Chestionat în plenul ședinței de Consiliu Local despre apartamentul soacrei, Harabagiu a evitat răspunsul. Câtă generozitate: soacra viceprimarului Harabagiu a plătit cel mai mic preț într-un bloc ridicat în centrul Iașului de dezvoltatorul Cristin Zămoșteanu. Cu trei luni mai devreme, pentru lucrări fără autorizație făcute de Zămoșteanu la acest bloc se aprobase intrarea în legalitate de către Comisia de Urbanism a Consiliului Local din care făcea parte Harabagiu.
Negru pe alb. Soacra viceprimarului Harabagiu a cumpărat în 2016 un apartament în blocul lui Zămoșteanu, de lângă Palas, la cel mai bun preț pe metru pătrat. Maria Țămboi a luat apartamentul de 25 mp cu 19.760 euro, adică 790 euro/mp. Din cele 24 de prețuri verificate de REPORTER DE IAȘI în același imobil, acesta este cel mai mic. Mai sunt doar două sub mia de euro, iar cel mai scump a ajuns la 1.515 euro/mp. Interpelat în Consiliul Local (CL), viceprimarul Gabriel Harabagiu n-a oferit niciun răspuns, refuzând să explice cum a dat soacra sa această lovitură imobiliară în blocul lui Zămoșteanu.
Chestionat în plenul ședinței de Consiliu Local despre apartamentul soacrei, Harabagiu a evitat răspunsul. Câtă generozitate: soacra viceprimarului Harabagiu a plătit cel mai mic preț într-un bloc ridicat în centrul Iașului de dezvoltatorul Cristin Zămoșteanu. Cu trei luni mai devreme, pentru lucrări fără autorizație făcute de Zămoșteanu la acest bloc se aprobase intrarea în legalitate de către Comisia de Urbanism a Consiliului Local din care făcea parte Harabagiu.
Negru pe alb. Soacra viceprimarului Harabagiu a cumpărat în 2016 un apartament în blocul lui Zămoșteanu, de lângă Palas, la cel mai bun preț pe metru pătrat. Maria Țămboi a luat apartamentul de 25 mp cu 19.760 euro, adică 790 euro/mp. Din cele 24 de prețuri verificate de REPORTER DE IAȘI în același imobil, acesta este cel mai mic. Mai sunt doar două sub mia de euro, iar cel mai scump a ajuns la 1.515 euro/mp. Interpelat în Consiliul Local (CL), viceprimarul Gabriel Harabagiu n-a oferit niciun răspuns, refuzând să explice cum a dat soacra sa această lovitură imobiliară în blocul lui Zămoșteanu.
O situație în care Primăria și Consiliul Local au favorizat ilegal un dezvoltator. Un magistrat a anulat documentul care permitea unui dezvoltator să ridice blocuri într-o zonă de case din Bucium. În sentință, judecătorul a depășit cadrul strict al cazului și a ridicat semne de întrebare asupra sistemului decizional al Primăriei în domeniul urbanistic, sistem pe care l-a găsit defectuos.
Precedent. Judecătorii au dispus anularea unui Plan Urbanistic Zonal ce prevedea construirea a două blocuri, fiecare cu câte două etaje, într-o zonă exclusiv de case. Dar, și mai important, magistrații au făcut o dură caracterizare a modului în care se dezvoltă imobiliar Iașul.
O situație în care Primăria și Consiliul Local au favorizat ilegal un dezvoltator. Un magistrat a anulat documentul care permitea unui dezvoltator să ridice blocuri într-o zonă de case din Bucium. În sentință, judecătorul a depășit cadrul strict al cazului și a ridicat semne de întrebare asupra sistemului decizional al Primăriei în domeniul urbanistic, sistem pe care l-a găsit defectuos.
Precedent. Judecătorii au dispus anularea unui Plan Urbanistic Zonal ce prevedea construirea a două blocuri, fiecare cu câte două etaje, într-o zonă exclusiv de case. Dar, și mai important, magistrații au făcut o dură caracterizare a modului în care se dezvoltă imobiliar Iașul.
Un clișeu trist, care ciuntește orașul: promisiunile există pentru a fi încălcate. Recent, Comisia de Urbanism și Consiliul Local au dat undă verde pentru ridicarea unui imobil cu două etaje pe un teren de 309 metri pătrați din Copou. Anterior, consilierii locali anunțaseră că nu vor mai aproba proiecte de locuințe colective pe suprafețe mai mici de 500 de metri pătrați.
Regula impusă în Comisia de Urbanism a Primăriei, cum că pe suprafețe mici nu se mai autorizează blocuri decât dacă au parcaje în subteran a fost încălcată din nou. Cristinel Vasilică Ungureanu a primit aprobare de la plenul Consiliului Local (CL) pentru construcția unui bloc cu două etaje pe o suprafață de doar 309 metri pătrați de teren.
Un clișeu trist, care ciuntește orașul: promisiunile există pentru a fi încălcate. Recent, Comisia de Urbanism și Consiliul Local au dat undă verde pentru ridicarea unui imobil cu două etaje pe un teren de 309 metri pătrați din Copou. Anterior, consilierii locali anunțaseră că nu vor mai aproba proiecte de locuințe colective pe suprafețe mai mici de 500 de metri pătrați.
Regula impusă în Comisia de Urbanism a Primăriei, cum că pe suprafețe mici nu se mai autorizează blocuri decât dacă au parcaje în subteran a fost încălcată din nou. Cristinel Vasilică Ungureanu a primit aprobare de la plenul Consiliului Local (CL) pentru construcția unui bloc cu două etaje pe o suprafață de doar 309 metri pătrați de teren.
Schimbul de terenuri dintre un investitor privat și Primărie scoate în evidență poziția de forță pe care Mihai Chirica a impus-o ieșenilor într-o chestiune vitală pentru întregul oraș. Pentru terenul de pe IC Brătianu, firma M.CHIM trebuie să se chinuie 2-3 ani la Comisia Națională a Monumentelor ca să poată construi ceva. Dă la schimb Primăriei 6.500 mp și obține 10.000 mp în zone centrale, pe care poate construi blocuri peste blocuri, cu pofit de minim 22 milioane de euro în următorii trei ani. Exemplu: evaluarea din Smârdan, făcută de Primărie este scandaloasă: 231 euro/mp, iar la 100 m mai încolo tot Primăria a evaluat un teren similar la 551 euro/mp. Pe Elena Doamna, M.Chim deține doar 300 mp, iar Primăria îi completează cu încă 1.400 mp. În spate la BRD, pe A. Panu, se mai pot construi 3 turnuri. Doi oameni, Chirica și vicele Harabagiu, iau hotărâri de zeci de milioane de euro fără să facă PUG, fără inventariere, fără dezbateri reale.
Nici a treia oară nu le-a ieșit. Cel mai mare tun imobiliar din istoria Iașului a fost, cel puțin pentru moment, tras pe linie moartă. Cuplul Mihai Chirica, primar, și Gabriel Harabagiu, viceprimar, voia să bage Primăria într-un schimb dezastruos pentru oraș. Ar fi vrut să cedeze aproape 10.000 mp unui privat în schimbul a doar 7.000 mp argumentând cu iluzoria construcție a unui nou sediu pentru Operă, în fapt un simplu alibi. În schimb, firma M.Chim ar fi înregistrat profituri fabuloase, de ordinul zecilor de milioane de euro.
Schimbul de terenuri dintre un investitor privat și Primărie scoate în evidență poziția de forță pe care Mihai Chirica a impus-o ieșenilor într-o chestiune vitală pentru întregul oraș. Pentru terenul de pe IC Brătianu, firma M.CHIM trebuie să se chinuie 2-3 ani la Comisia Națională a Monumentelor ca să poată construi ceva. Dă la schimb Primăriei 6.500 mp și obține 10.000 mp în zone centrale, pe care poate construi blocuri peste blocuri, cu pofit de minim 22 milioane de euro în următorii trei ani. Exemplu: evaluarea din Smârdan, făcută de Primărie este scandaloasă: 231 euro/mp, iar la 100 m mai încolo tot Primăria a evaluat un teren similar la 551 euro/mp. Pe Elena Doamna, M.Chim deține doar 300 mp, iar Primăria îi completează cu încă 1.400 mp. În spate la BRD, pe A. Panu, se mai pot construi 3 turnuri. Doi oameni, Chirica și vicele Harabagiu, iau hotărâri de zeci de milioane de euro fără să facă PUG, fără inventariere, fără dezbateri reale.
Nici a treia oară nu le-a ieșit. Cel mai mare tun imobiliar din istoria Iașului a fost, cel puțin pentru moment, tras pe linie moartă. Cuplul Mihai Chirica, primar, și Gabriel Harabagiu, viceprimar, voia să bage Primăria într-un schimb dezastruos pentru oraș. Ar fi vrut să cedeze aproape 10.000 mp unui privat în schimbul a doar 7.000 mp argumentând cu iluzoria construcție a unui nou sediu pentru Operă, în fapt un simplu alibi. În schimb, firma M.Chim ar fi înregistrat profituri fabuloase, de ordinul zecilor de milioane de euro.
În plan urbanistic, Iaşul a devenit în ultimii ani un sat fără câini: aceştia au fost îmblânziţi de către dezvoltatorii imobiliari cu şpagă, iar „baciul” Mihai Chirica dormea în toiag . Noi dezvăluiri în cazul fostului inspector Spînu de la Serviciul de Urbanism al Poliţiei Locale, cel care locuia în apartamentul unui dezvoltator imobiliar, conducea Mercedesul altuia şi se distra în excursii cu toţi laolaltă. Într-un gest fără precedent, zilele trecute, Poliţia Locală a cerut judecătorilor să anuleze două recepţii făcute de Spînu la clădiri din Iaşi. Șefii spun acum că nu știau de aceste acte, ca și cum Spînu recepționa clădirile de capul lui. Blocurile aveau etaje în plus față de cele din autorizații. Trezindu-se din morți, șefii Primăriei îl acuză acum pe fostul angajat de abuz în serviciu, ca și cum n-ar ști că Dragnea oricum a dezincriminat infracțiunea. Întrebare pentru primarul Mihai Chirica: bagă mâna în foc pentru cele 145 de procese verbale semnate de Andrei Spînu între 2016 și 2018?
Haos: prea puţin spus. Sistemul de control al construirii de clădiri din municipiul Iaşi, în ultimii ani, reprezintă o adevărată bătaie de joc la adresa ieşenilor cinstiţi, totul fiind girat de conducerea Primăriei Municipiului Iaşi. Poliţia Locală solicită Tribunalului să-i anuleze propriile acte de recepţie a unor clădiri, povestind în faţa judecătorilor că unul dintre angajaţii săi mergea hăisa prin Iaşi şi recepţiona imobile care nu respectau indicatorii din autorizaţiile de construcţie. Este uşor de presupus că între dezvoltatorii ce voiau să fenteze legea şi cel puţin unul dintre angajaţii structurii care avea ca atribuţie controlul urbanistic exista o complicitate de tip mafiot: „Autorizaţia îmi impune nişte limite, dar eu vreau profit mai mare şi ridic etaje în plus, Spînu urmând să mă rezolve”.
În plan urbanistic, Iaşul a devenit în ultimii ani un sat fără câini: aceştia au fost îmblânziţi de către dezvoltatorii imobiliari cu şpagă, iar „baciul” Mihai Chirica dormea în toiag . Noi dezvăluiri în cazul fostului inspector Spînu de la Serviciul de Urbanism al Poliţiei Locale, cel care locuia în apartamentul unui dezvoltator imobiliar, conducea Mercedesul altuia şi se distra în excursii cu toţi laolaltă. Într-un gest fără precedent, zilele trecute, Poliţia Locală a cerut judecătorilor să anuleze două recepţii făcute de Spînu la clădiri din Iaşi. Șefii spun acum că nu știau de aceste acte, ca și cum Spînu recepționa clădirile de capul lui. Blocurile aveau etaje în plus față de cele din autorizații. Trezindu-se din morți, șefii Primăriei îl acuză acum pe fostul angajat de abuz în serviciu, ca și cum n-ar ști că Dragnea oricum a dezincriminat infracțiunea. Întrebare pentru primarul Mihai Chirica: bagă mâna în foc pentru cele 145 de procese verbale semnate de Andrei Spînu între 2016 și 2018?
Haos: prea puţin spus. Sistemul de control al construirii de clădiri din municipiul Iaşi, în ultimii ani, reprezintă o adevărată bătaie de joc la adresa ieşenilor cinstiţi, totul fiind girat de conducerea Primăriei Municipiului Iaşi. Poliţia Locală solicită Tribunalului să-i anuleze propriile acte de recepţie a unor clădiri, povestind în faţa judecătorilor că unul dintre angajaţii săi mergea hăisa prin Iaşi şi recepţiona imobile care nu respectau indicatorii din autorizaţiile de construcţie. Este uşor de presupus că între dezvoltatorii ce voiau să fenteze legea şi cel puţin unul dintre angajaţii structurii care avea ca atribuţie controlul urbanistic exista o complicitate de tip mafiot: „Autorizaţia îmi impune nişte limite, dar eu vreau profit mai mare şi ridic etaje în plus, Spînu urmând să mă rezolve”.
