Un tată culege documente săptămâni la rând pentru indemnizația mamei. Apoi actele trec pe la ANAF, DAC, AJPIS, un blocaj absurd, volumul real de cereri fiind de doar 10 pe zi. O mamă care a născut în octombrie 2017, încă n-a primit indemnizația pentru concediul maternal. I s-a spus să mai încerce în aprilie, dar mai sigur în mai. Actele au fost depuse în luna ianuarie. Mama a fost obligată să-și închidă și PFA-ul pe care obținea venituri suplimentare. Circuitul e înfiorător, începi cu adeverințele de la locul de muncă, continui cu ANAF, apoi ajungi la DAC, cel mai mare blocaj. Ulterior, mai durează o lună la AJPIS. Totul se face manual, în dosare cu șină. Informatizarea este zero în instituțiile din România, pentru că guvernele nu sunt în stare, deși au primit 90 de milioane de dolari de la Banca Mondială. Mai fă copii!

 

Caz concret, din Iași: copilul s-a născut în luna octombrie 2017. Pe 27 martie 2018, mama încă nu are aprobarea pentru dosarul de indemnizație pentru creșterea copilului. Nu mai merge la serviciu de câteva luni și nu are alte venituri decât ce-i dau rudele apropiate, până la aprobarea dosarului.

„Dosarul complet, cu tot ce era în el, l-am depus pe 29 ianuarie, la Direcția de Asistență Comunitară. Sunt deja două luni, ni s-a spus că mai durează, cel mai repede în aprilie, dar nu-i sigur”, spune tatăl copilului.


Un tată culege documente săptămâni la rând pentru indemnizația mamei. Apoi actele trec pe la ANAF, DAC, AJPIS, un blocaj absurd, volumul real de cereri fiind de doar 10 pe zi. O mamă care a născut în octombrie 2017, încă n-a primit indemnizația pentru concediul maternal. I s-a spus să mai încerce în aprilie, dar mai sigur în mai. Actele au fost depuse în luna ianuarie. Mama a fost obligată să-și închidă și PFA-ul pe care obținea venituri suplimentare. Circuitul e înfiorător, începi cu adeverințele de la locul de muncă, continui cu ANAF, apoi ajungi la DAC, cel mai mare blocaj. Ulterior, mai durează o lună la AJPIS. Totul se face manual, în dosare cu șină. Informatizarea este zero în instituțiile din România, pentru că guvernele nu sunt în stare, deși au primit 90 de milioane de dolari de la Banca Mondială. Mai fă copii!

 

Caz concret, din Iași: copilul s-a născut în luna octombrie 2017. Pe 27 martie 2018, mama încă nu are aprobarea pentru dosarul de indemnizație pentru creșterea copilului. Nu mai merge la serviciu de câteva luni și nu are alte venituri decât ce-i dau rudele apropiate, până la aprobarea dosarului.

„Dosarul complet, cu tot ce era în el, l-am depus pe 29 ianuarie, la Direcția de Asistență Comunitară. Sunt deja două luni, ni s-a spus că mai durează, cel mai repede în aprilie, dar nu-i sigur”, spune tatăl copilului.


135 de procurori, ceea ce reprezintă cea mai mare parte a magistraţilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cer Consiliului Superior al Magistraturii să le apere reputaţia profesională şi independenţa.

Reacţia lor a venit la doar câteva ore după ce pe site-ul Ministerului Justiţiei a fost publicat raportul ministrului Tudorel Toader privind activitatea conducerii DNA, document în baza căruia se cere revocarea din funcţie a procurorului-şef, Laura Codruţa Kovesi.

Cei 135 de procurori semnatari ai demersului adresat Consiliului Superior al Magistraturii atrag atenţia că în spaţiul public au fost lansate, în ultima vreme, acuzaţii nefondate asupra unui întreg corp profesional şi consideră că prin aceasta se încearcă discreditarea activităţii DNA din ultimii ani.

Magistraţii Direcţiei susţin că s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu atacuri venite prin intermediul mass-media de la persoanele pe care le-au cercetat, le-au trimis în judecată sau care au fost condamnate în dosarele pe care le-au instrumentat.

Procurorii DNA cer Consiliului Superior al Magistraturii să constate că toate aceste afirmaţii, unele dintre ele de o gravitate deosebită, sunt făcute doar pentru a-i discredita profesional, pentru a induce în rândul opiniei publice ideea că magistraţii Direcţiei sunt abuzivi, neprofesionişti, lipsiţi de orice etică.

Totodată, procurorii DNA îşi exprimă dezacordul faţă de propunerea ministrului justiţiei de revocare din funcţie a şefei Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi. În document, ei trag un semnal de alarmă asupra perspectivelor sumbre ale independenţei justiţiei şi ale viitorului luptei anticorupţie. (Rador/ FOTO economica.net)


Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a anunţat că de vineri până marţi au depus cereri de pensionare 700 de poliţişti, media de vârsta fiind de 55 de ani, citează Agerpres.

 


Retragerea Cererilor de finanțare depuse on-line pe portalul oficial al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (www.afir.info) pentru solicitarea de fonduri nerambursabile acordate prin intermediul submăsurilor de finanțare din cadrul PNDR 2014 –2020 (PNDR 2020) se poate face la cerere de către solicitant, inclusiv în perioada cuprinsă în intervalul 01 - 05 iunie 2017.

Primăria Municipiului Iași anunță că, începând de luni, 13 februarie 2017, municipalitatea primește cereri din partea agenților economici interesați să comercializeze produse specifice perioadei 1 – martie (mărțișoare și flori). Cererile se depun la Registratura Generală a Primăriei Municipiului Iași, la Centrul de Informații pentru Cetățeni.

 

Zonele în care urmează a fi amplasate măsuțe pliante pentru comercializarea mărțișoarelor: bd. T. Vladimirescu – cămin T17, str. V.Lupu – str. Han Tătar, bd. Copou – lateral Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, șos. Nicolina – bl. 915, șos.Nicolina – bl. 996, șos. Nicolina – rond CUG, Podu Roș – Parc Poștă, Piața Unirii – agenția CFR, Piaţa Voievozilor, bd. Dacia – Zimbru, str. Cerna, str. Gării – Topaz, șos. Păcurari – șos. Moara de Foc, bd. Socola – str. Bucium, bd. Socola – Casa Sindicatelor, Târgu Cucu – str.Sărăriei, Calea Galata.

 


Situaţia tensionată din ultimele zile, pe fondul adoptării şi publicării OUG de modificare a codurilor penale, a generat o creştere semnificativă a căutărilor de zboruri către destinaţii din afară continentului.

 


Într-un articol publicat pe contul său de Facebook, Călin Popescu Tăriceanu face un apel către membrii Parlamentului României. Copreşedintele ALDE se adresează tuturor parlamentarilor, nu doar membrilor formaţiunii sale, şi le cere să nu mai ia în discuţie şi să nu mai exprime niciun vot asupra solicitărilor DNA. Argumentul său este că parchetul anticorupţie a devenit „un instrument pentru anihilarea adversarilor politici”. Şeful Senatul susţine că cererile DNA pot aştepta formarea viitorului Parlament.

 

Călin Popescu Tăriceanu, copreşedinte ALDE, preşedintele Senatului: „Scopul nu a fost acela de a face valuri ci acela de a atrage atenţia, la modul cel mai serios, că Parlamentul, din păcate, de bună vreme, este o ţintă de discreditare. Parlamentul, până la urmă, rămâne totuşi singura instituţie realmente democratică a statului. Nu numai în România, peste tot în democraţiile parlamentare. Acest demers de discreditare permanentă poate să fie făcut în diferite feluri, am văzut în perioada preşedintelui Băsescu. Acum, mai recent, DNA şi-a fixat ca ţintă, fără ca cineva să-i fi alocat această sarcină, anchetarea în exclusivitate, aş spune, a membrilor Parlamentului. Înainte de alegerile locale am văzut că DNA a făcut el selecţia, înainte de a o face alegătorii. Acelaşi lucru încearcă să facă şi acum. (...)Eu trag un semnal de alarmă că suntem într-o fază de derapaje grave. Suntem într-o fază în care, se pare, o instituţie intervine în jocul democratic, alterează jocul democratic şi opţiunea cetăţenilor. Şi în faţa acestei situaţii noi trebuie, într-un fel, să reacţionăm şi să atragem atenţia că nu suntem dispuşi să intrăm în acest joc. (...)

 

Eu cred că e un semnal pe care parlamentul trebuie să-l dea. Parlamentul nu poate să devină un fel de jucărie pe masa doamnei Kovesi. Eu îndemn toţi românii să deschidă ochii bine şi să vedem ca spectacolul pe care l-am avut la locale să nu se mai repete acum. Eu vreau să decidă ei, liber, pe mâinile cui încredinţează responsabilitatea conducerii României. Nu e treaba DNA acest lucru. Ca să fie clar înţeles, în nicio ţară democratică. În Rusia lui Putin, sigur că da. Procuratura poate să fie folosită ca instrument de eliminare a adversarilor politici. Nu se poate treaba asta în România. Şi lucrul acesta se cuplează cu o serie de alte atitudini şi declaraţii care îl vizează inclusiv pe preşedintele României. Nu e posibil ca preşedintele României să devină un actor politic activ. A stat doi ani de zile mut. Acum a început să vorbească. El nu poate să spună: nu vreau să pun premierul care rezultă din alegeri, am să pun eu premier pe nu ştiu cine.”

 

(Sursa: digi24.ro)


Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit, prin intermediul submăsurilor de finanțare din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), 17.339 de proiecte de finanțare de la lansarea Programului în martie 2015 și până în prezent. Valoare totală nerambursabilăa a Cererilor de Finanțare depuse este de aproximativ 2,72 miliarde de euro.

 

Dintre aceste proiecte, 4.338 de Cereri de Finanțare au fost deja selectate în vederea acordării finantării către solicitanți. Valoarea proiectelor selectate până acum este de aproximativ 883,3 milioane de euro. AFIR a semnat 3.448 de Contracte de Finanțare cu beneficiarii submăsurilor de finanțare. Valoarea contractelor semnate este de 309,7 milioane de euro. Valoarea plăților efectuate până în acest moment este de peste 322 milioane de euro.

 

Cele mai multe Cereri de Finanțare, 6.949, au fost depuse pe submăsura 6.1Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, prin care fiecare proiect poate beneficia de maximum 50.000 de euro. O măsura care s-a bucurat de succes și în Programul trecut. Valoarea totală nerambursabilă pentru toate proiectele depuse până acum prin această submăsură este de 287,9 milioane de euro. Dintre acestea, 1.870 de proiecte au fost selectate, valoarea lor fiind de 78,6 milioane de euro.AFIR a semnat 1.847 de contracte de finanțare cu beneficiarii acestui tip de sprijin. Valoarea contractelor încheiate se ridică la 77,6 milioane de euro. Precizăm, de asemenea, că valoarea plăților efectuate către beneficiarii sM 6.1 este de peste 58 milioane de euro până în prezent.

 

Un interes deosebit s-a înregistrat și pentru submăsura 4.1Investiții în exploatații agricole” pentru care AFIR a primit 1.362 de Cereri de Finanțare depuse on-line. Valoarea totală nerambursabilă a tuturor proiectelor depuse pentru sM 4.1 se ridică la 540,8 milioane de euro. Dintre acestea, 404 proiecte au fost selectate, în valoare de 149,2 milioane de euro.Pentru această submăsură au fost contractate 361 de cereri de finanțare în valoare de 115,6 milioane de euro. Valoarea plăților efectuate este de aproximativ 30,7 milioane de euro.

 

Proiectele primite on-line pe site-ul www.afir.info pentru submăsura 4.2Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” sunt 108 la număr, având valoarea totală nerambursabilă de 85,2 milioane de euro. Din totalul proiectelor depuse, 45 au fost selectate, valoarea lor fiind de 46,4 milioane de euro.Contractate semnate sunt în număr de 28, în valoare de peste 24 milioane de euro. Menționăm că etapa de contractare este în desfășurare.

 

Pentru submăsura 4.1aInvestiții în exploatații pomicole” s-au depus 108 de Cereri de Finanțare, în valoare totală nerambursabilă de 48,5 milioane de euro, dintre acestea 15 proiecte au fost deja selectate, iar pentru 10 proiecte s-au semnat deja contracte de finanțare. Prin submăsura 4.2aInvestiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol” s-au depus 9 proiecte cu valoarea de aproximativ 2,66 milioane de euro.

 

Investițiile în fermele mici au continuat sub o formă mult mai extinsă și în actuala perioadă de programare, pentru submăsura 6.3Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” fiind depuse la sediile Oficiilor Județene ale AFIR 2.335 de Cereri de Finanțare în valoare totală nerambursabilă de circa 35 milioane de euro. AFIR a selectat deja 548 de Cereri de Finanțare, în valoare totală nerambursabilă de 8,22 milioane de euro. Au fost semnate 529 contracte de finanțare cu o valoare de 7,94 milioane de euro. În cadrul acestei submăsuri s-au efectuat plăți de 5,9 milioane de euro.

 

O altă submăsura de succes din PNDR 2020, din punct de vedere al numărului mare de proiecte depuse, este submăsura 6.2Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”. Numărul Cererilor de Finanțare depuse este de 3.391, însumând 205,8 milioane de euro. Dintre acestea, 362 sunt deja selectate în valoare de 21,8 milioane de euro, iar 307 proiecte sunt contractate până la acest moment. Valoarea totală nerambursabilă a contractelor încheiate este de 18,6 milioane de euro. Valoarea plăților efectuate este de 12,4 milioane de euro.

 

Prin intermediul submăsurii 6.4Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” au fost depuse on-line, până acum, pe www.afir.info, 1.216 de proiecte de investiții cu o valoare totală nerambursabilă de 200,6 milioane de euro. Precizăm că sesiunea de primire a proiectelor prin sM 6.4 este activă, deci încă se depun proiecte. Din totalul proiectelor depuse, 216 proiecte au fost selectate, valoarea lor fiind de 32,6 milioane de euro. Contractele semnate prin această submăsură sunt 147 la număr și au o valoare de 20,5 milioane de euro.

 

Referitor la proiectele ce vizează infrastructura agricolă și de irigații, menționăm că pentru Submăsura 4.3Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice” au fost depuse 146 de Cereri de Finanțare, în valoare totală nerambursabilă de 145,2 milioane de euro, dintre care 79 de proiecte sunt deja selectate.                       

 

Pentru proiectele care vizează dezvoltarea infrastructurii de bază din mediul rural, respectiv submăsura 7.2 „Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”Agenția a primit on-line 1.029 proiecte. Valoarea totală nerambursabilă a acestora depășește 1 miliard de euro. Până în prezent au fost selectate 415 proiecte, în valoare totală nerambursabilă de 396,1 milioane de euro.

 

În cadrul submăsurii 7.6Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural” AFIR a primit 428 cereri de finanțare cu o valoare totală nerambursabilă de 149,6 milioane de euro, dintre care 204 cereri de finanțare au fost selectate, valoarea lor fiind de 64,5 milioane de euro.

 

În 2016 s-a deschis sesiunea de primire a proiectelor si pentru submăsura 16.4Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”, submăsura pentru care s-au depus 53 de proiecte de finanțare în valoarea totală nerambursabilă de aproximativ 5 milioane de euro.

 

Prin intermediul submăsurii 19.1Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală” au fost primite 180 de Cereri de Finanțare conforme în valoare totală de 2,44 milioane de euro. Din cele 175 de proiecte selectate, 166 au fost contractate. Valoarea contractelor încheiate este de aproximativ 2,3 milioane de euro.


Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        
Go to top