Miercuri, 22 08 2018
Cursă contracronometru până când se poate produce un incident ce va afecta sănătatea elevilor. Reprezentanţii şcolii au contestat decizia Direcţiei de Sănătate Publică, dar au pierdut procesul. Concluziile inspectorilor sună ca un rechizitoriu: fără apă potabilă, toalete insalubre - în afara corpurilor de şcoală, frigiderul pentru lapte prea mic, iluminat natural necorespunzător, săli de clasă subdimensionate, curte fără gard care să împiedice accesul animalelor.  

Şcoala Generală din Andrieşeni se judecă de doi ani cu Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, contestând deciziile de retragere a două autorizaţii sanitare de funcţionare, la Şcoala şi Grădiniţa Andrieşeni, precum şi la Şcoala cu clasele I-VIII Glăvăneşti. Reprezentanţii Direcţiei Iaşi acuză lipsa unor condiţii minime în care o şcoală trebuie să-şi desfăşoare activitatea, iar prima instanţă le-a dat dreptate şi a respins acţiunea unităţii de învăţământ.  

Cursă contracronometru până când se poate produce un incident ce va afecta sănătatea elevilor. Reprezentanţii şcolii au contestat decizia Direcţiei de Sănătate Publică, dar au pierdut procesul. Concluziile inspectorilor sună ca un rechizitoriu: fără apă potabilă, toalete insalubre - în afara corpurilor de şcoală, frigiderul pentru lapte prea mic, iluminat natural necorespunzător, săli de clasă subdimensionate, curte fără gard care să împiedice accesul animalelor.  

Şcoala Generală din Andrieşeni se judecă de doi ani cu Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, contestând deciziile de retragere a două autorizaţii sanitare de funcţionare, la Şcoala şi Grădiniţa Andrieşeni, precum şi la Şcoala cu clasele I-VIII Glăvăneşti. Reprezentanţii Direcţiei Iaşi acuză lipsa unor condiţii minime în care o şcoală trebuie să-şi desfăşoare activitatea, iar prima instanţă le-a dat dreptate şi a respins acţiunea unităţii de învăţământ.  

Suspiciune: posibilă şmecherie pentru a obţine un teren curat, numai bun pentru o vilişoară cu termopane. În iunie, un medic din Iaşi a obţinut de la Primărie autorizaţie pentru efectuarea unor amenajări la o casă pe care a cumpărat-o în Copou. În prezent, casa nu mai există. Proprietarul spune că imobilul s-a prăbuşit singur în timpul lucrărilor, fiind foarte vechi. Inspectoratul în Construcţii va face verificări.


Reabilitarea unei case de pe strada Grigore Vieru s-a transformat, în doar câteva zile de la începerea lucrărilor, în demolare. „În timpul lucrărilor am constatat că n-avea fundaţie. Când am dat jos câţiva pereţi interiori, pentru recompartimentare, s-a dărâmat”, a declarat Cătălin Bucur, proprietarul imobilului. Acesta susţine că a anunţat autorităţile şi că va reconstrui casa exact aşa cum era. De cealaltă parte, reprezentanţii statului susţin că schimbarea operaţiunilor de reabilitare, reparaţii şi recompartimentare în demolare nu se poate face la simpla voinţă a proprietarului. „Noi am dat aviz pentru reparaţii, nu pentru demolare. În cazul demolării, trebuie supraveghere arheologică pentru că acolo e zonă de protecţie”, a declarat Virgil Băbîi, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu. La rândul său, Radu Lupăşteanu, şeful Inspectoratul Judeţean în Construcţii, a spus că va demara propriile verificări.
Suspiciune: posibilă şmecherie pentru a obţine un teren curat, numai bun pentru o vilişoară cu termopane. În iunie, un medic din Iaşi a obţinut de la Primărie autorizaţie pentru efectuarea unor amenajări la o casă pe care a cumpărat-o în Copou. În prezent, casa nu mai există. Proprietarul spune că imobilul s-a prăbuşit singur în timpul lucrărilor, fiind foarte vechi. Inspectoratul în Construcţii va face verificări.


Reabilitarea unei case de pe strada Grigore Vieru s-a transformat, în doar câteva zile de la începerea lucrărilor, în demolare. „În timpul lucrărilor am constatat că n-avea fundaţie. Când am dat jos câţiva pereţi interiori, pentru recompartimentare, s-a dărâmat”, a declarat Cătălin Bucur, proprietarul imobilului. Acesta susţine că a anunţat autorităţile şi că va reconstrui casa exact aşa cum era. De cealaltă parte, reprezentanţii statului susţin că schimbarea operaţiunilor de reabilitare, reparaţii şi recompartimentare în demolare nu se poate face la simpla voinţă a proprietarului. „Noi am dat aviz pentru reparaţii, nu pentru demolare. În cazul demolării, trebuie supraveghere arheologică pentru că acolo e zonă de protecţie”, a declarat Virgil Băbîi, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu. La rândul său, Radu Lupăşteanu, şeful Inspectoratul Judeţean în Construcţii, a spus că va demara propriile verificări.
Zeci de ieşeni din Podu Roş s-au opus unui proiect imobiliar, dar Primăria i-a ignorat. După câteva reclamaţii depuse la Primărie, oamenii care locuiesc în vecinătatea fostului magazin Mercur Mary obţinuseră o promisiune: nu va fi eliberată autorizaţia de construire pentru un bloc fără consultarea lor. Minciună: investitorul a intrat în forţă pe şantierul unde va fi ridicat un bloc cu şase etaje, iar acordul asociaţiei de proprietari din zonă nu a fost cerut. Imobilul se află la numai 10 metri distanţă de un bloc vecin.

 

În aprilie 2017, Asociaţia de Proprietari C1 din Podu Roş obţinea de la Primăria Iaşi promisiunea că, dacă va fi aprobat un proiect imobiliar în locul magazinului  Mercur Mary, aceasta se va face doar după acceptul lor. Primăria s-a spălat atunci pe mâini cu o hârtie în care a scris asta, precizând că acolo există doar o autorizaţie de modernizare a unui spaţiu comercial. Un an şi câteva luni mai târziu, autorizaţia s-a transformat într-un P plus 6, macaralele şi-au început treaba, iar oamenilor nu le vine a crede că au crezut vorbele celor care ar trebui să le reprezinte interesele.

Zeci de ieşeni din Podu Roş s-au opus unui proiect imobiliar, dar Primăria i-a ignorat. După câteva reclamaţii depuse la Primărie, oamenii care locuiesc în vecinătatea fostului magazin Mercur Mary obţinuseră o promisiune: nu va fi eliberată autorizaţia de construire pentru un bloc fără consultarea lor. Minciună: investitorul a intrat în forţă pe şantierul unde va fi ridicat un bloc cu şase etaje, iar acordul asociaţiei de proprietari din zonă nu a fost cerut. Imobilul se află la numai 10 metri distanţă de un bloc vecin.

 

În aprilie 2017, Asociaţia de Proprietari C1 din Podu Roş obţinea de la Primăria Iaşi promisiunea că, dacă va fi aprobat un proiect imobiliar în locul magazinului  Mercur Mary, aceasta se va face doar după acceptul lor. Primăria s-a spălat atunci pe mâini cu o hârtie în care a scris asta, precizând că acolo există doar o autorizaţie de modernizare a unui spaţiu comercial. Un an şi câteva luni mai târziu, autorizaţia s-a transformat într-un P plus 6, macaralele şi-au început treaba, iar oamenilor nu le vine a crede că au crezut vorbele celor care ar trebui să le reprezinte interesele.

Au mai luat în trecut aceeaşi decizie, dar au încălcat-o ulterior de nenumărate ori. După ce şmecherii din imobiliare şi-au făcut mendrele, construind cum au vrut în Iaşi, consilierii locali din Comisia de Urbanism au luat o decizie radicală. Nu se mai aprobă construcţia de blocuri pe suprafeţe mai mici de 500 de metri pătraţi. Ce „coincidenţă”: tocmai au scăpat de interdicţie construcţiile aparţinând familiilor a doi consilieri locali. Și în urmă cu trei ani se luase aceeași decizie și a fost încălcată de zeci de ori


Pe suprafeţe mai mici de 500 de metri pătraţi nu se mai autorizează construcţia de locuinţe colective, adică blocuri, decât dacă locurile de parcare sunt prevăzute în subteran. „Cresc, într-adevăr, costurile de construcţie, dar investitorii trebuie să înţeleagă că nu pot ridica blocuri pe suprafeţe mici fără să asigure şi parcările”, a declarat Ciprian Bostan, consilier local PNL.

Au mai luat în trecut aceeaşi decizie, dar au încălcat-o ulterior de nenumărate ori. După ce şmecherii din imobiliare şi-au făcut mendrele, construind cum au vrut în Iaşi, consilierii locali din Comisia de Urbanism au luat o decizie radicală. Nu se mai aprobă construcţia de blocuri pe suprafeţe mai mici de 500 de metri pătraţi. Ce „coincidenţă”: tocmai au scăpat de interdicţie construcţiile aparţinând familiilor a doi consilieri locali. Și în urmă cu trei ani se luase aceeași decizie și a fost încălcată de zeci de ori


Pe suprafeţe mai mici de 500 de metri pătraţi nu se mai autorizează construcţia de locuinţe colective, adică blocuri, decât dacă locurile de parcare sunt prevăzute în subteran. „Cresc, într-adevăr, costurile de construcţie, dar investitorii trebuie să înţeleagă că nu pot ridica blocuri pe suprafeţe mici fără să asigure şi parcările”, a declarat Ciprian Bostan, consilier local PNL.

Complexul Era crește într-o lună cât alții în 10 ani. Milionul de metri pătrați ce urmează a fi construiți au fost aprobați în doar 4 luni de șefii Primăriei, în lipsa căilor de acces. În noul PUZ cerut de Ermes Holding apare o eroare gravă: în descrierea parametrilor viitoarelor construcții scrie CUT 3, adică 1 milion mp construiți, și POT 60% (amprentă la sol). În tabelul ce însoțește schița noilor investiții, parametrii sunt cu totul alții: CUT 1, adică 330.000 mp construiți, și POT 50% adică mai puțin cu 3,3 ha de hale. Diferența este inexplicabilă, fiind vorba de 670.000 mp ce urmează a fi închiriați. Proiectul a trecut fulgerător prin Primărie, din martie până în iunie, în timp ce alții așteaptă câte 3 ani. Ermes este doar intermediarul afacerii, urmând să vândă acest PUZ către adevărații dezvoltatori. Pentru succesul tranzacției, îi trebuia aprobare pe niște parametri maximali. În tot acest timp, traficul din zonă este sugrumat pe kilometri întregi și Primăria n-a pus nicio condiție.



O scamatorie cu cărțile la vedere, un truc de milioane de euro. Asta încearcă să facă firma care deține 33 hectare de teren pe șes Bahlui, la Complexul Era din Păcurari. Concret, Ermes Holding, proprietara terenului, a făcut demersuri la Primărie pentru obținerea unui plan urbanistic zonal (PUZ) în vederea construirii celui mai mare mall din Moldova. Dar 33 de hectare arie desfășurată a clădirilor se pot transforma, printr-o simplă ștampilă, în 100 de hectare, triplând astfel profitul. Investiția de sute de milioane de euro este controversată și din alte două motive: lipsa căilor de acces și a neclarificării subiectului parcărilor.

Complexul Era crește într-o lună cât alții în 10 ani. Milionul de metri pătrați ce urmează a fi construiți au fost aprobați în doar 4 luni de șefii Primăriei, în lipsa căilor de acces. În noul PUZ cerut de Ermes Holding apare o eroare gravă: în descrierea parametrilor viitoarelor construcții scrie CUT 3, adică 1 milion mp construiți, și POT 60% (amprentă la sol). În tabelul ce însoțește schița noilor investiții, parametrii sunt cu totul alții: CUT 1, adică 330.000 mp construiți, și POT 50% adică mai puțin cu 3,3 ha de hale. Diferența este inexplicabilă, fiind vorba de 670.000 mp ce urmează a fi închiriați. Proiectul a trecut fulgerător prin Primărie, din martie până în iunie, în timp ce alții așteaptă câte 3 ani. Ermes este doar intermediarul afacerii, urmând să vândă acest PUZ către adevărații dezvoltatori. Pentru succesul tranzacției, îi trebuia aprobare pe niște parametri maximali. În tot acest timp, traficul din zonă este sugrumat pe kilometri întregi și Primăria n-a pus nicio condiție.



O scamatorie cu cărțile la vedere, un truc de milioane de euro. Asta încearcă să facă firma care deține 33 hectare de teren pe șes Bahlui, la Complexul Era din Păcurari. Concret, Ermes Holding, proprietara terenului, a făcut demersuri la Primărie pentru obținerea unui plan urbanistic zonal (PUZ) în vederea construirii celui mai mare mall din Moldova. Dar 33 de hectare arie desfășurată a clădirilor se pot transforma, printr-o simplă ștampilă, în 100 de hectare, triplând astfel profitul. Investiția de sute de milioane de euro este controversată și din alte două motive: lipsa căilor de acces și a neclarificării subiectului parcărilor.

Pagina 1 din 6

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Go to top