul procesului, reprezentanții OCPI Iași au susținut că au respins cererea Enviro motivat de faptul că SC Compiața nu a făcut dovada dreptului de proprietate. Mai mult, în evidențele OCPI Iași, Compiața figura cu o cerere de înscriere a dreptului de proprietate pentru acest imobil, aceasta fiind respinsă. Pe scurt, inspectorii de la Cadastru au refuzat întabularea atât pe Enviro cât și, anterior, pe Compiața deoarece niciuna dintre firme nu făcuse dovada proprietății.
În final, după apel, sentința definitivă din 16 martie 2015, a dat dreptate Oficiului de Cadastru, respingând acțiunea formulată de Enviro care voia întabularea pentru imobilul de la Zmeu 2. Prima înfrângere a Enviro.
O altă dată a licitației
În paralel, fără absolut nicio legătură, o femeie, Monica Hagianu Streit, într-un proces de revendicare, a cerut ca, în locul imobilului ce nu i se mai putea da, să-i fie acordate în compensare alte imobile pe care le deține Primăria. Și a adus ca exemplu terenul și casa de la Zmeu nr. 2.
În sentința din 24 octombrie 2014, instanța reține: „Imobilul a fost transferat către SC Enviro Consulting în baza procesului verbal de licitație și adjudecare din data de 7.05.2012. Nu a fost depus la dosar niciun act din care să rezulte că acest imobil s-ar afla în proprietatea municipiului Iași”.
Nu este clar cine a efectuat „cercetările”, dar surprinde data procesului verbal de licitație și adjudecare: 7 MAI 2012 și nu 10 SEPTEMBRIE 2012. Deci, care este data corectă?
Nu există contract
Totuși, Enviro nu deține act de proprietate pentru respectivele imobile. În februarie 2016, Enviro a dat în judecată lichidatorul Compiața. Reprezentanții Enviro au cerut instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, după adjudecarea din 2012.
Sentința este din 19 ianuarie 2017. Instanța a constatat: „În urma licitației a fost încheiat procesul verbal de licitație și adjudecare nr. 85/10.09.2012. Totodată, la data adjudecării, s-ar fi încheiat actul de adjudecare nr. 88/10.09.2012 în care se precizează că s-a achitat în numerar suma de 13.500 lei conform facturii din 10.09.2012 reprezentând 10% din valoarea licitată și stabilită cu titlu de preț. După acel moment, lichidatorul ar fi refuzat să se prezinte la notar și să încheie contractul de vânzare-cumpărare în forma autentică”. Din aceste date reiese că prețul de adjudecare a fost de 133.500 lei, adică cel de pornire.
Nu a plătit diferența de 90%
În cadrul aceluiași proces, în sentință, s-a precizat: „în primul rând instanța constată că reclamanta (Enviro – n.r.) nu și-a îndeplinit obligația de plată a întregului preț de achiziție de 133.500 lei în termenul de 6 luni de adjudecare. Reclamanta nu a făcut dovada că a achitat prețul. La fila 46 reclamanta recunoaște că nu a achitat prețul integral. Prin urmare, instanța apreciază că nu poate pronunțata o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare atâta vreme cât nu s-a făcut dovada că prețul convenit a fost achitat vânzătorului.
În al doilea rând, se reține că nu s-a făcut dovada faptului că imobilul pentru care s-a organizat licitația era în patrimoniul Compiața, nefiind depus vreun titlu în acest sens”.
Instanța a respins cererea
În plus, instanța a reținut că în acte imobilul din Zmeu 2 este menționat ca fiind „în folosința” și nu în proprietatea Compiața. Mai mult, cei de la Cadastru au comunicat că terenul și construcția nu figurează cu număr cadastral alocat și nu este înscris în cartea funciară. Ba, în februarie 2009, a fost respinsă o cerere de întabulare a dreptului de proprietate formulată de Compiața.
Astfel, în ianuarie 2017, instanța a respins cererea Enviro de-a primi act de vânzare-cumpărare. A doua înfrângere în instanță.
Dacă Enviro nu are contractul de vânzare-cumpărare, de ce anterior a dat în judecată Oficiul de Cadastru cerând întabularea? A încercat să forțeze obținerea contractului de vânzare-cumpărare prin întabulare, spun experții în afaceri imobiliare.
O nouă acțiune a Primăriei
Pe 5 septembrie 2017, Municipiul Iași, prin primar, a depus acțiune de revendicare imobiliară împotriva Enviro. „Dosarul este înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași și are ca obiect acțiune în revendicare formulată de Municipiul Iași, Consiliul Local al Municipiului Iași, în calitate de reclamanți, a imobilului - construcție și teren - din Iași, stradă Zmeu nr. 2, în suprafața de 170 mp construit și 397 mp neconstruit. Acțiunea este formulată în contradictor cu Enviro Consulting, în calitate de adjudecatar al bunurilor deținute de Compiața, aflată în procedura de lichidare de bunuri. Imobilul revendicat - spațiu și teren - se află în prezent inventariat în domeniul public al Municipiului Iași în bază deciziei civile din 2012 pronunțată de Tribunalul Iași (...) prin care s-a admis acțiunea formulată de Municipiul Iași și Consiliul Local și a obligat reclamantul (Compiața – n.r.) să lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul din stradă Zmeu nr. 2”, a precizat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
După ce municipalitatea a depus acțiunea, aceasta a fost anulată pentru că nu au fost întrunite niște condiții de formă. „După parcurgerea procedurii de regularizare, instanța va fixa termen de judecată”, a completat Buraga.
Primăria lui Mihai Chirica ne-a dat deja emoții cu primele erori în depunerea acțiunii. Dacă pierde, Asimionesei se face proprietar pe un teren în centrul Iașului în care se poate construi lejer un P+4, căruia ulterior i se mai adaugă un etaj și aduce un profit de-un milion de euro.
Aberațiile afacerii
1. Ghiocel Asimionesei, prin Enviro Consulting Group, vrea să intre în posesia terenului și clădirii evaluate la vreo 300.000 de euro (cotă de piață acum) deși a plătit doar 3.000 de euro în 2012 (10% din prețul de vânzare de 30.000 euro)
2. Nu există nicio dovadă că terenul și clădirea au fost în proprietatea Compiața, ci doar în administrare și folosință
3. Există o decizie irevocabilă a instanței cum că imobilul de la Zmeu 2 e în deplina proprietate a Primăriei. Instanța a dispus inclusiv evacuarea Compiața de acolo
4. Există două date ale procesului verbal de licitație și adjudecare: 7 mai 2012 și 10 septembrie 2012. Dacă a fost pe 7 mai, lichidatorul a vândut imobilul în timp ce se judeca cu Primăria asupra proprietății. Dacă data corectă e 10 septembrie, atunci lichidatorul a vândut după ce instanța stabilise dreptul de proprietate în favoarea Primăriei
Legătura Enviro – Asimionesei
Tot prin Enviro, Asimionesei a lăsat o datorie de 400.000 de lei către RADEF, în contul închirierii Cinema Tineretului. N-a plătit nicio zi de chirie)
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, firma Enviro Consulting Group, cu sediul social la București, îi are drept acționari pe Ioan Beșleagă (90%) și Florin Modoranu (10%). Ambii sunt cunoscuți ca persoane apropiate lui Ghiocel Asimionesei. Astfel, Modoranu este omul pus de Asimionesei să se ocupe de tipografia unde se tipărește cotidianul BZI. Tot Modoranu figurează ca administrator la o altă firmă controlată de Asimionesei, Grafic Beta Invest SRL, transformată în Grafic Beta Trust.
După intrarea în insolvență a Delta Press Investment, Ghiocel Asimionesei a editat BZI și prin Media Pro Distribution Group SRL, firmă la care unul dintre asociați era Ion Beșleagă.
O altă afacere scandaloasă datează din 2012 când Enviro a închiriat ruina Cinema Tineretului. Timp de trei ani, firma n-a plătit niciun leu chirie, RADEF România având de recuperat 400.000 lei, în acest scop promovând o acțiune în instanță.
Aceeași adresă
Enviro Consulting Group are sediul declarat în București, pe str. Luica, nr. 17, aceeași adresă având-o și firma Global Impex Distribution SRL, una dintre societățile asumate de familia Asimionesei, prin care încearcă o altă inginerie imobiliară, pe Sărărie 202.
Inițial, Enviro a avut sediul în Iași, într-un apartament din Păcurari, pe str. Neculau, nr. 16, unde locuia Claudiu Asimionesei, fiul lui Ghiocel. La un moment dat, numărul de telefon al Enviro Consulting de pe site-ul Ministerului de Finanțe era menționat la BRAT drept contact pentru „Bună Ziua Iași”.
