Miercuri, 17 10 2018
Fondatoarea Grupului Conex este încarcerată la Penitenciarul pentru femei de la Bacău, executând o pedeapsă de 5 ani. Firma a plătit integral prejudiciul stabilit de instanță – 13,49 milioane de lei. Totul pentru a obține clemența Justiției în vederea eliberării condiționate la termenul minim prevăzut de lege. Avocații calculează că, îndeplinindu-se mai mulți factori, Tereza Prisecaru ar putea executa doar jumătate din pedeapsă. Avocatul Ionel Nechita consideră însă nedreaptă condamnarea: „S-a grăbit cu plata”. Tereza Prisecaru intră în Topul celor mai mari cinci prejudicii recuperate de statul român în urma unor dosare DNA.

 

Tereza Prisecaru, co-fondatoare, alături de soțul ei, al grupului industrial Conex, a plătit cei 13.493.080,3 lei, stabiliți drept despăgubiri de către instanță pentru acoperirea prejudiciului în cazul Dosarului „Nuclearelectrica“. Aceasta a socilitat instanței ridicarea sechestrului asigurator pus pe avere. Primul termen de judecată este stabilit pentru data de 12 aprilie.

Fondatoarea Grupului Conex este încarcerată la Penitenciarul pentru femei de la Bacău, executând o pedeapsă de 5 ani. Firma a plătit integral prejudiciul stabilit de instanță – 13,49 milioane de lei. Totul pentru a obține clemența Justiției în vederea eliberării condiționate la termenul minim prevăzut de lege. Avocații calculează că, îndeplinindu-se mai mulți factori, Tereza Prisecaru ar putea executa doar jumătate din pedeapsă. Avocatul Ionel Nechita consideră însă nedreaptă condamnarea: „S-a grăbit cu plata”. Tereza Prisecaru intră în Topul celor mai mari cinci prejudicii recuperate de statul român în urma unor dosare DNA.

 

Tereza Prisecaru, co-fondatoare, alături de soțul ei, al grupului industrial Conex, a plătit cei 13.493.080,3 lei, stabiliți drept despăgubiri de către instanță pentru acoperirea prejudiciului în cazul Dosarului „Nuclearelectrica“. Aceasta a socilitat instanței ridicarea sechestrului asigurator pus pe avere. Primul termen de judecată este stabilit pentru data de 12 aprilie.

Un bărbat de 56 de ani din judeţul Bacău a fost arestat, acuzat că şi-a abuzat sexual fiica, o adolescentă de 14 ani. Individul este tatăl a 9 copii, pe care i-a crescut singur, după ce soţia i-a părăsit.

 

Ministrul transporturilor, Lucian Şova, a vorbit astăzi, la Bacău, despre auditul Curţii de Conturi privind modul în care au fost finanţate şi modernizate proiecte de infrastructură rutieră.

Lucian Şova a declarat, în exclusivitate pentru RRA, că este nevoie de maximă determinare, pentru a evita riscul de a pierde bani de la Uniunea Europeană.

Lucian Şova: Constatăm la această dată că auditul Curţii de Conturi, care reprezintă interesele Uniunii Europene cu privire la modul în care au fost finanţate şi finalizate proiecte de infrastructură rutieră, ne atrage atenţia că există unele disfuncţionalităţi la nivelul unor obiective, cum ar fi, de exemplu, centura Constanţei la profil de autostradă, şi nu numai, care încă nu au îndeplinit toate condiţionalităţile. Manifestăm maximă atenţie, dar trebuie şi maximă determinare să încheim aceste subiecte pentru a nu risca corecţii semnificative din partea Comisiei Europene.

Ministrul transporturilor s-a referit şi la polemica dusă de parlamentari din mai multe judeţe din Moldova, vizând cele două variante de autostradă care ar urma să lege vestul ţării de est: Târgu Mureş – Iaşi sau Braşov – Bacău – Iaşi.

Lucian Şova: Sunt două proiecte care nu sunt în concurenţă. Fiecare dintre ele va merge pe exerciţiul financiar corespunzător, având în vedere că finanţarea pentru autostrada Braşov – Bacău şi mai departe este prevăzută pentru exerciţiul financiar începând din 2020, spre deosebire de autostrada Iaşi – Târgu Mureş, care este finanţabilă din acest exerciţiu financiar. Se desfăşoară activităţi pe fiecare dintre ele, însă am credinţa că la sfârşit proiectul cel mai viabil va fi primul care va fi gata şi acela va oferi o posibilitate pentru cetăţenii provinciei Moldova să treacă mai repede munţii şi să călătorească până în Europa.

Ministrul Şova consideră că antreprenorii cu capital românesc, care participă la construcţia de autostrăzi, dovedesc o mai mare seriozitate decât firmele străine. (Rador/ FOTO napocanews.ro)

Blue Air nu mai primește discount din taxele aeroportuare decât dacă plătește integral datoria. Bacăul ar putea profita din 2019. La Suceava se face un terminal de 4 milioane de euro și Gheorghe Flutur curtează Wizz Air să-și mute baza acolo. Search Corporation ia 4 milioane de lei ca să mute terminalele pe latura de est a platoului de la Ciric. Costuri totale estimate: 120 milioane de euro, nicio sursă identificată. Investiții de 40 milioane de euro au fost anulate, planul s-a schimbat.

Interesele economice, dar, mai ales, cele politice pun în pericol principala legătură a Iașului cu lumea: Aeroportul Internațional. Desființarea cursei aeriene Iași–Cluj–Timișoara, operată de Blue Air, a devoalat o parte din ghemul intereselor.

 

Pericol iminent

Noul Consiliu de Administrație al Aeroportului Iași ia decizii contradictorii, planificând investiții faraonice, fără niciun fundament real.

Totul se desenează pe hârtie, nimic în lumea reală. „Pentru Iași, 2018 e un alt an pierdut din punct de vedere al investițiilor. Efectele dezastruoase se vor vedea din 2019”, a spus un reputat specialist.

Deputatul liberal Marius Bodea, fost șef al aerogării, a identificat cel mai mare risc: „Fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”. Concret, Wizz Air ar putea pleca la Suceava, iar Blue Air la Bacău. Dacă își mută două dintre avioane, Iașul pierde 600.000 de călători într-un an.

Scenariul apocaliptic e respins de Maricel Popa, șeful Consiliului Județean: „Suntem în grafic. Vom face investiții”.

 

Au refuzat biletele la ordin

La începutul lunii, Blue Air a anunțat că, din 17 februarie, desființează ruta Timișoara – Cluj – Iași. Inițial, au fost invocate „fricțiuni” cu conducerea Aeroportului Timișoara. Însă, deputatul Marius Bodea a precizat că și Iașul are partea sa de vină în desființarea cursei. „Este important ca oamenii să înțeleagă că această decizie nu este una comercială, ci o consecință a tot ce s-a întâmplat în cazul Iașului de la venirea lui Maricel Popa în fruntea CJ Iași: controale comandate, distrugerea imaginii aeroportului, blocarea investițiilor, intruziuni în numirea Consiliului de Administrație și directorului general, decredibilizarea instituției aeroportului”, a declarat deputatul PNL.

Și, într-adevăr, neînțelegeri între conducerea Aeroportului și Blue Air există și la Iași. Acum câteva săptămâni, noul Consiliul de Administrație al Aeroportului a refuzat biletele la ordin ale Blue Air pentru datoria de 9 milioane de lei. „Cei de la Blue Air au avut un blocaj financiar pentru că au făcut o investiție într-o bază din Italia”, a afirmat un specialist din domeniu care a fost sursa de la care operatorul low-cost a acumulat datorii și la Timișoara și la Iași.

Avion arestat la sol
La Timișoara, suma a fost mult mai mică față de cea de la Iași. „Sunt datorii, dar sunt confidențiale”, a afirmat Nicoleta Trifan, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Timișoară. Din cauza restanțelor, se spune chiar că șefii de la Timișoara i-au amenințat pe cei de la Blue Air cu arestarea avionului (o practică internațională, blocarea avionului cu o mașină).
La Iași, lucrurile stăteau la fel de delicat: Blue Air avea de achitat 9 milioane de lei, moment după care ar fi primit înapoi 4,5 milioane de lei (un fel de bonificație oferită de Aeroport pentru că a adus mulți pasageri).

Însă, noii membri CA de la Iași nu au dat dovadă de flexibilitate în negociere. Nu au acceptat biletele la ordin și nicio schemă de plată și compensare. În acest moment, Blue Air ar fi plătit mare parte din sumă, mai având de achitat aproape 3 milioane de lei. Abia când va fi plătit și ultimul leu, va primi înapoi cele 4,5 milioane – bonus.

Blue Air – 50% din traficul de la Iași
Surse din domeniul aviației susțin că prezenta colaborare cu Blue Air este vitală pentru Iași. Din cei 1.114.000 de călători care au tranzitat în 2017 Aeroportul din Iași aproximativ 50% au zburat cu Blue Air, diferența fiind asigurată de Tarom (20%) și Wizz Air (30%).

Pentru fiecare cursă, Aeroportul percepe trei tipuri de taxă: de pasager, de dezvoltare și de securitate. În total, se poate ajunge la 10 euro/pasager. În schimb, operatorii primesc bonificații cu atât mai mari cu cât aduc mai mulți pasageri și deschid mai multe rute. Din toate aceste calcule, anul trecut Aeroportul Iași a înregistrat un profit de 2 milioane de euro.

În plus, în februarie 2017, când Tarom a renunțat la cursele spre Munchen, Torino și Madrid, Blue Air a răspuns solicitărilor venite din partea Aeroportului și a preluat rutele spre orașele din Germania și Italia. Adică, o receptivitate crescută la sugestiile venite dinspre șefii aerogării.

 

S-ar putea reloca la Suceava și Bacău

Însă, dacă neînțelegerile persistă, există riscul să rămânem fără curse. „Tarom a anunțat că renunță la trei curse externe de pe Iași. Gheorghe Flutur la Suceava (președintele Consiliului Județean – n.r.) a spus că ia un credit de 4 milioane de euro să facă un terminal ca al Iașului.

Recent, Bacăul a inaugurat noul terminal. Deci, pe fond de scandal, operatorii low cost ar putea decide relocarea, de exemplu Wizz Air la Suceava și Blue Air la Bacău”, a spus specialistul în aviație comercială.

În plus, conducerea unui Aeroport poate obține bani mai buni din taxe cu cât are mai multe companii care operează. Dacă e doar una sau două, operatorii negociază dur, impunându-și pretențiile. Adică taxe de pasageri mici, încasări reduse pentru Aeroport, imposibilitate de dezvoltare.

Membri CA, puși la colț

Rădăcina răului a fost identificată și de specialist și de cei din PNL ca fiind noul Consiliu de Administrație. Compus din 6 și nu din 7 membri, noilor șefi li se reproșează lipsa de cunoștințe, tergiversarea investițiilor, incapacitatea de a lua decizii rapide, în interesul Aeroportului și a călătorilor.

Am spus în nenumărate rânduri că aici se va ajunge pentru că instabilitatea creată la nivelul conducerii Aeroportului Internațional Iași, lipsa de autoritate la nivelul acestei instituții din cauza nesfârșitelor provizorate, numirea în Consiliul de Administrație cu încălcarea legii a unor acoliți personali și, nu în ultimul rând, crearea unei breșe de securitate atunci când a dispus, prin interpuși, blocarea accesului pe aeroport a managerului de siguranță și securitate aeroportuară, are fix acest rezultat: fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”, a declarat liberalul Marius Bodea.

Ca un element de culoare, ședințele CA al Aeroportului ar ține câte 8-9 ore pe zi, timp de două zile consecutiv.

 

Risc maxim de blocaj

Dar cea mai mare temere este compromiterea dezvoltării ulterioare a Aeroportului. Acum câteva luni, conducerea Consiliului Județean și-a dat girul pentru ca Aerostar Bacău să facă la Iași o bază de mentenanță/reparații avioane. Investiția, estimată la 10 milioane de euro, ar urma să fie finalizată anul viitor. Pentru a deveni funcțională, ar trebui o investiție de vreo 15 milioane de euro și din partea Aeroportului și/sau a Consiliului Județean. Practic, ar trebui făcută o nouă platformă pentru gararea avioanelor, aceasta urmând să aibă o capacitate de 5–6 aeronave.

Aerostar ar fi început deja să angajeze o parte din cei 100 de salariați cu care va funcționa la Iași, aceștia urmând să fie pregătiți la fabrica din Bacău. Deci, la sfârșitul lui 2019, Aerostar va avea la Iași 100 de oameni și-un hangar în care se vor putea repara două-trei aeronave în același timp. Întrebarea este dacă Aeroportul va construi respectiva platformă fără de care investiția băcăuanilor va fi inutilă.

Fantasmagorie cu un Aeroport nou
În altă ordine de idei, noii membri ai Consiliului de Administrație ar fi trecut în buget și o serie de cheltuieli deplasate. Spre exemplu, au fost prevăzute 4 milioane de lei pentru reactualizarea studiului Search Corporation privind construirea unui nou Aeroport, în oglindă față de cel actual, adică de partea cealaltă a pistei. Costul

estimat se ridică la 120–140 milioane de euro. Search Corporation sunt cei care trebuiau să facă PUG-ul nou al Iașului și care nu este gata nici după 10 ani.

În afara faptului că sursa de finanțare la o așă sumă nu este cunoscută, specialiștii susțin că noul Aeroport nu va avea parametri de trafic spectaculoși. Adică, terminalul va putea procesa 2 milioane de călători pe an, iar platforma va avea 14 locuri de parcare avioane. În schimb, cu o investiție de doar 22 milioane de euro, s-ar realiza unirea terminalelor actuale T2 și T3 ceea ce ar permite un flux de 3,5–4 milioane de pasageri. Împreună cu cele 15 milioane pentru o nouă platformă de 5 locuri s-ar ajunge astfel la o investiție maximă de 40 milioane de euro (o treime din cea pentru un nou Aeroport), cu parametri de trafic mult superiori.

În plus, membrii noului CA ar planifica și o investiție de 12 milioane de lei pentru achiziționarea unui sistem de securitate care la Bacău a costat doar 1 milion de lei.

Pentru că are mai multe acțiuni în instanță contra noului Consiliu de Administrație și a Consiliului Județean, Alexandru Anghel, fostul director, a refuzat orice discuție pe acest subiect. Surse apropiate susțin că acesta ar putea participa la concursul pentru desemnarea noului șef al aerogării.

Blue Air înregistra datorii mari la taxele aeroportuare, dar decizia anulării cursei Timișoara – Cluj - Iași nu are nicio legătură cu Iașul. Aeroportul Timișoara pur și simplu le-a sechestrat avionul la sol, din cauza datoriilor. Noi nu vom face niciodată acest lucru cu avioanele Blue Air. Se caută soluții ca legătura aeriană să nu fie anulată, ar putea veni un alt operator. E vorba și de rentabilitate, datele arată că pe relația Timișoara - Cluj erau foarte puțini călători și asta era o problemă.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

 

 

 

Cursele de vară anulate de Tarom nu sunt o premieră, acest lucru s-a mai întamplat și în trecut, totul ține de numărul de aeronave avut la dispoziție de Tarom și de calculul de rentabilitate. Relația Munchen de exemplu, nu produce suficienți călători. Vom avea discuții la minister și la sediul companiei Tarom pentru a găsi soluții. În orice aeroport regional din lume există fluctuații pe cursele operate, pentru că sunt testări ale pieței, unele rute nu se dovedesc viabile. Eu știu însă că în 2018 numărul de călători de la Iași va fi mai mare decât în 2017.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

Prezența altor operatori de tip low-cost pe Aeroportul Timișoara nu are cum să afecteze traficul companiei Blue Air dintr-un motiv foarte simplu: Blue Air este singura companie aeriană care efectuează curse aeriene pe ruta Timișoara–Iași–Cluj. Faptul că Wizzair și Ryanair operează pe diferite aeroporturi din Anglia, Germania, Franța, Spania, Belgia, Olanda și Israel nu are cum să afecteze cursele operate de compania Blue Air. Prin urmare și afirmația potrivit căreia cursele operate de Blue Air pe Aeroportul Timișoara sunt afectate de <prezența tot mai agresivă pe care companiile low-cost străine o au pe piață românească> este una eronată”, Daniel Iulian Idolu, director general al Aeroportului „Traian Vuia” Timișoara.

Se putea evita desființarea cursei
Pentru că era o cursă strategică care lega capitalele regiunilor istorice Timișoara (Banat), Cluj (Ardeal) și Iași (Moldova), specialiștii în aviație susțin că putea fi menținută prin aplicare a două măsuri simple. Fie singure, fie cumulate.

Pe de o parte, operatorul aerian putea decide restrângerea numărului de curse, adică acestea să nu mai fie zilnice, ci de 4-5 ori pe săptămână crescând astfel gradul de încărcare a aeronavelor. În al doilea rând, conducerile aeroporturilor din Iași, Cluj și Timișoara puteau decide de comun acord să reducă fiecare taxele aeroportuare cu 1-2 euro/pasager, crescând astfel nivelul de încasare al Blue Air. Totul gândit în ideea că această rută, având rol strategic, trebuie menținută.

 

 

Blue Air nu mai primește discount din taxele aeroportuare decât dacă plătește integral datoria. Bacăul ar putea profita din 2019. La Suceava se face un terminal de 4 milioane de euro și Gheorghe Flutur curtează Wizz Air să-și mute baza acolo. Search Corporation ia 4 milioane de lei ca să mute terminalele pe latura de est a platoului de la Ciric. Costuri totale estimate: 120 milioane de euro, nicio sursă identificată. Investiții de 40 milioane de euro au fost anulate, planul s-a schimbat.

Interesele economice, dar, mai ales, cele politice pun în pericol principala legătură a Iașului cu lumea: Aeroportul Internațional. Desființarea cursei aeriene Iași–Cluj–Timișoara, operată de Blue Air, a devoalat o parte din ghemul intereselor.

 

Pericol iminent

Noul Consiliu de Administrație al Aeroportului Iași ia decizii contradictorii, planificând investiții faraonice, fără niciun fundament real.

Totul se desenează pe hârtie, nimic în lumea reală. „Pentru Iași, 2018 e un alt an pierdut din punct de vedere al investițiilor. Efectele dezastruoase se vor vedea din 2019”, a spus un reputat specialist.

Deputatul liberal Marius Bodea, fost șef al aerogării, a identificat cel mai mare risc: „Fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”. Concret, Wizz Air ar putea pleca la Suceava, iar Blue Air la Bacău. Dacă își mută două dintre avioane, Iașul pierde 600.000 de călători într-un an.

Scenariul apocaliptic e respins de Maricel Popa, șeful Consiliului Județean: „Suntem în grafic. Vom face investiții”.

 

Au refuzat biletele la ordin

La începutul lunii, Blue Air a anunțat că, din 17 februarie, desființează ruta Timișoara – Cluj – Iași. Inițial, au fost invocate „fricțiuni” cu conducerea Aeroportului Timișoara. Însă, deputatul Marius Bodea a precizat că și Iașul are partea sa de vină în desființarea cursei. „Este important ca oamenii să înțeleagă că această decizie nu este una comercială, ci o consecință a tot ce s-a întâmplat în cazul Iașului de la venirea lui Maricel Popa în fruntea CJ Iași: controale comandate, distrugerea imaginii aeroportului, blocarea investițiilor, intruziuni în numirea Consiliului de Administrație și directorului general, decredibilizarea instituției aeroportului”, a declarat deputatul PNL.

Și, într-adevăr, neînțelegeri între conducerea Aeroportului și Blue Air există și la Iași. Acum câteva săptămâni, noul Consiliul de Administrație al Aeroportului a refuzat biletele la ordin ale Blue Air pentru datoria de 9 milioane de lei. „Cei de la Blue Air au avut un blocaj financiar pentru că au făcut o investiție într-o bază din Italia”, a afirmat un specialist din domeniu care a fost sursa de la care operatorul low-cost a acumulat datorii și la Timișoara și la Iași.

Avion arestat la sol
La Timișoara, suma a fost mult mai mică față de cea de la Iași. „Sunt datorii, dar sunt confidențiale”, a afirmat Nicoleta Trifan, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Timișoară. Din cauza restanțelor, se spune chiar că șefii de la Timișoara i-au amenințat pe cei de la Blue Air cu arestarea avionului (o practică internațională, blocarea avionului cu o mașină).
La Iași, lucrurile stăteau la fel de delicat: Blue Air avea de achitat 9 milioane de lei, moment după care ar fi primit înapoi 4,5 milioane de lei (un fel de bonificație oferită de Aeroport pentru că a adus mulți pasageri).

Însă, noii membri CA de la Iași nu au dat dovadă de flexibilitate în negociere. Nu au acceptat biletele la ordin și nicio schemă de plată și compensare. În acest moment, Blue Air ar fi plătit mare parte din sumă, mai având de achitat aproape 3 milioane de lei. Abia când va fi plătit și ultimul leu, va primi înapoi cele 4,5 milioane – bonus.

Blue Air – 50% din traficul de la Iași
Surse din domeniul aviației susțin că prezenta colaborare cu Blue Air este vitală pentru Iași. Din cei 1.114.000 de călători care au tranzitat în 2017 Aeroportul din Iași aproximativ 50% au zburat cu Blue Air, diferența fiind asigurată de Tarom (20%) și Wizz Air (30%).

Pentru fiecare cursă, Aeroportul percepe trei tipuri de taxă: de pasager, de dezvoltare și de securitate. În total, se poate ajunge la 10 euro/pasager. În schimb, operatorii primesc bonificații cu atât mai mari cu cât aduc mai mulți pasageri și deschid mai multe rute. Din toate aceste calcule, anul trecut Aeroportul Iași a înregistrat un profit de 2 milioane de euro.

În plus, în februarie 2017, când Tarom a renunțat la cursele spre Munchen, Torino și Madrid, Blue Air a răspuns solicitărilor venite din partea Aeroportului și a preluat rutele spre orașele din Germania și Italia. Adică, o receptivitate crescută la sugestiile venite dinspre șefii aerogării.

 

S-ar putea reloca la Suceava și Bacău

Însă, dacă neînțelegerile persistă, există riscul să rămânem fără curse. „Tarom a anunțat că renunță la trei curse externe de pe Iași. Gheorghe Flutur la Suceava (președintele Consiliului Județean – n.r.) a spus că ia un credit de 4 milioane de euro să facă un terminal ca al Iașului.

Recent, Bacăul a inaugurat noul terminal. Deci, pe fond de scandal, operatorii low cost ar putea decide relocarea, de exemplu Wizz Air la Suceava și Blue Air la Bacău”, a spus specialistul în aviație comercială.

În plus, conducerea unui Aeroport poate obține bani mai buni din taxe cu cât are mai multe companii care operează. Dacă e doar una sau două, operatorii negociază dur, impunându-și pretențiile. Adică taxe de pasageri mici, încasări reduse pentru Aeroport, imposibilitate de dezvoltare.

Membri CA, puși la colț

Rădăcina răului a fost identificată și de specialist și de cei din PNL ca fiind noul Consiliu de Administrație. Compus din 6 și nu din 7 membri, noilor șefi li se reproșează lipsa de cunoștințe, tergiversarea investițiilor, incapacitatea de a lua decizii rapide, în interesul Aeroportului și a călătorilor.

Am spus în nenumărate rânduri că aici se va ajunge pentru că instabilitatea creată la nivelul conducerii Aeroportului Internațional Iași, lipsa de autoritate la nivelul acestei instituții din cauza nesfârșitelor provizorate, numirea în Consiliul de Administrație cu încălcarea legii a unor acoliți personali și, nu în ultimul rând, crearea unei breșe de securitate atunci când a dispus, prin interpuși, blocarea accesului pe aeroport a managerului de siguranță și securitate aeroportuară, are fix acest rezultat: fugărirea companiilor aeriene și închiderea rutelor”, a declarat liberalul Marius Bodea.

Ca un element de culoare, ședințele CA al Aeroportului ar ține câte 8-9 ore pe zi, timp de două zile consecutiv.

 

Risc maxim de blocaj

Dar cea mai mare temere este compromiterea dezvoltării ulterioare a Aeroportului. Acum câteva luni, conducerea Consiliului Județean și-a dat girul pentru ca Aerostar Bacău să facă la Iași o bază de mentenanță/reparații avioane. Investiția, estimată la 10 milioane de euro, ar urma să fie finalizată anul viitor. Pentru a deveni funcțională, ar trebui o investiție de vreo 15 milioane de euro și din partea Aeroportului și/sau a Consiliului Județean. Practic, ar trebui făcută o nouă platformă pentru gararea avioanelor, aceasta urmând să aibă o capacitate de 5–6 aeronave.

Aerostar ar fi început deja să angajeze o parte din cei 100 de salariați cu care va funcționa la Iași, aceștia urmând să fie pregătiți la fabrica din Bacău. Deci, la sfârșitul lui 2019, Aerostar va avea la Iași 100 de oameni și-un hangar în care se vor putea repara două-trei aeronave în același timp. Întrebarea este dacă Aeroportul va construi respectiva platformă fără de care investiția băcăuanilor va fi inutilă.

Fantasmagorie cu un Aeroport nou
În altă ordine de idei, noii membri ai Consiliului de Administrație ar fi trecut în buget și o serie de cheltuieli deplasate. Spre exemplu, au fost prevăzute 4 milioane de lei pentru reactualizarea studiului Search Corporation privind construirea unui nou Aeroport, în oglindă față de cel actual, adică de partea cealaltă a pistei. Costul

estimat se ridică la 120–140 milioane de euro. Search Corporation sunt cei care trebuiau să facă PUG-ul nou al Iașului și care nu este gata nici după 10 ani.

În afara faptului că sursa de finanțare la o așă sumă nu este cunoscută, specialiștii susțin că noul Aeroport nu va avea parametri de trafic spectaculoși. Adică, terminalul va putea procesa 2 milioane de călători pe an, iar platforma va avea 14 locuri de parcare avioane. În schimb, cu o investiție de doar 22 milioane de euro, s-ar realiza unirea terminalelor actuale T2 și T3 ceea ce ar permite un flux de 3,5–4 milioane de pasageri. Împreună cu cele 15 milioane pentru o nouă platformă de 5 locuri s-ar ajunge astfel la o investiție maximă de 40 milioane de euro (o treime din cea pentru un nou Aeroport), cu parametri de trafic mult superiori.

În plus, membrii noului CA ar planifica și o investiție de 12 milioane de lei pentru achiziționarea unui sistem de securitate care la Bacău a costat doar 1 milion de lei.

Pentru că are mai multe acțiuni în instanță contra noului Consiliu de Administrație și a Consiliului Județean, Alexandru Anghel, fostul director, a refuzat orice discuție pe acest subiect. Surse apropiate susțin că acesta ar putea participa la concursul pentru desemnarea noului șef al aerogării.

Blue Air înregistra datorii mari la taxele aeroportuare, dar decizia anulării cursei Timișoara – Cluj - Iași nu are nicio legătură cu Iașul. Aeroportul Timișoara pur și simplu le-a sechestrat avionul la sol, din cauza datoriilor. Noi nu vom face niciodată acest lucru cu avioanele Blue Air. Se caută soluții ca legătura aeriană să nu fie anulată, ar putea veni un alt operator. E vorba și de rentabilitate, datele arată că pe relația Timișoara - Cluj erau foarte puțini călători și asta era o problemă.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

 

 

 

Cursele de vară anulate de Tarom nu sunt o premieră, acest lucru s-a mai întamplat și în trecut, totul ține de numărul de aeronave avut la dispoziție de Tarom și de calculul de rentabilitate. Relația Munchen de exemplu, nu produce suficienți călători. Vom avea discuții la minister și la sediul companiei Tarom pentru a găsi soluții. În orice aeroport regional din lume există fluctuații pe cursele operate, pentru că sunt testări ale pieței, unele rute nu se dovedesc viabile. Eu știu însă că în 2018 numărul de călători de la Iași va fi mai mare decât în 2017.”

Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași

Prezența altor operatori de tip low-cost pe Aeroportul Timișoara nu are cum să afecteze traficul companiei Blue Air dintr-un motiv foarte simplu: Blue Air este singura companie aeriană care efectuează curse aeriene pe ruta Timișoara–Iași–Cluj. Faptul că Wizzair și Ryanair operează pe diferite aeroporturi din Anglia, Germania, Franța, Spania, Belgia, Olanda și Israel nu are cum să afecteze cursele operate de compania Blue Air. Prin urmare și afirmația potrivit căreia cursele operate de Blue Air pe Aeroportul Timișoara sunt afectate de <prezența tot mai agresivă pe care companiile low-cost străine o au pe piață românească> este una eronată”, Daniel Iulian Idolu, director general al Aeroportului „Traian Vuia” Timișoara.

Se putea evita desființarea cursei
Pentru că era o cursă strategică care lega capitalele regiunilor istorice Timișoara (Banat), Cluj (Ardeal) și Iași (Moldova), specialiștii în aviație susțin că putea fi menținută prin aplicare a două măsuri simple. Fie singure, fie cumulate.

Pe de o parte, operatorul aerian putea decide restrângerea numărului de curse, adică acestea să nu mai fie zilnice, ci de 4-5 ori pe săptămână crescând astfel gradul de încărcare a aeronavelor. În al doilea rând, conducerile aeroporturilor din Iași, Cluj și Timișoara puteau decide de comun acord să reducă fiecare taxele aeroportuare cu 1-2 euro/pasager, crescând astfel nivelul de încasare al Blue Air. Totul gândit în ideea că această rută, având rol strategic, trebuie menținută.

 

 

Astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, Marius Bodea, deputat PNL, a criticat anunţul prim-ministrului Tudose prin care a înlocuit traseul autostrăzii Ungheni-Iaşi-Tg. Mureş cu traseul traseul Iaşi – Bacău – Oneşti – Valea Oituzului – Braşov.

„Se pare că declaraţiile ministrului Stroe de la finalul anului trecut au devenit politica oficială a actulului Guvern. Anunţul arată clar îngroparea proiectului autostrazii Ungheni- Iaşi – Tg. Mureş. Iaşul, Vasluiul, Botoşani, Suceava, Neamţ, până şi Bacăul sunt umiliţe, din nou. Un Shrek al politicii româneşti (Mihai Tudose), personaj corpolent şi în realitate inofensiv, decide simplu şi fără emoţii ca moldovenii, dacă tot sunt cei mai săraci români, să ajungă în vestul ţării şi vestul Europei pe un drum cu mult mai lung. Iar pentru asta să şi mai plăteasca lucrările din banii lor, ca ia tătucul Tudose credit de la Banca Mondială”, a spus Marius Bodea.

Acesta a mai precizat că nu există studii de impact pentru noul traseu al autostrăzii.

„Guvernul a deturnat spre Bacău proiectul autostrăzii Iaşi - Tg. Mureş într-un mod INEXPLICABIL!  Nu există nicio justificare pentru acest traseu, niciun studiu care să spună care ar fi costul acestui proiect.

 Anunţul, în acest moment, nu are nicio bază legală pentru că MasterPlanul General de Transport al României, aprobat prin H.G. nr. 666/2016, prevede foarte clar că proiectul autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni este unul prioritar.

 Statul Român a cheltuit 16.8 mil. euro pentru studiile de pre-fezabilitate şi fezabilitate (inclusiv actualizare/revizuiri), iar traseul autostrăzii Moldova – Transilvania este un coriodor prioritar pentru care UE oferă finanţare pentru realizarea proiectului. De ce trebuie sa plateasca romanii pentru disputele de putere in interiorul psd?Cine raspunde pentru risipirea fonduri?

Nu există niciun argument logic, raţional, nu există nicio argumentare pentru această schimbare a priorităţilor din MasterPlanul General de Transport al României decât rea-credinţă şi sfidare a noastră, a celor din Regiunea de Nord-Est, de către cei care conduc acum România.

  • În eventualitatea în care acest proiect va deveni realitate, drumul ieşenilor spre vestul Europei va fi astfel mai lung cu 150-200 de kilometri, iar judeţele din nordul Moldovei vor fi, practic, excluse dintre beneficiarii proiectului, se anihilează orice şansă ca Republica Moldova să beneficieze de o cale de acces în regim de autostradă către Vestul Europei. Eu inteleg ca PSD tine cu Moscova, dar ce vina au romanii din regiunea Moldova?
  • Să vii să dirijezi traficul din Moldova prin centrul ţării - care şi aşa este supraaglomerat - arată oamenii ăstia nu au în cap interesul public, ci interesul privat. Cum sa fii competitiv ca transportator, ca exportator , cand ai 200 de km in plus de parcurs. Si unde in lumea asta mare ati mai vazut asa strategie rutiera? Autostrazile sunt drumuri drepte de mare viteza, cu cel mai scurt traseu. Asta este definitia autostrazii. Si asa Ungheni Iasi Tg Mures facea un ocol, in drumul spre vest.De ce ne mai chinuim? Hai sa facem o autostrada care sa treaca prin Braila, apoi prin Teleorman , apoi sa treaca si pe la Olguta la Craiova si de acolo sa scoatem moldovenii spre vest!".

Marius Bodea a mai spus că „autostrada, în accepţiunea lui Tudose, Stroe şi toţi pesediştii, nu este pentru moldoveni, nu este pentru ca noi să transportăm competitiv mărfurile în Europa de Vest, nu este pentru dezvoltarea economică a extremităţii estice a ţării, este doar pentru a rezolva interesele financiare ale ministrului Stroe în zona Oneşti şi Braşov, este pentru a rezolva orgoliul de baron local al lui Benea, care nu înţelege că şi pentru transportatorii băcăoani distanţa spre vestul României si vestul țării va fi mai lungă cu peste 100 de km”.

Totodată, Marius Bodea l-a criticat pe Mihai Tudose pentru decizia schimbării traseului autostrăzii.

„Nu l-am bănuit niciodată pe premierul Tudose de valenţe deosebite. Este cel mult un personaj mediocru, si puteti să vedeti în lunga sa carieră profesională că efectiv nu a făcut nimic. Sincer, având în vedere condiţiile de guvernare pesedista, îl regret pe Sorin Grindeanu”, a mai spus Marius Bodea.

Marius Bodea a criticat şi liderii locali ai PSD.

„Filiala PSD Iasi nu contează, Maricel Popa are absolvită şcoala politică de servilism profesionist, el nu a negociat niciodată nimic pentru comunitate. Radiografia polului de putere Bacău vs. Iaşi este evidentă: Benea, un individ influent în PSD, Vlase- vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, un al doilea Dragnea în Camera Deputaţior, Lucian Şova- Ministrul telecomunicatiilor, si acum si Stroe, băcăoan aclimatizat prin interese financiare persoanale. La Iasi, te pufneşte râsul: Maricel Popa un ilustru necunoscut secretar de stat, actual consilier judeţean, care este toată ziua în avionul spre Bucureşti mai mult de teamă să nu nu îl citeze DNA  Iasi pe nepregătite, Chirica, un individ care atunci când nu se cearta cu colegii lui pe la televizor, surpa Iaşul prin abuzuri urbanistice şi face hora samsarilor imobiliari cât mai mare. Primarul celui mai mare municipiu din tara, după Bucureşti, nu a mai călcat pe la Guvern de un an de zile

Îi solicit public domnului Chirica să trimită emisari, sau se se deplaseze chiar dumnealui la Mihai Tudose, dacă tot îl sustine asa cum se laudă, pentru a-l convinge să nu continue cu această aberaţie. În acest moment, dumnealui trimite emisari pe la Guvern pentru a o pune de-o răzmeriţă în Guvern, însă nu prea este băgat în seamă. Poate va fi băgat în seamă daca va veni cu lucruri mai serioase.

Îi solicit public domnului Maricel Popa, Presedintele PSD Iasi, să nu mai accepte oganizarea CEX-ul PSD la Iaşi în această situaţie pentru că suntem realmente batjocuriţi. PSD nu are ce căuta la Iaşi în condiţiile în care ne îndepărtează cu 150 km de graniţa vestică.

 Cât mai doarme oare Iaşul ăsta? De ce să nu îi luăm noi pe ei la întrebări şi „palme” (metaforic vorbind) când vin aici la Iaşi? De ce nu cerem noi cei din Moldova alocarea de fiecare dată a 30%  din bugetul anual de investiţii a României, până când regiunea noastră va ajunge din urmă celelalte regiuni?

Eu voi merge personal să îi huidui pe cei din Guvern, dacă vor veni la Iaşi şi îi invit pe toţi ieşenii responsabili să facă la fel. Îi invit respectuos pe pesediştii ieşeni să facă acelaşi lucru, daca tot sunt câtă frunza si iarba în Iasi. Ei i-au votat, ei să răspundă primii si să ia atitudine.

Îl invit pe Chirica să renunţe la teatru şi iaraşi să fugă din Iaşi, cand vin jupânii, deja acesta antamând o plecare din ţară fix la sfârsitul lunii. Să fie barbat politic şi să meargă în mijlocul CEX PSD, de care aparţine ca membru, să spună răspicat că nu se mai poate aşa  şi sa îşi dea demisia din PSD acolo, în fata lor, cu camerele TV pe el, aşa cum îi place domniei sale.

Îl invit pe domnul Popa, preşedintele PSD Iasi, să aibă o reacţie oficială la anunţul lui Tudose şi să anunţe spuma neagra a PSD-imii ca nu mai organizează nimic la Iaşi, daca Tudose nu retracteaza declaratiile sale umilitoare”, a conchis Marius Bodea.

Trei curse ale companiei aeriene Blue Air – care ar fi trebuit să decoleze, astăzi, de la Londra spre Bucureşti, Iaşi şi Bacău – au fost anulate din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, care au dus la închiderea aeroportului Luton de lângă Londra.

Compania nu ştie exact când va fi redeschis aeroportul respectiv şi nici când ar putea să fie reprogramate cursele către România.

Centrul Angliei este sub avertizare de vreme rea, iar mai multe curse aeriene au rămas la sol şi unele trenuri au fost anulate în urma căderilor masive de zăpadă înregistrate în unele zone din Marea Britanie.

De altfel, o cursă aeriană Tarom care urma să decoleze de la Bucureşti cu destinaţia Londra a fost amânată cu aproximativ trei ore din cauza zăpezii de pe Aeroportul Heathrow, unde ar trebui să ajungă.(Rador/FOTO arhiva hotinfo)

Serviciul Regional de Prognoză a Vremii din Bacău a emis o atenţionare Cod Galben de ninsoare valabilă pentru zonele de munte ale  judeţelor Vrancea, Bacău, Neamţ şi Suceava.

Potrivit acesteia, până la ora 14,00, va ninge, iar vântul va sufla cu viteze care la rafală vor atinge şi depăşi 50 … 70 de kilometri pe oră, aceasta determinând scăderea vizibilităţii sub 100 de metri.

Fenomenele se vor manifesta cu precădere la altitudini mai mari de 1700 de metri. (Radio Iaşi/ FOTO news.ro)

Adrian Gâdea, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), a semnat astăzi, 23 noiembrie, la Bacău, 6 contracte de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), gestionat de MDRAPFE.

Contractele au o valoare totală de peste 170 de milioane de lei şi vizează modernizarea a 94 km de drumuri judeţene, precum şi reparaţii capitale la clădirea Centrului Şcolar – C11 din Bacău.

„Contractele pe care le semnăm astăzi sunt extrem de importante pentru judeţul Bacău şi pentru judeţele limitrofe nu doar ca valoare, ci şi ca importanţă. Avem nevoie de o infrastructură de transport modernă, sigură şi adaptată nevoilor cetăţenilor. De asemenea, educaţia reprezintă o prioritate a Guvernului, iar proiectul pentru reabilitarea Centrului Şcolar din municipiu este unul aşteptat de către beneficiari pentru că nu putem asigura un învăţământ de calitate fără clădiri sigure şi şcoli echipate corespunzător”, a precizat secretarul de stat Adrian Gâdea.

În judeţul Bacău, prin etapa a II-a din PNDL, sunt alocate peste 800 de milioane de lei în vederea reabilitării şi modernizării a 172 de obiective de investiţii. Până în prezent, din cele 42 de contracte de finanţare aprobate, au fost semnate 25.

*****

PNDL este un program de finanțare multianual, ce are ca obiectiv general echiparea unităţilor administrativ-teritoriale cu toate dotările tehnico-edilitare, de infrastructură educaţională, de sănătate şi de mediu, sportivă, social-culturală şi turistică, administrativă şi de acces la căile de comunicaţie în vederea asigurării unui climat investițional atractiv pentru localitățile României.

Pot beneficia de finanțare, în cadrul PNDL, unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, respectiv comunele, municipiile şi oraşele, inclusiv pentru satele componente ale acestora, judeţele, precum şi unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, pentru investiţiile realizate prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

 

(Comunicat de presă mdrap.ro/FOTO arhivă adevarul.ro)

Pagina 1 din 9

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top