Miercuri, 20 02 2019
În toate unitățile de învățământ cu elevi de clasa a VIII-a (181 unități cu personalitate juridică) și a XII-a (55 de unități) se desfășoară, în intervalul 7-9 decembrie prima simulare a examenelor naționale (Evaluare Națională și Bacalaureat). Simularea este organizată la nivelul județului Iași, subiectele fiind elaborate de echipe de lucru din cadrul I.S.J. Iași, în concordanță cu modelele propuse de M.E.N.C.Ș.

 

Gabriela Firea a participat, marți, la o gală dedicată olimpicilor naționali din București. Primarul a ținut să le ofere lecții de viață, în conditiile în care fiul ei a picat Bac-ul, în 2014, cu note jenant de mici.

 

70% din absolvenții de la cele 12 grupuri școlare din Iași nu iau Bacalaureatul și nici nu fac suficientă practică pentru a învăța o meserie. Chiulul e fenomen de masă în aceste licee. 15.000 de absențe s-au adunat la grupurile școlare din Iași în primele două luni din acest semestru. Elevii trec ca gâsca prin apă fiind puși să studieze materii care nu le plac și fac doar 3-4 săptămâni de practică pe an. Agenții economici se plâng că n-au ce angaja: „Am vrea să luăm 30 de absolvenți pe an, dar nu găsim mai mult de 6-7”. Proiectul de sfârșit de an e făcut după doar o săptămână de practică.

 

Şcoala profesională românească nu mai este nici pe departe astăzi ce a fost în trecut. Deşi numărul de anunţuri de angajare pentru sectorul industrial este din ce în ce mai mare, aceste posturi se ocupă foarte greu, deoarece sunt din ce în ce mai puţini meseriaşi.

 

Toată lumea la liceu

O cauză a lipsei acestei forţe de muncă este numărul din ce în ce mai mic de tineri care aleg şcolile profesionale şi liceele tehnologice şi lipsa de interes pentru a învăţa o meserie.

În 1990, existau, potrivit datelor INS, 115.000 de absolvenţi de şcoală profesională. Tinerii erau instruiţi 2-3 zile pe săptămână şi absolveau fără Bacalaureat. De-a lungul anilor, această formă de învăţământ a fost modificată, programa s-a aglomerat, iar orele de practică s-au împuţinat, ajungându-se acum la 3-4 săptămâni pe an de practică.

În 2010, liceele şi şcolile de meserii mai aveau doar 40.000 de elevi.

Dezinteresul pentru învăţământul profesional a culminat în anul şcolar 2009/2010, când fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu nu a mai inclus locuri pentru Şcolile de Arte şi Meserii. Toţi elevii care au finalizat clasa a VIII-a au primit loc direct la liceu, iar, după patru ani, rata abandonului şcolar şi rezultatele examenului de Bacalaureat erau dezastruoase.

 

Orele de practică sunt prea puține pentru a învăța o meserie: 3-4 săptămâni pe an

1.000 de absențe la fiecare liceu

La ora actuală, în oraşul Iaşi sunt 12 licee, colegii sau grupuri şcolare tehnologice.

Dincolo de lipsa de interes pentru acest profil, nici cei care mai frecventează aceste cursuri nu îşi manifestă un interes real pentru acest tip de şcoală.

De la începutul anului şcolar 2016/2017 şi până în prezent, deci în mai puţin de două luni, numărul absenţelor înregistrate de elevii din clasele a XII-a a acestor licee sau colegii tehnologice se apropie de 15.000 de ore, media fiind de peste 1.000 de absenţe pe fiecare instituţie de învăţământ în parte.

Purtătorul de cuvânt al Inspectorul Şcolar Judeţean Iaşi, Sabina Manea, susţine că nu există o astfel de statistică şi că fiecare director manageriază această problemă în instituţia de învăţământ pe care o conduce.

„Nu avem o statistică în acest sens şi nici nu pot da o declaraţie în acest sens. Fiecare director în şcoala pe care o conduce încearcă să rezolve aceste probleme legate de absenţe“, spune Sabina Manea.

 

„La noi încă se chiulește puțin”

Directorul Liceul Tehnologic „Mihail Sturdza“, Victor Bibire, consideră că numărul de absenţe al elevilor de la instituţia pe care o conduce – 1.284 de absenţe, este unul rezonabil.

„De la începutul şcolii şi până acum, cei 83 de elevi din clasa a XII-a de la noi au un număr de 1.284 de absenţe, dintre care motivate 669. Rezultă o diferenţă de 615 ore nemotivate, adică o medie de 7,4 absenţe pe elev, un nivel mediu spre bun, zic eu. Sunt licee tehnologice unde numărul de absenţe este mult mai mare. Cei care au peste 20 de absenţe au mustrările în catalog, conform prevederilor ROFUIP (n.r. - Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preuniversitar)“, susţine Victor Bibire.

 

Victor Bibire, directorul Colegiului „Mihail Sturdza”: „Agenții economici vor tineri bine pregătiți, dar cu patru săptămâni de practică e dificil”

Doar patru săptămâni de practică

În clasa a XII-a la Liceul Tehnologic „Mihail Sturdza“ sunt în momentul de faţă doar trei clase cu profil, iar numărul de ore de practică este foarte mic.

„La noi, avem o clasă de matematică-informatică, una de tehnician prelucrare pe maşină cu comandă numerică şi două clase de tehnician electricieni – electronist auto. Prima clasă nu face practică, iar celelalte fac pe an 4 săptămâni de practică. Practica se face la BMT, la IGW, la Renault şi Dolly (n.r. – reprezentanţa Suzuki). Ultimele două firme ne asigură pregătirea elevilor pe partea de electrică, electricitate şi diagnoză auto. Ultima săptămână din semestrul doi este dedicată proiectului pe care îl au de susţinut. Ştim că agenţii economici vor forţă de muncă calificată, dar cu patru săptămâni de practică e dificil. Noi încercăm ca în clasele a IX-a – a X-a elevul să-şi fixeze nişte baze legate de desen tehnic, de matematică, de fizică, iar din clasa a XI-a merg la agenţii economici, să vadă ce presupune acea meserie, cum e munca în echipă, să relaționeze“, adaugă directorul Liceul Tehnologic „Mihail Sturdza“.

 

Delphi evită grupurile școlare

Pe lângă clasele cu frecvenţă la zi la aceste licee şi colegii tehnologice funcţionează şi şcoli profesionale, de trei ani, unde orele de practică sunt mai multe.

„La şcolile profesionale, din anul II, aproximativ 40% din orele de şcoală înseamnă practică. În ultimul an, numărul de ore de practică poate ajunge până la 60%. La şcolile profesionale sunt şi 5-6 săptămâni la rând de practică. Depinde foarte mult şi de interesul agenţilor economici cu care au înţelegeri şcolile profesionale. Cei de la Delphi colaborează foarte bine cu şcolile profesionale“, ne spune un profesor de la o şcoală profesională din Iaşi.

 

Bacalaureat diferenţiat

Un alt profesor de la un liceu tehnologic din Iaşi susţine că ar trebui introdus Bacalaureatul diferenţiat.

„Ar fi în avantajul elevilor mai multe ore de practică, dar pentru asta ar trebui să se introducă Bacalaureatul diferenţiat. Nu pot să-l pun pe elevul de a XII-a să facă mai multe ore de practică dacă el se gândeşte la Bacalaureat. Şi în străinătate învăţământul tehnologic are Bacalaureat diferit. La noi, elevul dă la Baclaureat biologie pe care o învaţă doar în clasele a IX-a şi a X-a“, precizează profesorul.

 

Liana Voinea, directoarea Colegiului „Ioan C. Ștefănescu”: „Toți părinții vor copii cu studii superioare, deși dintr-o meserie învățată ca lumea se poate trăi foarte bine”

Jale la examenul final

Deşi directorii acestor instituţii şcolare susţin că elevii de clasa a XII-a fac mai puţină practică deoarece pun accentul pe învăţatul pentru Bacalareat, rezultatele sunt mai mult decât modeste.

La examenul de Balaureat de anul trecut, procentul de promovare este de aproximativ 30%, fiind şi instituţii de învăţământ cu profil tehnologic unde procentul a fost şi mai mic, cum este cazul Grupului Şcolar Agricol „Vasile Adamachi“ unde anul trecut au luat Bacalaureatul doar 16 elevi din 63, Colegiului Tehnic "Dimitrie Leonida", unde au luat Bacalaureatul 13 elevi din 67, Colegiului Tehnic de Transporturi şi Construcţii, unde au luat Bacalaureatul 10 elevi din 54, sau Liceului Tehnologic „Petru Poni“, unde au luat Bacalaureatul doar 12 elevi din 82.

 

Prea mulţi șomeri cu diplomă

Directoarea Colegiului „Ioan C. Ştefănescu“, Liana Voinea, consideră că mulţi dintre copii nu ajung la liceele tehnologice deoarece părinţii nu concep ca aceştia să înveţe o meserie.

„Ne-am obişnuit să scoatem pe «bandă rulantă» absolvenţi de facultate, fără să ne gândim dacă ulterior aceştia vor avea sau nu un loc de muncă. Se consideră că a nu avea studii superioare este o ruşine. Nu înţeleg de ce lumea crede că meseriile precum bucătar, mecanic, tâmplar sau electrician nu sunt importante. Mulţi părinţi nu pot concepe ca fiul sau fata lor să nu urmeze studii superioare“, menţionează Liana Voinea.

 

Agent economic: „Îi pregătim intensiv după angajare”

Managerul fabricii IG Watteeuw de la Iaşi, Gigi Boghiu, consideră că este din ce în ce mai dificil să găsească forţă de muncă locală.

„Generaţiile de tineri din ziua de astăzi sunt altfel. Au alte aspiraţii, vor să facă altfel bani. Cea mai mare parte a personalului înalt calificat l-am recrutat de la Facultatea de Mecanică, dar avem nevoie şi de la o şcolile profesionale şi colegiile tehnice. Noi colaborăm de ceva timp cu Colegiul Tehnic «Mihai Sturdza». Periodic, elevi de acolo vin şi fac practică la noi. În fiecare an, îi învăţăm alte procese tehnologice. În momentul în care îi angajăm, mai fac un training intensiv de trei luni. Media este de 6-7 elevi angajaţi anual. La anul, ne-am dori să angajăm 30. Suntem nevoiţi să luăm de pe piaţa muncii ce putem“, susţine Gigi Boghiu.

 

Mecanici auto? Dai cu tunul și nu găsești

Patronul unui service auto din Iaşi Mihai Baloş consideră că tinerii care termină şcolile tehnologice nu mai au pregătirea pe care o aveau cei care au terminat înainte de Revoluţie.

„Nu se mai face şcoală ca înainte. Este foarte dificil să angajezi acum un tânăr care termină o şcoală tehnologică. Nu are nici măcar «abc-ul» meseriei. Mulţi dintre angajaţii mei sunt trecuţi de vârsta de 50 de ani. Primul lucru pe care te întreabă un tânăr în ziua de astăzi este câţi bani îi dai, nu ce trebuie să facă. Este din ce în ce mai greu“, menţionează patronul service-ului.

 

 

Ce fac elevii la ore: somn de voie

Pe o pagină de socializare a Colegiului Tehnic de Electronică şi Telecomunicaţii Iaşi, elevii postează poze de la şcoală, selfie-uri şi poartă tot felul de discuţii legate de şcoală.

Într-un colaj de poze, o elevă este fotografiată în timp ce doarme cu capul pe bancă, în timpul orelor, iar comentariile sunt „Vezi dacă ai fost la bairam aseară“ sau „Am lăsat-o să doarmă, dar tare aş fi tras şi eu un pui de somn“.

 

Citește și Țeapă uriașă luată de ministrul Silaghi: adio, blocuri în Botanică!

 

Programa nu diferă mult de liceele teoretice

Elevii din învăţământul cu profil tehnologic au o programă nu foarte diferită de celelalte profiluri. Astfel, aceştia au săptămânal 7 ore de limbă şi comunicare, 3 ore de matematică, 2 ore de fizică, o oră de chimie, o oră de istorie, o oră de geografie, o oră de economie, o oră de educaţie fizică, o oră de tehnologia informaţiei, 4 ore de specialitate tehnologică şi 6 ore de pregătire tehnologică.

În luna decembrie 2016, I.S.J. Iași organizează simulări ale examenelor naționale. Rolul acestora este de a familiariza elevii cu atmosfera de examen, cu tipul și gradul de dificultate al subiectelor, de a evalua nivelul de pregătire de etapă al candidaților, precum și de a regla din timp anumite disfuncționalități. Subiectele vor fi elaborate la nivel județean.

 

Simularea examenului de Evaluare Națională

Astfel, în ziua de 7 decembrie are loc proba scrisă la Limba și literatura română și în ziua de 8 decembrie 2016 are loc proba scrisă la Matematică, în toate unitățile școlare cu clase a VIII-a.

Elevii cunosc deja care este programa pentru simulări (stabilită la nivel județean), iar M.E.N.C.Ș. a postat modele de subiecte pe site-ul subiecte2017.edu.ro<http://www.subiecte2017.edu.ro

Probele se vor desfășura în intervalul orar 900-1100, iar elevii vor fi primiți în săli până cel târziu la ora 830, pe baza unui act de identitate (carnet elev, CI).

Evaluarea lucrărilor se va face de către doi profesori, conform cerințelor din Metodologia de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale, aprobată prin O.M.E.C.Ș. nr. 5071/31.08.2016. Directorul unității răspunde de organizarea și desfășurarea simulării. Rezultatele elevilor la simulare și rezolvarea subiectelor vor fi analizate la clasă, de către profesor, împreună cu elevii, iar notele obținute de aceștia la simulare vor fi aduse la cunoștința părinților, în baza unui proces verbal. Pentru simulările din luna decembrie nu exită etapă de contestații. Fiecare unitate de învățământ va analiza rezultatele propriilor elevi și va elabora un plan de acțiune care cuprinde măsurile de remediere în funcție de specificul fiecărei unități de învățământ.

 

Simularea examenului de Bacalaureat

În zilele de 7, 8 și 9 decembrie 2016, în toate unitățile școlare cu elevi în clase terminale de liceu, se va desfășura prima simulare din anul școlar în curs, astfel: Proba E.a).- limba și literatura română – miercuri, 7 decembrie, Proba E.c).- proba obligatorie a profilului – joi, 8 decembrie și Proba E.d). - proba la alegere a profilului – vineri, 9 decembrie. Ora începerii probelor este 900, iar acestea se vor desfășura în intervalul orar 900-1200. Elevii vor fi primiți în săli până cel târziu la ora 830, pe baza unui act de identitate (carnet elev, CI).

 

La nivelul I.S.J. Iași, simulările sunt gestionate de prof. Mihaela Mariana Țura, Inspector Școlar General Adjunct.

Regizorul ieșean Cristian Mungiu a primit două nominalizări la premiile Academiei de Film Europene, la categoria „cel mai bun scenariu” şi „regizorul european al anului 2016”, transmit EFA, potrivit News.ro.

 

Pentru cel mai bun scenariu au fost nominalizaţi Cristian Mungiu (”Bacalaureat”), Paul Laverty (”I, Daniel Blake”), Emma Donoghue (”Room”), Maren Ade (Toni Erdmann”) şi Tomasz Wasilewski (”United States of Love”).

 

La categoria ”regizorul european al anului 2016”, lista este formată din Paul Verhoeven (”Elle”), Cristian Mungiu (”Bacalaureat”), Ken Loach (”I, Daniel Blake”), Pedro Almodóvar (”Julieta”) şi Maren Ade (”Toni Erdmann”).

 

Cea mai bună actriţă va fi aleasă dintre Isabelle Huppert (”Elle”), Emma Suárez şi Adriana Ugarte (”Julieta”), Valeria Bruni Tedeschi (”La pazza gioia”), Trine Dyrholm (”Kollektivet”) şi Sandra Hüller (”Toni Erdmann”).

 

În ceea ce îi priveşte pe actori, la această categorie au fost nominalizaţi Rolf Lassgård (”Løvekvinnen”), Hugh Grant (”Florence Foster Jenkins”), Dave Johns (”I, Daniel Blake”), Burghart Klaußner (”Løvekvinnen”), Peter Simonischek (”Toni Erdmann”) şi Javier Cámara (”Truman”).

 

Documentarele ”21 x New York”, de Piotr Stasik, ”A Family Affair”, de Tom Fassaert , ”Fire at Sea”, de Gianfranco Rosi, ”Mr Gaga”, de Tomer Heymann, ”S is for Stanley”, de Alex Infascelli, şi ”The Land of the Enlightened”, de Pieter-Jan De Pue, vor concura pentru producţia europeană de gen a anului.

 

European Film 2016 va fi ales dintre peliculele ”Elle”, de Paul Verhoeven, ”I, Daniel Blake”, de Ken Loach, ”Julieta”, de Pedro Almodóvar, ”Room”, de Lenny Abrahamson, şi ”Toni Erdmann”, de Maren Ade.

 

A 29-a gală de decernare a premiilor Academiei de Film Europene va avea loc pe 10 decembrie în oraşul polonez Wroclaw, desemnat – alături de San Sebastian – Capitală Europeană a Culturii pe 2016.

 

În luna octombrie, filmul „Bacalaureat” al lui Cristian Mungiu a câștigat premii pentru scenariu și rol principla la Festivalul de Film de la Chicago. În cadrul aceluiași festival, filmul românesc „Sierranevada” a câștigat premiul Gold Hugo pentru cel mai bun film.

 

Pelicula „Bacalaureat” a câștigat și premiul pentru regie la gala celei de-a 69-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, în luna mai.

 

Celebrul critic de film Peter Bradshaw, de la The Guardian, numeşte filmul lui Mungiu „un studiu de observaţie de 5 stele despre compromisul birocratic din România, realizat cu minuţiozitate şi subtilitate”.

 

(Sursa: libertatea.ro)

Elevii de clasa a VIII-a şi de clasa a XII-a care vor susţine anul viitor Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul au la dispoziţie, pe site-ul subiecte2017.edu.ro, modele de subiecte în vederea pregătirii celor două examene.

 

Potrivit unui comunicat al MENCŞ remis miercuri, pentru Evaluarea Naţională modelele de subiecte au fost construite în funcţie de următoarele trei cerinţe: formulare clară, precisă şi în strictă concordanţă cu programele pentru acest examen, nivel mediu de dificultate şi posibilitatea de a fi rezolvate în 120 de minute.

 

„Modelele orientative de subiecte/ biletele de examen/ pachetele de fişiere pentru examenul naţional de Bacalaureat au fost concepute în concordanţă cu programele în vigoare ale examenului, astfel încât tratarea lor să valorifice capacitatea candidaţilor de analiză, de sinteză, de generalizare şi de abstractizare. De asemenea, acestea vizează cuprinderea echilibrată a materiei studiate, solicitându-se demonstrarea competenţelor prevăzute în programele de examen, respectiv încadrarea în timpul prevăzut de metodologie pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. Comparativ cu anul trecut nu au fost operate modificări în structura subiectelor”, se arată în comunicat.

 

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare este instituţia din subordinea Ministerului Educaţiei specializată în evaluare educaţională, având ca atribuţii, printre altele, asigurarea coordonării ştiinţifice şi profesionale a sistemului de examene din învăţământul preuniversitar, inclusiv elaborarea probelor de examen, respectiv elaborarea de metodologii, proceduri şi regulamente pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor şi evaluărilor în învăţământul preuniversitar.

 

(Sursa: radioiasi.ro)

În urma reevaluării tezelor la Bacalaureatul de toamnă, 18 candidați din Iași au promovat examenul de bacalaureat, 14 dintre aceștia au avut media generală cuprinsă între 5,00 și 5,99 iar restul o notă mai mică decât 5 la o disciplină.

 

Pentru cele 336 de note contestate, situația este următoarea:

 1. note modificate în minus = 53

2. note modificate în plus = 61

3. note peste 5 scăzute sub 5 = 21

4. note sub 5 mărite peste 5 = 14

 

Procent de promovabilitate general la nivelul județului este de 33.79%  (31.95%, înainte de contestații), din care procent de promovabilitate pentru candidații din seria curentă, 36.35% (34.37%, înainte de contestații), iar procent de promovabilitate din seria anterioar, 27.87% (26.32%, înainte de contestații).

Guvernul a adoptat, miercuri, o hotărâre prin care elevii care au obţinut media 10 la evaluarea naţională vor primi stimulente financiare de 1.000 de lei, iar elevii care au obţinut media 10 la bacalaureat vor primi 3.000 de lei, scrie News.ro.

 

Absolvenţii care au obţinut media 10 la evaluarea naţională şi la examenul de bacalaureat vor primi stimulente financiare, în semn de apreciere faţă de performanţele realizate, informează Guvernul.

 

Potrivit unei hotărâri adoptate astăzi de Guvern, stimulentele sunt în valoare de 1.000 de lei pentru fiecare absolvent care a obţinut media 10 la evaluarea naţională pentru clasa a VIII-a, respectiv de 3.000 de lei pentru fiecare absolvent de liceu care a obţinut media 10 la examenul naţional de bacalaureat 2016.

 

Susţinerea tinerilor capabili de performanţe şcolare înalte reprezintă o parte integrantă a politicilor educaţionale promovate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

 

În anul 2016, un număr de 86 de absolvenţi de clasa a XII-a au obţinut media 10 la examenul de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2016, iar 253 de absolvenţi de clasa a VIII-a au obţinut media 10 la evaluarea naţională.

 

(Sursa: digi24.ro)

Pagina 4 din 4

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28      

Clipul zilei

Go to top