Joi, 18 01 2018

În urma dezvăluirilor de astăzi din REPORTER DE IAȘI, deputatul PNL Marius Bodea reacționează și cere lămuriri din partea primarului Mihai Chirica, privind riscul pierderii finanțării pentru Spitalul Regional din Iași. Marius Bodea reia informațiile din articolul publicat de REPORTER DE IASI și îi cere lui Mihai Chirica să-și asume niște răspunsuri clare, atât timp cât Spitalul Regional a fost preluat de primarul Iașului ca un proiect personal, iar de construirea acestuia depind cei 5 milioane de locuitori din toată Moldova.

Iată mai jos întrebările adresate de Marius Bodea lui Mihai Chirica:

„Spitalul Regional de Urgenţă (SRU) este unul dintre principalele obiective sociale din Moldova, cu impact asupra a minimum 5 milioane de oameni. În condiţiile în care în spaţiul public s-a pus în discuţie, explicit, riscul ca acest obiectiv de investiţii să nu mai fie finanţat de către Uniunea Europeană pentru că amplasamentul din zona Moara de Vânt, votat în plenul Consiliului Local, nu respectă prevederile Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), consider că dl. Mihai Chirica are obligația  să ofere ieşenilor răspunsuri la următoarele întrebări :

  1. Primăria Municipiului Iaşi a fost înştiinţată de riscul dezangajării sumelor pentru realizarea Spitalului Regional de Urgenţă din cauza amplasamentului din zona Moara de Vânt care nu respectă condiţiile de accesibilitate?
  2. Care este explicaţia pentru care, în prima variantă a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (februrarie 2016), realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, amplasamentul Spitalului Regional de Urgenţă era prevăzut în zona Era, iar în varianta actualizată a acestui document, din septembrie 2017, amplasamentul SRU este la Moara de Vânt? Cum a fost realizată această modificare de către Primăria Municipiului Iaşi, în condiţiile în care PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului?
  3. Care sunt explicaţiile publice ale primarului Chirica cu privire tranzacţiile imobiliare ale familiei viceprimarului Harabagiu cu terenurile din Moara de Vânt, fix de lângă amplasamentului actual al Spitalului Regional de Urgenţă?
  4. Cunoaște dimensiunea uriașă a tranzacționării terenurilor private din jurul amplasamentului SRU, a valorilor speculative foarte mari a terenurilor în cauză, stimulate exclusiv prin insistența și garanțiile acordate de domnia sa privind amplasarea acestui obiectiv în zona Moara de Vânt? 
  5. Dacă se va confirma că finanţarea Spitalului de Urgenţă va fi dezangajată de către Comisia Europeană, îşi asumă primarul Chirica răspunderea şi demisionează, în condiţiile în care a ales singur această propunere, în ciuda opoziţiei specialiştilor din domeniul medical, alternativelor oferite de Opoziţie şi experţilor care au întocmit Planul de Mobilitate Urbană?

Îl rog pe dl. Primar Chirica să răspundă la aceste întrebări pentru că nu poate minimaliza un subiect atât de important, iar în ultimele luni şi-a asumat, de fiecare dată, rolul de „părinte” al acestui proiect.”

Astazi, surparea a ajuns in carosabilul Soselei Nicolina. Bordura este deja deplasata de asfalt, eroziune facand un prim sant pana spre refugiul statiei de tramvai.

Nu de erorile tehnice ale investitorului vreau sa discut, ci de modul in care subiectul este filtrat de media locala. Unii n-au scris nimic, altii au dat o stire de subsol in care 90% din continut reprezinta declaratiile lui Mihai Chirica.

Cei care s-au agitat sunt independentii si cativa activisti online. Si un singur om din Opozitie. Postolache si altii sunt zero. Aceasta a fost evident cea mai importanta stire a zilei pentru ieseni. Tulburarea la nivelul publicului a fost maxima, vestea s-a dus de la om la om prin telefon sau pe messenger. Mainstream-ul presei a ascuns insa evenimentul, intr-o operatiune de minimalizare care devine de fapt adevarata ingrijorare pentru acest oras, tragedia subversiva.

E un exemplu ca un oras poate fi rupt la propriu de realitate, pentru ca la mijlocul Nicolinei se poate naste un crater, iar iesenii sa ajunga acolo cu masinile si sa nu stie ce s-a intamplat, iar Chirica si presa cu traditie sa le spuna ca de fapt nu s-a intamplat nimic si ca doar li se pare, sa se arunce in prapastie, ca doar nu-i un capat de tara.

E un exemplu ca un oras poate fi confiscat, ca valorile pot fi rasturnate fara ca nimeni sa simta acest lucru. Contigentul capitalistilor locali a disparut din viata publica, mediul s-a schimbat complet. Think-tank-urile iesene sunt formate din fosti vanzatori de Bazar, fosti interlopi, cativa cu 8 clase, o mana de bisnitari din vechiul campus Tudor Vladimirescu si din niste santajisti de presa condamnati. Asta e lumea buna care taie si spanzura in Iasi. Absolut niciun nume din cele pe care le stiati, avand mii de angajati in spate, milioane de euro investite in active si formandu-se in ani grei de scoala, nu mai are niciun cuvant de spus. Unii nici nu mai trec prin Iasi, nu mai e orasul lor.

Faptul ca Niculita, cu surparea, a fost la cumatria lui Chirica, la fel ca Bolobita (alt dezvoltator care construieste un bloc cu 6 etaje fara autorizatie!, caz unic in Iasi, nou record de tupeu in administratia locala), capata o semnificatie si mai grava. Primarul a facut o alegere care ii va afecta deciziile tot timpul de-acum inainte, chiar si cand in pericol e viata iesenilor. El nu mai este instanta morala aflata deasupra tuturor, pastrandu-si impartialitatea, ci papusa unui grup de interese.

Orasul e anesteziat. Comunicarea e controlata de acoliti ai primarului care fac avere din bani publici si isi fac gornete de presa, se muta masiv pe Facebook si capteaza audienta prin fake news si pornografie. 99% din comunicarea publica din Iasi este monolog. Aceasta nu este o democratie, efectele vor lasa urme adanci. Decalajele nu le resimtim de pe o zi pe alta, dar asa se calculeaza diferentele intre regiuni, intre orase, in viteza de dezvoltare, care inseamna ani pierduti pana ajungi la un punct. Cand observi ca nu avem proiecte mari in Iasi e prea tarziu. Dictatura de catifea inseamna subdezvoltare. Lasati-l pe Chirica sa vorbeasca singur sute de ore adunate, lasati-l sa comita oricate abuzuri de putere si gesturi despotice pe care nici nu le mai mascheaza, lasati-va manipulati, mintiti, anihilati si apoi nu va mai mirati cand va treziti cu craterul in fata blocului si cu 20 de ani de ramanere in urma fata de Vestul tarii.

Astazi, surparea a ajuns in carosabilul Soselei Nicolina. Bordura este deja deplasata de asfalt, eroziune facand un prim sant pana spre refugiul statiei de tramvai.

Nu de erorile tehnice ale investitorului vreau sa discut, ci de modul in care subiectul este filtrat de media locala. Unii n-au scris nimic, altii au dat o stire de subsol in care 90% din continut reprezinta declaratiile lui Mihai Chirica.

Cei care s-au agitat sunt independentii si cativa activisti online. Si un singur om din Opozitie. Postolache si altii sunt zero. Aceasta a fost evident cea mai importanta stire a zilei pentru ieseni. Tulburarea la nivelul publicului a fost maxima, vestea s-a dus de la om la om prin telefon sau pe messenger. Mainstream-ul presei a ascuns insa evenimentul, intr-o operatiune de minimalizare care devine de fapt adevarata ingrijorare pentru acest oras, tragedia subversiva.

E un exemplu ca un oras poate fi rupt la propriu de realitate, pentru ca la mijlocul Nicolinei se poate naste un crater, iar iesenii sa ajunga acolo cu masinile si sa nu stie ce s-a intamplat, iar Chirica si presa cu traditie sa le spuna ca de fapt nu s-a intamplat nimic si ca doar li se pare, sa se arunce in prapastie, ca doar nu-i un capat de tara.

E un exemplu ca un oras poate fi confiscat, ca valorile pot fi rasturnate fara ca nimeni sa simta acest lucru. Contigentul capitalistilor locali a disparut din viata publica, mediul s-a schimbat complet. Think-tank-urile iesene sunt formate din fosti vanzatori de Bazar, fosti interlopi, cativa cu 8 clase, o mana de bisnitari din vechiul campus Tudor Vladimirescu si din niste santajisti de presa condamnati. Asta e lumea buna care taie si spanzura in Iasi. Absolut niciun nume din cele pe care le stiati, avand mii de angajati in spate, milioane de euro investite in active si formandu-se in ani grei de scoala, nu mai are niciun cuvant de spus. Unii nici nu mai trec prin Iasi, nu mai e orasul lor.

Faptul ca Niculita, cu surparea, a fost la cumatria lui Chirica, la fel ca Bolobita (alt dezvoltator care construieste un bloc cu 6 etaje fara autorizatie!, caz unic in Iasi, nou record de tupeu in administratia locala), capata o semnificatie si mai grava. Primarul a facut o alegere care ii va afecta deciziile tot timpul de-acum inainte, chiar si cand in pericol e viata iesenilor. El nu mai este instanta morala aflata deasupra tuturor, pastrandu-si impartialitatea, ci papusa unui grup de interese.

Orasul e anesteziat. Comunicarea e controlata de acoliti ai primarului care fac avere din bani publici si isi fac gornete de presa, se muta masiv pe Facebook si capteaza audienta prin fake news si pornografie. 99% din comunicarea publica din Iasi este monolog. Aceasta nu este o democratie, efectele vor lasa urme adanci. Decalajele nu le resimtim de pe o zi pe alta, dar asa se calculeaza diferentele intre regiuni, intre orase, in viteza de dezvoltare, care inseamna ani pierduti pana ajungi la un punct. Cand observi ca nu avem proiecte mari in Iasi e prea tarziu. Dictatura de catifea inseamna subdezvoltare. Lasati-l pe Chirica sa vorbeasca singur sute de ore adunate, lasati-l sa comita oricate abuzuri de putere si gesturi despotice pe care nici nu le mai mascheaza, lasati-va manipulati, mintiti, anihilati si apoi nu va mai mirati cand va treziti cu craterul in fata blocului si cu 20 de ani de ramanere in urma fata de Vestul tarii.

Liderul PNL Iași Marius Bodea a declarat ieri, într-o conferință de presă, ca surparea de la Rond Vechi CUG va produce prejudicii pe termen lung și că trama stradală va rămâne mult timp afectată. Liberalul afirmă că nu Primăria nu trebuia să accepte să se construiască un bloc cu 12 etaje atât de aproape de Șoseaua Nicolina, pentru că riscurile de afectare a carosabilului erau foarte mari, terenul fiind în pantă. Marius Bodea susține că avizele date de instituțiile publice, Primărie, Inspectorat în Construcții au fost superficiale și că soluțiile tehnice și cele de pregătire a lucrării n-au fost cele adecvate.

Iată principalele declarații ale deputatului PNL Marius Bodea:

„Ceea ce ați văzut ieri este una din sutele de fațete ale abuzului urbanistic din Iași, despre care tot vorbesc. Același investitor care a măcelarit zona Smârdan, iată că acum lovește și în zona CUG. Toate aceste lucruri se întamplă pentru că autorizațiile, avizele și PUZ-urile se eliberezează cu rețete mafiote, se eliberează cu ochii închiși, sunt analizate superficial. Pământul nu se surpă pur și simplu și nimeni nu răspunde. Această situație periculoasă pentru cetățenii din zona Rondu Vechi s-a creat pentru că acolo  nu trebuia săpat și construit așa de aproape de trama stradală, nu au existat studii geotehnice făcute serios, soluțiile tehnice de construire nu au fost cele adecvate pentru că, cel mai probabil, erau mai costisitoare si diminua profitul. Este imaginea administrației Chirica, o administrație căreia îi cad dinții, asa cum se surpă și terenurile, o imagine hidoasă astăzi a unui Iași universitar, regal, care a încăput pe mâna unor samsari imobiliari. Acolo s-a produs un prejudiciu grav. Terenul va continua să se surpe si va fi afectată toată structura rutieră. Sunt situații în Justitie unde oamenii au răspuns penal că au scos o bordură, distrugând, astfel, trotuarul. Aici a fost distrus un întreg mal, trotuar, și a fost afectată trama stradala. Și? Vi se pare că îi pasă cuiva?

Eu nu am nimic cu investitorul respectiv, ei sunt în general ca apa! Merg înainte până unde pune baraj primarul! Eu cu Chirica si gașca lui am ce am. Pentru că a permis sluțirea orașului nostru, pentru că a făcut posibil ca în Iasi să vina orice individ cu 3 lei în buzunar și să facă ce vrea, pe unde vrea, fără o minimă decență urbanistică. Aceștia nu sunt investitorii despre care vorbim noi, liberalii, nu de samsari imobiliari are Iașul nevoie! Iașul are nevoie de investitori în producție, care asigură locuri de munca, investiții care să genereze plus valoare economică. Această impostura administrativă a primarului va afecta ireversibil orașul Iași!”.

Chirica: „Nu trebuie să spânzurăm investitorul”

Pe de altă parte, în propria sa conferință de presă, primarul Mihai Chirica a spus, referitor la situatia critica aflată în desfășurare în Nicolina:

„Investitorul a construit în regimul autorizaţiei de construire, Inspectoratul Judeţean în Construcţii l-a verificat, nu a ieşit din perimetrul propus pentru a fi construit. A fost un efect al săpăturii pe care a făcut-o, efect pe care trebuie să şi-l asume, va trebui să repare şi strada, şi trotuarul şi orice altă urmare ca şi consecinţă a săpăturii lui, dar asta nu înseamnă că trebuie să mergem să spânzurăm în piaţa publică un investitor”.

Trotuarul din imediata apropiere a locului unde dezvoltatorul Daniel Cristian Niculiță vrea să construiască un bloc de 12 etaje s-a surpat în urma lucărilor efectuate pe șantier.

Pentru a nu risca o tragedie, Poliţia Locală a decis delimitarea zonei şi interzicerea traficului rutier, care a fost deviat pe linia de tramvai.

La fața locului a venit miercuri, 10 ianuarie, și inspectorul șef județean de la Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) Iași, Radu Lupășteanu, care a declarat că surparea terenului s-a produs din cauza unor infiltrații de apă.

„Din cauza unor infiltrații de apă, partea nisipoasă din stratul de teren de sub trotuar s-a tasat. A rezultat o coborăre a trotuarului cu 30-40 de centimetri. La recomandarea proiectantului, a fost oprită circulația în zonă pentru a nu pooduce vibrații care să ducă la surpare. Investitorul și executantul ne-au spus că vor realiza un sistem de sprijinire a acestui perete prin șprauiri, pentru a stopa deplasarea acelui perete. Noi am dispus monitorizarea topo și asupra carosabilului să vedem dacă fenomenul se răsfrânge și asupra acestuias sau nu“, spune Radu Lupăteanu.

Anchetă ISC Iași

În prezent, șeful ISC Iași nu știe încă dacă au fost respectate normele cerute în cazul unor astfel de lucrări.

„Doi colegi analizează în detaliu conformitatea proiectului tehnic și a lucrărilor executate cu cerințele normativelor tehnice și ale legii calității. Nu pot spune dacă au fost respectate normele până nu văd raportul final la care se lucrează. Orice poate fi evitat. Totuși, situațiile concrete ale unui șantier au un caracter de imprevizibilitate și lucrurile se corectează din mers. Pentru a vedea dacă există sau nu culpa constructorului trebuie să văd documentațiile tehnice: studiul geotehnic, proiectul incintei, proiectul de monitorizare, rezultatele prezentate de topometriștii care au făcut monitorizarea acestei incintei“, menționează Lupășteanu.

Reprezentanții Poliției Locale susțin că omul de afaceri va fi pus să refacă trotuarul dacă se demonstrează că acesta s-a surpat din vina sa. „Dacă se constată că denivelarea trotuarului s-a produs în urma lucrărilor de execuţie, administratorul societăţii va fi notificat să aducă trotuarul la starea iniţială“, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale, Daniel Ungureanu.

Reclamație în decembrie

În luna decembrie a anului trecut, cei de la ISC au primit o sesizare cu privire la lucrarea de pe şoseaua Nicolina nr. 81. „În urma controlului, nu s-au constatat abateri grave de la Legea 10 a calității în construcții. La vremea respectivă, săpătura nu era la adâncimea de acum. Au continuat săpăturile și s-a ajuns la această situație. Lucrarea are autorizație de construire, a fost anunțată la noi“, adaugă Lupășteanu.

Niculiță a obținut autorizația de construcție în mai 2017 și, potrivit proiectului, imobilul va avea două niveluri în subteran, parter şi 12 etaje la o înălţime maximă de 40 metri.

Traficul in zona Nicolina, pe sensul Capăt CUG-Podu Roș a fost ieri infernal, fiind oricum cea mai aglomerata șosea din Iași. Ieșenii se intreabă cât va mai dura această situatie, având in vedere ca luni, 15 ianuarie, vor începe și cursurile școlare. Ieri, coloana de mașini măsura 2 km, întreaga Șosea Nicolina putând fi străbătută în cel puțin 30 de minute. 

VOM REVENI.

 

Dezvoltatorul imobiliar Cristinel Bolobiţă profită din plin de neglijenţa şi incompetenţa Primăriei Iaşi. Deşi păşcăneanul a primit aprobare pentru a ridica un bloc cu trei etaje în zona Nicolina, bannerele de la şantier, site-ul proiectului şi un agent de vânzări susţin că acolo va fi un imobil cu şase etaje. Schema îi aduce 500.000 de euro în plus. Pentru una dintre parcele Bolobiţă a plătit 310 euro/mp, Primăria i-a evaluat o alta, din vecinătate, pe care vrea s-o concesioneze, la 200 de euro/mp.Dezvoltatorul a şi împrejmuit terenul Primăriei, deşi licitaţia pentru concesionare va fi pe 15 ianuarie.

Uluitoare acrobaţii ale unui investitor în imobiliare, aflat în primul cerc de influenţă al primarului Mihai Chirica. Pe scurt, Cristinel Bolobiţă, milionar păşcănean, ridică în Nicolina un bloc de locuinţe a cărui înălţime a crescut cu trei etaje în trei luni.

Iniţial, potrivit Planului Urbanistic Zonal (PUZ), blocul urma să aibă trei etaje. Acum, departamentul de marketing al lui Bolobiţă vinde 24 de apartamente dispuse pe 6 niveluri, exceptând parterul şi demisolul care vor fi amenajate ca spaţii comerciale.

În plus, ca să rezolve problema parcărilor, Bolobiţă vrea să concesioneze 449 mp de la Primărie. Deşi licitaţia este programată pe 15 ianuarie, terenul a fost deja împrejmuit.

Despre Bolobiţă se ştie că este pe lista scurtă a investitorilor în imobiliare agreaţi de primarul Mihai Chirica. Oameni din anturajul primarului spun că pășcăneanul a fost, în noiembrie anul trecut, la petrecerea de botez a fiului cel mic al lui Chirica. Deși au fost 600 de oameni la eveniment, dintre care măcar o parte îl cunosc și spun că l-au văzut, Cristinel Bolobiță neagă: „Aş fi vrut eu, dar n-am fost. Nu sunt în relaţii atât de apropiate cu primarul”.

 

Joaca de-a înălţimea

În această afacere imobiliară, două sunt firele importante ale poveştii: regimul de înălţime al blocului, dar şi modalitatea şi preţul la care Bolobiţă vrea să concesioneze 449 mp de la Primărie.

Cronologic, Cristinel Bolobiţă, prin firma sa SC Auto Trans Com SRL, a cumpărat în 2016 două parcele de teren (602 mp şi 195 mp) în Nicolina la nr. 146, peste drum de LIDL.

Pe suprafaţa mare exista deja un PUZ eliberat în 2014, pe numele fostului proprietar, care prevedea că pe terenul respectiv se poate ridica o construcţie cu subsol, parter şi trei etaje (S+P+3E) la o înălţime maximă de 14 metri.

În septembrie 2017, Bolobiţă a obţinut pentru acest teren autorizaţie de construire pentru D+P+M+2E (demisol, parter, mezanin şi două etaje) la o înălţime de 12,22 metri la atic.

Ulterior, în decembrie 2017, adică după cumătria primarului, în actele depuse la Primărie pentru concesionarea unei parcele de teren învecinată, imobilul milionarului păşcănean figura în schiţe cu D+P+M+3E. Adică deja îi crescuse un etaj, fără ca transformarea să fie prevăzută în documentele de profil (autorizaţii de construcţie şi certificate de urbanism) postate de Primărie pe site-ul propriu.

 

Angajata l-a dat de gol

Între momentul obţinerii autorizaţiei de construire (septembrie) şi prezent, Bolobiţă a demarat lucrările. Pe pagina web de prezentare a proiectului se vorbeşte despre 24 de apartamente dispuse pe 6 etaje. Explicită a fost una dintre angajatele care se ocupă cu vânzarea apartamentelor. „Acum am ajuns cu construcţia la parter. Imobilul va avea în total 24 de apartamente, câte patru pe etaj. Va fi +6, cu parterul şi demisolul destinate spaţiilor comerciale”, a spus reprezentanta de vânzări.

Aceasta a mai afirmat că sunt doar apartamente cu una şi două camere, câteva fiind deja contractate. „La apartamentele cu o cameră avansul e de 50%, iar la cele cu două camere de 30%. Metrul pătrat la avans e 1.300 euro, iar la finalizare e 1.350 euro”, a precizat aceasta, adăugând că întregul proiect va fi terminat în octombrie anul acesta.
Cristinel Bolobiţă are propria variantă asupra regimului de înălţime al blocului la care lucrează. „Am auzit şi eu că aş face P+9. Nu ştiu de unde au ieşit discuţiile astea. În Nicolina ridic un bloc D+P+3E”, a explicat investitorul pentru REPORTER DE IAŞI.

Scamatorie de 500.000 euro

În acest caz, calculele sunt simple. Dacă Bolobiţă, aşa cum spune reprezentanta de vânzări, va ridica în final 6 etaje deasupra parterului faţă de trei permise de autorizaţia de construire înseamnă că va face în plus 12 apartamente.

Pe site-ul de prezentare sunt cinci tipuri de apartamente (două cu o cameră şi trei cu două camere) a căror mărime variază între 38 mp şi 60 mp. Aşadar, la o medie de 50 mp/apartament şi la 1.300 de euro/mp preţul de vânzare, rezultă că Bolobiţă va încasa pe cele 12 apartamente 780.000 euro. Dacă admitem că pentru construcţia celor 12 apartamente, Bolobiţă nu va cheltui mai mult de 500 euro/mp (preţ maxim considerat de experţi), rezultă că milionarul va scoate un profit de aproape 500.000 de euro, doar din supraînălţarea cu trei etaje peste cele permise de autorizaţia din septembrie 2017.

 

Teren evaluat în doar 24 de ore

La fel de controversată este şi modalitatea prin care investitorul vrea să concesioneze 449 metri pătraţi de teren de la Primărie, parcelă învecinată cu terenul pe care ridică blocul. Astfel, în iunie 2017, SC Auto Trans Com a solicitat Primăriei vânzarea terenului respectiv. Pe 24 iulie, şefii Primăriei i-au respins vânzarea, dar i-au aprobat concesiunea prin scoaterea la licitaţie. Pentru a stabili valoarea terenului, Primăria a apelat la un evaluator, SC Real Estate Value SRL, cu care a încheiat un contract în august 2017.

Pentru terenul în cauză, dar şi pentru altele, Primăria a emis o notă de comandă în 20 noiembrie anul trecut. Surprinzător, SC Real Estate Value SRL a răspuns prompt, iar a doua zi, pe 21 noiembrie, a trimis raportul de evaluare Primăriei.

 

Valoare stabilită din pix

Promptitudinea în evaluare nu e singura problemă. Ci şi valoarea terenului stabilită de SC Real Estate Value SRL: 200 euro/mp (929,40 lei). Iar pentru întreaga suprafaţă de 449 mp valoarea de 89.800 euro, respectiv 417.290 lei. Aceasta în condiţiile în care, cu câteva luni înainte, Bolobiţă însuşi cumpărase o parcelă de 195 mp cu 310 euro/mp FIX ACOLO. „E adevărat, am cumpărat în zonă şi mai scump, dar şi mai ieftin faţă de evaluare”, a spus investitorul care, în final, a concluzionat că nu e treaba lui cum a calculat evaluatorul.

 

A împrejmuit deja terenul

În al treilea rând, cei 449 mp ai Primăriei pe care Bolobiţă vrea să-i concesioneze la licitaţia publică din 15 ianuarie sunt deja îngrădiţi. „Lucrurile sunt simple.

Avem suprafaţa de teren în proprietatea mea, pe care ridic blocul. Apoi, vine fâşia Primăriei, care este goală, şi apoi alte două fâşii ale unor privaţi pe care le-am închiriat şi pe care am depozitat materialele şi barăcile. Deci, bucata Primăriei este goală, dar, într-adevăr, îngrădită. Dacă vor să vină să dărâme gardul, sunt liberi să o facă. Gardul are rol de protecţie, să nu intre copiii sau animalele”, a declarat Bolobiţă.

 

Scump, dom’le, scump

La licitaţia de pe 15 ianuarie redevenţa valorică a concesiunii va avea o valoare de pornire de 10.000 euro/an, adică de 1,85 euro/mp/lună. Durata concesiunii va fi de 10 ani cu posibilitate de prelungire. „E cam mare valoarea concesiunii. Dar nu am putut să-l cumpăr. Asta e”, s-a plâns Bolobiţă.

Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii Primăriei nu au formulat niciun răspuns, deşi jurnaliştii REPORTER DE IAŞI le-au adresat, încă de vineri, cinci întrebări esenţiale pe această temă. Singurul răspuns a fost comunicarea numărului de înregistrare a cererii, încheierea fiind foarte politicoasă: „Vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate pentru soluționarea aspectelor semnalate de dumneavoastră. Cu deosebită prețuire”.

Exemplul lui Bodea
Despre un alt proiect imobiliar de-al lui Cristinel Bolobiţă a făcut referire, în noiembrie 2017, Marius Bodea, deputat PNL. Fără a-l nominaliza pe investitor, Bodea a spus că sunt probleme de legalitate atât în ceea ce priveşte blocul din Adunaţi numărul 25 (zona Smârdan), cât şi în ceea ce priveşte parcarea aferentă imobilului.

Pe strada Adunaţi, nr. 25, s-a votat un PUZ pentru ridicarea unui imobil D+P+7E, conform autorizaţiei de construcţie nr. 493 din 26.05.2015. Acest PUZ nu a fost respectat, dublându-se în realitate, pur şi simplu, suprafaţa locativă. Totodată, investitorul nu a realizat numărul de locuri de parcare prevăzut în autorizaţia de construcţie şi nu a realizat sistemul de parcare Parklift la subsolul blocului, acestea fiind obligaţii pentru a îndeplini numărul de locuri de parcare impus prin HCL nr. 427 din 2007. Dar, poate cel mai grav, pe strada Moldovei nr. 50-52-54 s-a construit, de către investitorul privat, beneficiar al graţiilor administraţiei Chirica, o parcare pentru respectivul imobil, pe un teren care este proprietatea Consiliului Local! Acest lucru s-a făcut fără să existe niciun contract de vânzare-cumpărare, concesiune sau închiriere a acestuia, nicio formă juridică de folosinţă de către privat al acelui teren proprietate publică. Şirul de ilegalităţi, doar în acest caz, a fost acoperit de cei din Primăria Iaşi. Este un caz elocvent, care arată că legea este suspendată când vine vorba de prietenii primarului Chirica din zona de urbanism”, a spus deputatul liberal la sfârşitul lunii noiembrie 2017.

 

Bolobiţă are gânduri mari în Iaşi


Profilul investitorului

Cristinel Bolobiţă (43 de ani) este un om de afaceri păşcănean, asociat unic şi administrator al firmei SC Auto Trans Com SRL. A început ca patron al unui service din Paşcani şi a intrat pe piaţa imobiliară a Iaşului acum patru ani, cu proiectul blocului din strada Adunaţi.

Între timp, a devenit unul dintre cei mai active dezvoltatori imobiliari din Iaşi, una dintre loviturile cele mai recente fiind preluarea unui proiect de pe un teren de 3.400 de metri pătraţi de pe strada Zugravi unde regimul de înălţime permis este de 10 etaje.

Dezvoltatorul imobiliar Cristinel Bolobiţă profită din plin de neglijenţa şi incompetenţa Primăriei Iaşi. Deşi păşcăneanul a primit aprobare pentru a ridica un bloc cu trei etaje în zona Nicolina, bannerele de la şantier, site-ul proiectului şi un agent de vânzări susţin că acolo va fi un imobil cu şase etaje. Schema îi aduce 500.000 de euro în plus. Pentru una dintre parcele Bolobiţă a plătit 310 euro/mp, Primăria i-a evaluat o alta, din vecinătate, pe care vrea s-o concesioneze, la 200 de euro/mp.Dezvoltatorul a şi împrejmuit terenul Primăriei, deşi licitaţia pentru concesionare va fi pe 15 ianuarie.

Uluitoare acrobaţii ale unui investitor în imobiliare, aflat în primul cerc de influenţă al primarului Mihai Chirica. Pe scurt, Cristinel Bolobiţă, milionar păşcănean, ridică în Nicolina un bloc de locuinţe a cărui înălţime a crescut cu trei etaje în trei luni.

Iniţial, potrivit Planului Urbanistic Zonal (PUZ), blocul urma să aibă trei etaje. Acum, departamentul de marketing al lui Bolobiţă vinde 24 de apartamente dispuse pe 6 niveluri, exceptând parterul şi demisolul care vor fi amenajate ca spaţii comerciale.

În plus, ca să rezolve problema parcărilor, Bolobiţă vrea să concesioneze 449 mp de la Primărie. Deşi licitaţia este programată pe 15 ianuarie, terenul a fost deja împrejmuit.

Despre Bolobiţă se ştie că este pe lista scurtă a investitorilor în imobiliare agreaţi de primarul Mihai Chirica. Oameni din anturajul primarului spun că pășcăneanul a fost, în noiembrie anul trecut, la petrecerea de botez a fiului cel mic al lui Chirica. Deși au fost 600 de oameni la eveniment, dintre care măcar o parte îl cunosc și spun că l-au văzut, Cristinel Bolobiță neagă: „Aş fi vrut eu, dar n-am fost. Nu sunt în relaţii atât de apropiate cu primarul”.

 

Joaca de-a înălţimea

În această afacere imobiliară, două sunt firele importante ale poveştii: regimul de înălţime al blocului, dar şi modalitatea şi preţul la care Bolobiţă vrea să concesioneze 449 mp de la Primărie.

Cronologic, Cristinel Bolobiţă, prin firma sa SC Auto Trans Com SRL, a cumpărat în 2016 două parcele de teren (602 mp şi 195 mp) în Nicolina la nr. 146, peste drum de LIDL.

Pe suprafaţa mare exista deja un PUZ eliberat în 2014, pe numele fostului proprietar, care prevedea că pe terenul respectiv se poate ridica o construcţie cu subsol, parter şi trei etaje (S+P+3E) la o înălţime maximă de 14 metri.

În septembrie 2017, Bolobiţă a obţinut pentru acest teren autorizaţie de construire pentru D+P+M+2E (demisol, parter, mezanin şi două etaje) la o înălţime de 12,22 metri la atic.

Ulterior, în decembrie 2017, adică după cumătria primarului, în actele depuse la Primărie pentru concesionarea unei parcele de teren învecinată, imobilul milionarului păşcănean figura în schiţe cu D+P+M+3E. Adică deja îi crescuse un etaj, fără ca transformarea să fie prevăzută în documentele de profil (autorizaţii de construcţie şi certificate de urbanism) postate de Primărie pe site-ul propriu.

 

Angajata l-a dat de gol

Între momentul obţinerii autorizaţiei de construire (septembrie) şi prezent, Bolobiţă a demarat lucrările. Pe pagina web de prezentare a proiectului se vorbeşte despre 24 de apartamente dispuse pe 6 etaje. Explicită a fost una dintre angajatele care se ocupă cu vânzarea apartamentelor. „Acum am ajuns cu construcţia la parter. Imobilul va avea în total 24 de apartamente, câte patru pe etaj. Va fi +6, cu parterul şi demisolul destinate spaţiilor comerciale”, a spus reprezentanta de vânzări.

Aceasta a mai afirmat că sunt doar apartamente cu una şi două camere, câteva fiind deja contractate. „La apartamentele cu o cameră avansul e de 50%, iar la cele cu două camere de 30%. Metrul pătrat la avans e 1.300 euro, iar la finalizare e 1.350 euro”, a precizat aceasta, adăugând că întregul proiect va fi terminat în octombrie anul acesta.
Cristinel Bolobiţă are propria variantă asupra regimului de înălţime al blocului la care lucrează. „Am auzit şi eu că aş face P+9. Nu ştiu de unde au ieşit discuţiile astea. În Nicolina ridic un bloc D+P+3E”, a explicat investitorul pentru REPORTER DE IAŞI.

Scamatorie de 500.000 euro

În acest caz, calculele sunt simple. Dacă Bolobiţă, aşa cum spune reprezentanta de vânzări, va ridica în final 6 etaje deasupra parterului faţă de trei permise de autorizaţia de construire înseamnă că va face în plus 12 apartamente.

Pe site-ul de prezentare sunt cinci tipuri de apartamente (două cu o cameră şi trei cu două camere) a căror mărime variază între 38 mp şi 60 mp. Aşadar, la o medie de 50 mp/apartament şi la 1.300 de euro/mp preţul de vânzare, rezultă că Bolobiţă va încasa pe cele 12 apartamente 780.000 euro. Dacă admitem că pentru construcţia celor 12 apartamente, Bolobiţă nu va cheltui mai mult de 500 euro/mp (preţ maxim considerat de experţi), rezultă că milionarul va scoate un profit de aproape 500.000 de euro, doar din supraînălţarea cu trei etaje peste cele permise de autorizaţia din septembrie 2017.

 

Teren evaluat în doar 24 de ore

La fel de controversată este şi modalitatea prin care investitorul vrea să concesioneze 449 metri pătraţi de teren de la Primărie, parcelă învecinată cu terenul pe care ridică blocul. Astfel, în iunie 2017, SC Auto Trans Com a solicitat Primăriei vânzarea terenului respectiv. Pe 24 iulie, şefii Primăriei i-au respins vânzarea, dar i-au aprobat concesiunea prin scoaterea la licitaţie. Pentru a stabili valoarea terenului, Primăria a apelat la un evaluator, SC Real Estate Value SRL, cu care a încheiat un contract în august 2017.

Pentru terenul în cauză, dar şi pentru altele, Primăria a emis o notă de comandă în 20 noiembrie anul trecut. Surprinzător, SC Real Estate Value SRL a răspuns prompt, iar a doua zi, pe 21 noiembrie, a trimis raportul de evaluare Primăriei.

 

Valoare stabilită din pix

Promptitudinea în evaluare nu e singura problemă. Ci şi valoarea terenului stabilită de SC Real Estate Value SRL: 200 euro/mp (929,40 lei). Iar pentru întreaga suprafaţă de 449 mp valoarea de 89.800 euro, respectiv 417.290 lei. Aceasta în condiţiile în care, cu câteva luni înainte, Bolobiţă însuşi cumpărase o parcelă de 195 mp cu 310 euro/mp FIX ACOLO. „E adevărat, am cumpărat în zonă şi mai scump, dar şi mai ieftin faţă de evaluare”, a spus investitorul care, în final, a concluzionat că nu e treaba lui cum a calculat evaluatorul.

 

A împrejmuit deja terenul

În al treilea rând, cei 449 mp ai Primăriei pe care Bolobiţă vrea să-i concesioneze la licitaţia publică din 15 ianuarie sunt deja îngrădiţi. „Lucrurile sunt simple.

Avem suprafaţa de teren în proprietatea mea, pe care ridic blocul. Apoi, vine fâşia Primăriei, care este goală, şi apoi alte două fâşii ale unor privaţi pe care le-am închiriat şi pe care am depozitat materialele şi barăcile. Deci, bucata Primăriei este goală, dar, într-adevăr, îngrădită. Dacă vor să vină să dărâme gardul, sunt liberi să o facă. Gardul are rol de protecţie, să nu intre copiii sau animalele”, a declarat Bolobiţă.

 

Scump, dom’le, scump

La licitaţia de pe 15 ianuarie redevenţa valorică a concesiunii va avea o valoare de pornire de 10.000 euro/an, adică de 1,85 euro/mp/lună. Durata concesiunii va fi de 10 ani cu posibilitate de prelungire. „E cam mare valoarea concesiunii. Dar nu am putut să-l cumpăr. Asta e”, s-a plâns Bolobiţă.

Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii Primăriei nu au formulat niciun răspuns, deşi jurnaliştii REPORTER DE IAŞI le-au adresat, încă de vineri, cinci întrebări esenţiale pe această temă. Singurul răspuns a fost comunicarea numărului de înregistrare a cererii, încheierea fiind foarte politicoasă: „Vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate pentru soluționarea aspectelor semnalate de dumneavoastră. Cu deosebită prețuire”.

Exemplul lui Bodea
Despre un alt proiect imobiliar de-al lui Cristinel Bolobiţă a făcut referire, în noiembrie 2017, Marius Bodea, deputat PNL. Fără a-l nominaliza pe investitor, Bodea a spus că sunt probleme de legalitate atât în ceea ce priveşte blocul din Adunaţi numărul 25 (zona Smârdan), cât şi în ceea ce priveşte parcarea aferentă imobilului.

Pe strada Adunaţi, nr. 25, s-a votat un PUZ pentru ridicarea unui imobil D+P+7E, conform autorizaţiei de construcţie nr. 493 din 26.05.2015. Acest PUZ nu a fost respectat, dublându-se în realitate, pur şi simplu, suprafaţa locativă. Totodată, investitorul nu a realizat numărul de locuri de parcare prevăzut în autorizaţia de construcţie şi nu a realizat sistemul de parcare Parklift la subsolul blocului, acestea fiind obligaţii pentru a îndeplini numărul de locuri de parcare impus prin HCL nr. 427 din 2007. Dar, poate cel mai grav, pe strada Moldovei nr. 50-52-54 s-a construit, de către investitorul privat, beneficiar al graţiilor administraţiei Chirica, o parcare pentru respectivul imobil, pe un teren care este proprietatea Consiliului Local! Acest lucru s-a făcut fără să existe niciun contract de vânzare-cumpărare, concesiune sau închiriere a acestuia, nicio formă juridică de folosinţă de către privat al acelui teren proprietate publică. Şirul de ilegalităţi, doar în acest caz, a fost acoperit de cei din Primăria Iaşi. Este un caz elocvent, care arată că legea este suspendată când vine vorba de prietenii primarului Chirica din zona de urbanism”, a spus deputatul liberal la sfârşitul lunii noiembrie 2017.

 

Bolobiţă are gânduri mari în Iaşi


Profilul investitorului

Cristinel Bolobiţă (43 de ani) este un om de afaceri păşcănean, asociat unic şi administrator al firmei SC Auto Trans Com SRL. A început ca patron al unui service din Paşcani şi a intrat pe piaţa imobiliară a Iaşului acum patru ani, cu proiectul blocului din strada Adunaţi.

Între timp, a devenit unul dintre cei mai active dezvoltatori imobiliari din Iaşi, una dintre loviturile cele mai recente fiind preluarea unui proiect de pe un teren de 3.400 de metri pătraţi de pe strada Zugravi unde regimul de înălţime permis este de 10 etaje.

Bucureștiul lui Gabi Firea și-a tras partea leului din bugetul de Transporturi, 900 milioane de euro, iar Brăila premierului Mihai Tudose are alocate 500 milioane de euro, de patru ori mai mult decât toată Regiunea Nord-Est!  Practic, Moldova e scoasă în afara granițelor României. Parlamentarii ieșeni sunt stupefiați și încearcă s-o dreagă în comisii.

Ministerul Transporturilor a anunțat pentru Iași, în 2018, un credit angajament pentru Șoseaua de Centură de două milioane de lei. Suma nu este suficientă nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate. În dreptul creditelor bugetare, suma alocată Iașului este zero, adică bani alocați efectiv Iașul nu are absolut nimic.

Cele două milioane prevăzute pentru Iași este rizibilă comparativ cu sumele alocate pentru Ilfov și București, spre exemplu, care are credite angajament de aproape 3 miliarde de lei pentru centura Bucureștiului.

 

Toți primesc, numai noi nu

Peste 400 de milioane de lei sunt creditele angajament pentru Centura ocolitoare a Bacăului, pe lângă cele 17 milioane de lei credite bugetare, iar peste 350 milioane de lei sunt creditele angajament pentru Șoseaua de Centură a Timișoarei plus aproape 12 milioane lei creditele bugetare.

Până și Vasluiul are credite bugetare de aproape șase milioane și credite angajament de peste 185 de milioane de lei pentru Șoseaua de Centură a Bârladului.

Într-un top al alocărilor bugetare, Iașul se află pe locul 28, sume mult mai mari primind pentru șosele de centură județe precum Dolj – 150 milioane lei credite bugetare și încă 170 de milioane lei credite angajament, Sibiu – 173 de milioane lei credite bugetare și încă tot atât credite angajament, Giurgiu – 365 milioane lei credite bugetare și încă 167 de milioane lei credite angajament, sau Galați – 333 milioane lei credite bugetare și încă 163 de milioane lei credite angajament.

 

Pesediștii sunt nemulțumiți

Senatorul PSD Victorel Lupu susțșine că parlamentarii ieșeni au depus amendate la acest proiect de buget și speră ca sumele alocate Iașului să fie crescute.

Am văzut proiectul de buget și suntem nemulțumiți de alocarea bugetară pentru Iași. Toți parlamentarii PSD am depus amendamente ce vor fi dezbătute săptămâna aceasta în Comisia Buget Finanțe. Pentru autostradă nu s-a stabilit niciun buget. Dar încă sunt discuții și sperăm că ne vom putea impune amendamnetele“, spune Victorel Lupu.

Și deputatul PSD Vasile Axinte susține că sumele alocate pentru județul Iași sunt foarte mici: „Într-adevăr suma este foarte mică. Am depus niște amendamente pentru Șoseaua de Centură. Vom susține în fața Comisiei aceste amendamente și sperăm să reușim să ne impunem punctul de vedere.“

Dezamăgitor, dar există și rectificări“

Deputatul PSD Camelia Gavrilă susține că suma ar putea crește în urma unor rectificări bugetare.

Din câte știu eu, încă sunt discuții legate de buget. Orice proiect suportă modificări. Am depus amendamente pentru că noi am considerat Șoseaua de Centură un element extrem de important pentru județul nostru. Suma nu este mare, într-adevăr, ca în cazul altor județe, dar o poziție bugetară este prinsă și se poate începe demersul de proiectare. Este un punct de plecare și suma poate crește în urma unor rectificări bugetare. Ne dorim ca proiectele mari ale Iașului să fie bugetate în primul rând, pentru că la consistență se mai poate umbla. Este, într-adevăr, dezamăgitor când vezi sumele alocate altor județe, dar această sumă trebuie privită ca un început“, zice Camelia Gavrilă.

 

Iașul nu contează pentru PSD“

Deputatul PMP Petru Movilă consideră că toate investițiile în zona Iașului nu sunt prioritare pentru guvernarea PSD.

Este rușinos pentru PSD Iași ce se întâmplă. De la primul tronson făcut de Boc nu s-a mai făcut nimic. Anul trecut erau prinși bani la buget, dar nu au mai ajuns la Iași. La adăpostul voturilor, amendamentele parlamentarilor PSD Iași sunt respinse în bloc. Și eu am depus amendamente și toate au fost respinse. Aceste probleme importante pentru Iași nu contează. E clar că Iașul nu se află pe lista de priorități a celor de la PSD. Singurii bani care vin la Iași vin pe fonduri europene, dar nici aceea nu se știe când, iar pe PNDL lucrurile sunt mult tergiversate și nu s-a semnat niciun contract“, menționează Petru Movilă.

În Primul Război Mondial populația Moldovei s-a triplat din cauza refugiaților, iar tifosul a făcut sute de mii de victime, tocmai din cauza supraaglomerării. După 100 de ani, moldovenii au vrut echitate, nu o recompensă specială pentru acel sacrificiu. Primim însă doar 2,32% din bugetul Transporturilor la nivel național, este o umilință. Se redesenează granițele României pe marea infrastructură.”

Marius Bodea, deputat PNL

În 2017, ni s-au promis 152 milioane lei și am primit ZERO

În ianuarie, în bugetul național aprobat în Parlament, Iașului i se acordau 152 milioane de lei pentru Centura de trafic ușor, sub formă de credit de angajament la Ministerul Transporturilor. Costul total al Centurii este de 250 milioane de lei, deci în doi ani, aceasta putea fi bugetată complet.

În aprilie, ministrul Transporturilor a recunoscut în scris, răspunzând unei interpelări parlamentare, că finanțarea pentru Centura Iașului a fost tăiată, neexistând fonduri suficiente. În județele-fiefuri ale conducerii PSD, alocările au rămas însă în picioare.

În Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, suma creditelor de angajament a fost de 356,566 milioane de lei, la care s-au adăugat sume de credit bugetar de 4,13 milioane de lei. Constanța, județ în care investițiile majore în șosele sunt finalizate, suma prevăzută la credite de angajament a fost de 168 milioane de lei, iar cea de la credite bugetare de 188 milioane de lei.

Suma cea mai mare pentru investiții a fost prinsă la București și Ilfov: 7,1 miliarde de lei Bucureștiul, sumă în mare parte doar promisă, și 201 milioane de lei Ilfovul, tot sumă promisă, nu alocată efectiv.

Bucureștiul lui Gabi Firea și-a tras partea leului din bugetul de Transporturi, 900 milioane de euro, iar Brăila premierului Mihai Tudose are alocate 500 milioane de euro, de patru ori mai mult decât toată Regiunea Nord-Est!  Practic, Moldova e scoasă în afara granițelor României. Parlamentarii ieșeni sunt stupefiați și încearcă s-o dreagă în comisii.

Ministerul Transporturilor a anunțat pentru Iași, în 2018, un credit angajament pentru Șoseaua de Centură de două milioane de lei. Suma nu este suficientă nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate. În dreptul creditelor bugetare, suma alocată Iașului este zero, adică bani alocați efectiv Iașul nu are absolut nimic.

Cele două milioane prevăzute pentru Iași este rizibilă comparativ cu sumele alocate pentru Ilfov și București, spre exemplu, care are credite angajament de aproape 3 miliarde de lei pentru centura Bucureștiului.

 

Toți primesc, numai noi nu

Peste 400 de milioane de lei sunt creditele angajament pentru Centura ocolitoare a Bacăului, pe lângă cele 17 milioane de lei credite bugetare, iar peste 350 milioane de lei sunt creditele angajament pentru Șoseaua de Centură a Timișoarei plus aproape 12 milioane lei creditele bugetare.

Până și Vasluiul are credite bugetare de aproape șase milioane și credite angajament de peste 185 de milioane de lei pentru Șoseaua de Centură a Bârladului.

Într-un top al alocărilor bugetare, Iașul se află pe locul 28, sume mult mai mari primind pentru șosele de centură județe precum Dolj – 150 milioane lei credite bugetare și încă 170 de milioane lei credite angajament, Sibiu – 173 de milioane lei credite bugetare și încă tot atât credite angajament, Giurgiu – 365 milioane lei credite bugetare și încă 167 de milioane lei credite angajament, sau Galați – 333 milioane lei credite bugetare și încă 163 de milioane lei credite angajament.

 

Pesediștii sunt nemulțumiți

Senatorul PSD Victorel Lupu susțșine că parlamentarii ieșeni au depus amendate la acest proiect de buget și speră ca sumele alocate Iașului să fie crescute.

Am văzut proiectul de buget și suntem nemulțumiți de alocarea bugetară pentru Iași. Toți parlamentarii PSD am depus amendamente ce vor fi dezbătute săptămâna aceasta în Comisia Buget Finanțe. Pentru autostradă nu s-a stabilit niciun buget. Dar încă sunt discuții și sperăm că ne vom putea impune amendamnetele“, spune Victorel Lupu.

Și deputatul PSD Vasile Axinte susține că sumele alocate pentru județul Iași sunt foarte mici: „Într-adevăr suma este foarte mică. Am depus niște amendamente pentru Șoseaua de Centură. Vom susține în fața Comisiei aceste amendamente și sperăm să reușim să ne impunem punctul de vedere.“

Dezamăgitor, dar există și rectificări“

Deputatul PSD Camelia Gavrilă susține că suma ar putea crește în urma unor rectificări bugetare.

Din câte știu eu, încă sunt discuții legate de buget. Orice proiect suportă modificări. Am depus amendamente pentru că noi am considerat Șoseaua de Centură un element extrem de important pentru județul nostru. Suma nu este mare, într-adevăr, ca în cazul altor județe, dar o poziție bugetară este prinsă și se poate începe demersul de proiectare. Este un punct de plecare și suma poate crește în urma unor rectificări bugetare. Ne dorim ca proiectele mari ale Iașului să fie bugetate în primul rând, pentru că la consistență se mai poate umbla. Este, într-adevăr, dezamăgitor când vezi sumele alocate altor județe, dar această sumă trebuie privită ca un început“, zice Camelia Gavrilă.

 

Iașul nu contează pentru PSD“

Deputatul PMP Petru Movilă consideră că toate investițiile în zona Iașului nu sunt prioritare pentru guvernarea PSD.

Este rușinos pentru PSD Iași ce se întâmplă. De la primul tronson făcut de Boc nu s-a mai făcut nimic. Anul trecut erau prinși bani la buget, dar nu au mai ajuns la Iași. La adăpostul voturilor, amendamentele parlamentarilor PSD Iași sunt respinse în bloc. Și eu am depus amendamente și toate au fost respinse. Aceste probleme importante pentru Iași nu contează. E clar că Iașul nu se află pe lista de priorități a celor de la PSD. Singurii bani care vin la Iași vin pe fonduri europene, dar nici aceea nu se știe când, iar pe PNDL lucrurile sunt mult tergiversate și nu s-a semnat niciun contract“, menționează Petru Movilă.

În Primul Război Mondial populația Moldovei s-a triplat din cauza refugiaților, iar tifosul a făcut sute de mii de victime, tocmai din cauza supraaglomerării. După 100 de ani, moldovenii au vrut echitate, nu o recompensă specială pentru acel sacrificiu. Primim însă doar 2,32% din bugetul Transporturilor la nivel național, este o umilință. Se redesenează granițele României pe marea infrastructură.”

Marius Bodea, deputat PNL

În 2017, ni s-au promis 152 milioane lei și am primit ZERO

În ianuarie, în bugetul național aprobat în Parlament, Iașului i se acordau 152 milioane de lei pentru Centura de trafic ușor, sub formă de credit de angajament la Ministerul Transporturilor. Costul total al Centurii este de 250 milioane de lei, deci în doi ani, aceasta putea fi bugetată complet.

În aprilie, ministrul Transporturilor a recunoscut în scris, răspunzând unei interpelări parlamentare, că finanțarea pentru Centura Iașului a fost tăiată, neexistând fonduri suficiente. În județele-fiefuri ale conducerii PSD, alocările au rămas însă în picioare.

În Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, suma creditelor de angajament a fost de 356,566 milioane de lei, la care s-au adăugat sume de credit bugetar de 4,13 milioane de lei. Constanța, județ în care investițiile majore în șosele sunt finalizate, suma prevăzută la credite de angajament a fost de 168 milioane de lei, iar cea de la credite bugetare de 188 milioane de lei.

Suma cea mai mare pentru investiții a fost prinsă la București și Ilfov: 7,1 miliarde de lei Bucureștiul, sumă în mare parte doar promisă, și 201 milioane de lei Ilfovul, tot sumă promisă, nu alocată efectiv.

În această sumă intră salariile a 16 angajați și colaboratori (cu tot cu impozite), costul ziarului Curierul de Iași, filmările la conferințele de presă și ședințe CL, branduirea FIE și promovarea acestuia, plus administrarea paginii oficiale de FB a primarului. După Gabriela Firea la București, primarul Iașului are cea costisitoare mașinărie de propagandă din România. La Cluj, sunt doar 4 angajați pe Comunicare, iar la Brașov 6. Mașinăria Infinit TV-Ești din Iași Dacă... a produs 35.000 de vizualizări online săptămâna trecută. Accesul la grupurile locale pe FB înseamnă alte servicii pe care Mihai Chirica trebuie să le facă, în afară de banii publici dați direct.

Cu prezențe zilnice pe cele mai mari grupuri de FB din Iași, cu audiențe în direct la două televiziuni locale, diseminate apoi online, cu interviuri la radio, vorbind mereu fără să fie întrerupt, în lungi monologuri, Mihai Chirica, primarul Iașului, este un fenomen media fără corespondent în România, cu excepția Gabrielei Firea, primarul general al Capitalei.

 

Cei 12 apostoli

Primăria Iași plătește în acest moment 12 oameni care au grijă de imaginea lui Mihai Chirica. Direct, pe statul de plată, sau prin contracte de prestări-servicii. Niciun alt primar din țară, exceptând Bucureștiul, nu are un departament de imagine atât de numeros, nici măcar la jumătate. Sponsorii acoperă costurile de imagine la două televiziuni locale (Infinit TV și Iași TV Life), salariile administratorilor grupului de pe FB sunt asigurate de alt sponsor, iar ziarul Primăriei, Curierul de Iași, mai costă anual peste 100.000 de euro. Tot în susținerea strategiei de imagine, primarul mai este consiliat și de nou-creatul Departament al Centenarului, iar PR-iștii Primăriei pe zonele culturală și economică îi sunt de asemenea dedicați zi și noapte, construindu-i profilul de lider.

 

Succes nebun

Totul se rezumă la vorbe, la vânzarea imaginii. Zilnic, în mai multe schimburi, din Primărie sau din studiouri, circa 20 de oameni lucrează pentru un singur om: Mihai Chirica.

Rezultatul este spectaculos. Primarul Iașului este cea mai populară figură publică din județ, sondajele îl creditează cu o cotă de încredere de peste 50%, iar publicul din București și din țară îl văd ca pe un politician de calitate. Nimic defavorabil nu reușește să facă masă critică, neexistând canale care să preia informația negativă, iar anchetele care reușesc totuși să fie citite de 10.000-20.000 de ieșeni nu au frecvența necesară ca să se impună în memoria colectivă.

Întrebarea este cât costă tot acest efort de imagine din bani publici.

Echipa din prima linie

Serviciul de Comunicare din Primărie este condus de fostul jurnalist Dan Postolea, dar superiorul său este purtătorul de cuvânt oficial al Primăriei, Sebastian Buraga, care a primit pe mână Serviciul de Dezvoltare a Capacității Administrative.

Buraga a fost la început ziarist, apoi consilier de imagine al lui Relu Fenechiu (PNL), schimbând tabăra odată cu primul mandat de ales al lui Gheorghe Nichita (PSD). După 11 ani în Primărie, a devenit unul dintre primii 3-4 oameni de încredere ai noului primar, Mihai Chirica.

Dan Postolea a ajuns mai târziu în echipa de comunicare a Primăriei (în ultimul mandat al lui Nichita), dar în acest moment este printre cei mai influenți oameni din administrație.

Tot la Comunicare lucrează și Lucian Șchiopu, de asemenea fost jurnalist, intrat în administrație în 2008. Participă și la editarea „oficiosului” Primăriei, Curierul de Iași.

Alt angajat la Comunicare este Virgil Leițoiu, al cărui aport, se regăsește în principal în tehnoredactarea săptămânalului Curierul de Iași.

Redactori la aceeași publicație sunt Gabriel Andronache și Marius Pârciu. Primul este consilier în Cabinetul Primarului și scrie și comunicate și discursurile lui Chirica la evenimente publice, cum făcea și pe vremea lui Gheorghe Nichita. Marius Pârciu a fost purtător de cuvânt al fostului președinte CJ Cristian Adomniței (PNL), acum continuându-și cariera la Primărie.

Oamenii de pe FB

Imaginile sunt esențiale în comunicare, iar de acestea se ocupă doi dintre cei mai buni fotografi ai Iașului. Ozolin Dușa este angajat al Primăriei, iar un alt colaborator este fotograful Andrei Cucu. Acesta nu are însă contract cu administrația locală. „Nu folosim în ziar imagini ale dlui Andrei Cucu, nu este angajatul Primăriei Iași, nu este plătit din bani publici”, explică Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt. Andrei Cucu are însă un contract privat cu Mihai Chirica.

Cel mai important rămâne canalul on-line, primarul primind undă verde pentru a se promova pe cel mai mare grup local pe Facebook din Iași, Ești din Iași dacă... (peste 200.000 de mebri). Administratorii Alexandru și Cervatiuc sunt apropiați ai lui Ghiocel Asimionesei, patronul informal al cotidianului BZI, dar al doilea lucrează aproape în exclusivitate pentru Mihai Chirica.

Rotița Infinit TV

Alin Cervatiuc a fost angajat ca muncitor la Servicii Publice și apoi transferat la Departamentul Administrativ, fiind astfel plătit din bani publici. El însă nu face decât să promoveze pagina oficială Mihai Chirica pe rețelele sociale.

Marți, 5 decembrie, emisiunea de audiențe în direct de la Infinit TV, diseminată de Cervatiuc pe grupurile de pe FB, adunase, la finalul emisiunii, 13.000 de vizualizări, atât cât face o televiziune locală într-o întreagă săptămână. Dar boom-ul a fost la ediția din 29 noiembrie: 35.000 de vizualizări. Secretul: accesul la marile grupuri de pe FB, care adună sute de mii de membri, iar permisul costă mult. Servicii oferite băieților din umbră.

 

Alte sume exorbitante

Dar pagina oficială a Primăriei Iași mai are un administrator: firma de consultanță și servicii media a lui Iulian Micu. Fost jurnalist la Tele M, Micu a fost mulți ani consilierului lui Dan Cârlan (PD apoi PSD), fiind pasat ulterior ex-primarului Gheorghe Nichita. A continuat fructuos cu Mihai Chirica, primind anul acesta 60.000 de lei pentru pagina de FB a Primăriei, bani publici, un preț considerat de toată lumea ca exagerat.

Un alt contract este de difuzare a ședințelor CL și a conferințelor de presă ale primarului, Live-stream pe FB, în condiții HD. În contract a intrat și firma videografului Marius Țintă.

Iulian Micu a mai primit 80.000 de lei pentru branduirea și promovarea Festivalului Educației în 2017, o sinecură la un preț supralicitat.

Simirad avea un singur om

În anii ’90, Constantin Simirad avea un singur consilier de imagine: purtătorul de cuvânt Andrei Trofor. „Eram singurul responsabil de relația cu mass-media, așa era atunci. Exista, firește, serviciu Cabinet Primar, dar cu rol de secretariat la acea vreme”, ne-a spus Andrei Trofor.

Constantin Simirad avea și el televiziunea lui, TELE M în perioada Frăsilă, unde ținea audiențe săptămânal, modă continuată apoi și de Gheorghe Nichita, până la preluarea stației de către Dănuț Prisecaru, care i-a fost aliat și apoi adversar. Nichita a înființat ziarul Primăriei, continuat acum de Chirica. Aparatul de propagandă s-a triplat între timp, fiind cel mai obez din țară.

 

Mihai Chirica este o industrie PR, de promovare personală și care n-aduce plusvaloare. Nu rezolvă poluarea, traficul, haosul din urbanism, nu creează locuri de muncă, nu atrage fonduri europene. În contrapondere, PNL nu are resurse, este ignorat mediatic, dar avem nevoie și de o claritate a acțiunilor politice, fiind adeptul compromisului zero cu PSD. De banii cheltuiți cu imaginea proprie, Mihai Chirica putea crea programe pentru tineri, scheme de minimis, putea face câteva parcări noi și multe altele.”

Marius Bodea, deputat PNL

Doar 4 oameni la Brașov și 6 la Cluj

La Brașov și Cluj Napoca, în total, lucrează la imaginea primarilor mai puțini oameni decât la Primăria Iași.

La Cluj Napoca sunt 6, care au grijă și de Facebook, Youtube, la Brașov sunt doar 4, care se ocupă și de petițiile și relațiile cu cetățenii, și de relații mass-media, și de canalele de comunicare. „Organizarea Primăriei Brașov este diferită față de Iași. Avem Biroul de Relații Publice și Mass Media, pe care-l conduc, unde răspundem solicitărilor presei, solicitărilor pe legea de asigurarea transparenței, pe legea informațiilor de interes public. Asigurăm și răspunsul la petiții și persoana care se ocupă de canalele de comunicare, inclusiv mailuri, Facebook, You Tube, este în cadrul acestui birou. Dacă vă uitați pe Facebook-ul nostru, vedeți că este folosit ca instrument de comunicare, nu de promovare. Suntem 4 angajați în cadrul acestui birou, dar ne-ar trebui oameni mai mulți”, exlică Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov.

Cât despre aparițiile la televiziuni ale primarului, acestea sunt ținute sub control. „Avem o altă filosofie: nu apare doar primarul, apar și viceprimarii. Săptămâna aceasta primarul nu a apărut nicăieri la televiziune, nici săptămâna trecută nu cred. Persoana care apare cel mai des, cu știri nu neapărat pozitive, sunt eu”, mai spune Sorin Toarcea.

16 oameni din Primăria Iași lucrează pentru imaginea lui Mihai Chirica

1. Sebastian Buraga: șef Serviciu Dezvoltarea Capacității Administrative, angajat din 2007

2. Dan Postolea: șef Comunicare: din 2015!

3. Gabriel Andronache: consilier Cabinet, angajat din 2008, scrie în Curierul de Iași

4. Ciprian Moraru: Comunicare, revista presei, petiții. Din 2015.

5. Lucian Șchiopu: consilier Dezvoltarea Capacității Administrative, venit în 2009, grafică la Curieruld e Iași

6. Virgil Leițoiu: grafică Curierul de Iași

7. Ozolin Dușa: fotograful oficial

8. Andrei Cucu: fotograf pentru Mihai Chirica

9. Marius Pârciu: Comunicare, Curierul de Iași

10. Alin Cervatiuc: oficial la Administrativ, administrator Ești din Iași Dacă.

11. Iulian Micu: contract pentru administrarea comunicării online, privat cu firma sa Global Press SRL, pentru administrarea online-ului.

12. Marius Țintă: contract prin firma sa Target Media pentru filmarea ședințelor de CL, a conferințelor de presă, întâlnirilor: 54.621 de lei/2017.

Oameni care au avut tangențe cu domeniul dar au fost dirijați spre alte departamente: Andrei Trofor (Șef Serviciu Cultură), Ioana Chirica, Doru Mocanu (relații cu mediul Economic), Dorina Țicu (sociolog, șef serviciu responsabil pe societatea civilă, proiecte cu ONG-uri, instituții de cultură).

 

Comparație Infinit TV și Iași TV Life: diferența o face FB

Săptămânal, primarul Mihai Chirica este prezent în două studiouri tv locale, pentru celebrele audiențe în direct.

Infinit TV aparține oficial Anei Maria Scripcă, fostă colaboratoare la Tele Moldova, deținut de Petru Frăsilă. Noul post TV are deschidere însă pe marile grupuri de FB, fiind o rotiță într-un mecanism care a produs înainte de 1 decembrie 35.000 de vizualizări pe ediție, iar săptămâna aceasta 13.000 de vizualizări. Infinit TV are doar doi pereți goi, o canapea cenușie, două scaune și o masă.

Comparativ, audiențele ținute de Mihai Chirica și la Iași TV Life adună doar 1.100 de vizualizări, pentru că nu sunt distribuite pe rețelele de Facebook și nici pe pagina oficială a primarului.

 

Curierul de Iași consumă 100.000 de euro pe an

Curierul de Iași are un tiraj declarat de 24.000 exemplare/săptămână. Apare joia, nu există retur, este gratuit, se distribuie în supermarket-uri și la centrele de cartier ale Primăriei. Are 8 pagini, din care 4 cu policromie. Costurile lunare, incluzând salariile, sunt de 35.000 de lei, adică în jur de 100.000 de euro pe an. Curierul de Iași, plătit de la bugetul local, promovează realizările primarului.

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top